1,350 matches
-
om și mașină conflictul s-a agravat flagrant, de unde pericolul ca prezența umană și spirituală să fie Înghițită de invazia noilor instalații. Spațiile de joc neobișnuite, cum ar fi loft-urile din downtown Manhattan, În cartiere ca Soho sau East Village, boeme și dărăpănate În anii ’60 și ’70, când puteai să Închiriezi un spațiu generos și să-l transformi peste noapte În teritoriu pur teatral, deveneau acum indisponibile, prețurile creșteau și, În consecință, doar artiștii plastici de succes care Își vindeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
care au avut ocazia să o urmărească în spectacole, își mai pot aminti de strălucitele apariții - pe lângă cele menționate - cum ar fi: capricioasa și îndrăgostita Rosina din Bărbierul din Sevilla, Nedda din Paiațe, inocenta Margareta din Faust, cocheta Musetta din Boema, Rosalinda din Liliacul sau neînduplecata Cecilia din Silvia, ori Dona Elvira din Don Juan și multe altele. Toate realizate la un nivel artistic remarcabil, au rămas ca modele pentru discipolii pe care i-a îndrumat ani în șir (cât a
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Tăbăcaru, a semnat concepția acestei premiere. Orchestra a fost la înălțime și de data aceasta sub bagheta lui Corneliu Calistru, de unde se vede treaba că, atunci când există concentrare, tinerii instrumentiști sunt în stare de performanțe cum stă bine unor profesioniști. BOEMA LA ȚINUTĂ ARTISTICĂ ÎNALTĂ Se întâmplă destul de rar ca într-un spectacol curent, pe afișul oricărui teatru ar fi el, să întâlnești o distribuție atât de omogenă, cu soliști ale căror însușiri vocale, calitativ timbrale asemănătoare se contopesc într-o
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
cu toată dăruirea de care sunt în stare. Și încă la un sfârșit de stagiune! Ei bine, iată că la Opera Națională Română din Iași, în seara zilei de 29 iunie 2003, a avut loc un asemenea spectacol cu opera Boema de Giacomo Puccini. Cel mai remarcabil fapt al acestui eveniment este acela că din respectiva distribuție au făcut parte și unii soliști care debutau în roluri principale. Totdeauna rolurile de mare întindere pun la grea încercare soliști cu îndelungată experiență
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Pescuitorii de perle, sau pe Cristian Waks în rolul lui Scarpia din Tosca ori Mefisto din Faust, ca și cel din Mefistofele, se poate considera norocos că a participat la acele spectacole și poate acorda credit afirmațiilor noastre. Erau pentru Boema, așadar, întrunite mai multe garanții care au confirmat reușita unui spectacol, îndelung ovaționat de cei din sală, spectatori avizați, prezenți în număr mult mai mare decât participă uneori la alte opere de Puccini. De aceea, primul-dirijor a avut, se pare
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
sau Acis și Galateea de Händel, făcând dovada valorii sale. Dar mai ales, era neîntrecută în domeniul interpretării liedului! Apoi, o perioadă de 12 ani pe scena constănțeană, a interpretat roluri mult visate: Violeta din Traviata sau rolul Mimi, din Boema, și în multe operete cum ar fi Văduva veselă, Voievodul țiganilor, Liliacul, Bal la Savoy”ș.a. A dat din preaplinul cunoștințelor sale îndrumări celor mai tineri, în calitate de titulară la catedra de canto de la actuala Universitatea de Arte ieșeană, unde a
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
nu-s schizofrenici polițiștii noștri, ci mai mulți. Și dacă au fost polițiști, " La zece mese" erau prezenți și clienții lor. Așa că, se poate reconstitui cu certitudine că "La zece mese" întâlneai personaje pitorești, cum au fost celebrele figuri ale boemei bucureștene suprarealiste, de pe la mijlocul secolului al nouăsprezecelea, Ghiță Cuțit, Nelu Văduvoiu, Gigi Amputatu, Titel Șperlă, Vasea Gât, nelipsind nici cunoscutele demimondene de prin partea locului, cărora le-a mers vestea pentru performanțele lor speciale, Neli Toaca-Toaca, Viorica Șapte Ori, Genoveva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în public. Autoexilul din strada Bucșinescu nu-i favoriza popularitatea. În literatura ieșeană nume noi, unele semnificative altele lipsite de importanță, începeau să se contureze: George Mărgărit, Ion Istrati, mai târziu Mihai Florin Petrescu precum și altele care nu merită pomenite. Boema lui Ghiță Mărgărit speriase un oraș populat în general cu oameni cumsecade. Îmbrăcată într-o frumoasă retorică romantică, poezia sa n-a alcătuit totuși o operă consistentă. Un loc mai solid în conștiința ieșenilor și-l asigurase proza lui Istrati
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
aici de Uniunea Scriitorilor. Cu neîncredere, invidie și curiozitate așteptau de la el confirmarea unei stări de grație. Labiș nu mai era însă drăgălașul copil de odinioară. El însuși simțea că nu e un elev oarecare. Practicând chiar un soi de boemă școlară, îi dispăruse și acea mentalitate de premiant pe care o dovedise până atunci. Lipsea de la ore și nuși mai ținea la zi caietele de teme. Scria în schimb și citea foarte mult. Cu excepția profesorului de română, Gheorghe Iftinchi, copleșit
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
aproape de creștet, părul cu cărare; italienii, în schimb, au la spate o coamă „à l’artiste”. Spre deosebire de aceștia, cerchezii, cu un mătăhoi de barbă, își rad capul ca bila. Profesorul ședea în cartierul actorilor și pictorilor din Tătărași între care boema era fapt obișnuit. De acolo ajungeai la Ciric și Șorogari unde, pentru acești artiști, pescuitul în iaz constituia o adevărată ocupație. Ștefan Cuciureanu nu făcea excepție. Cu partenerii purta discuții interesante. - Ai prins ceva? - Da, un c...t. - Ei, tot
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
din burlan, profesorul i-a răspuns: - Dom’le, de juma’ de oră mă piș și nu mai termin !... Soția, care era medic, nu coresponda cu dânsul. În locuința lor ușa de trecere era blocată cu cărți. Ștefan Cuciureanu își continua boema în odaia în care mânca, dormea și se spăla într-un lighean. Tot acolo își pregătea cursurile pe care nu apuca să le țină în întregimea lor. Din cele douăzeci și nouă de prelegeri anunțate la început de an, preda
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
altul. Manchester înseamnă forță și eficiență, Arsenal, sobrietate și eficiență, Liverpool, tradiție și eficiență. La Chelsea, eficiența există doar în deziderate, tradiția e incertă, forța e discutabilă, iar sobrietatea pălește sub dimensiunea scrîntelii piramidale a lui Abramovici. Așadar, premisele ratării boeme sînt îndeplinite cu vîrf și îndesat. Cînd mister gospodin Roman toacă agoniseala petrolului siberian pe băieți cu cercei mulți și victorii puține, ai toate șansele să te molipsești de nebunia generală și să ajungi, ca în cazul lui Mutu, din
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget, Negru, cocoșat și lacom... Prozatorul, nuvelist și romancier, e de puțină însemnătate. Însă omul era cult, fin și sub numele de Fantazaki a trecut în vremea lui drept "regele boemei romîne". Ioan M. Bujoreanu a lăsat un roman, Mistere de București, în gustul lui Eugène Sue, cu pasabile însemnări de epocă. I. CODRU DRĂGUȘANU Ceea ce sperie și descurajează pe cititorul Peregrinului transilvan al lui I. Codru Drăgușanu (1818-1884) este limba
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
livrescă, fără a fi seacă, pedantă cu prospețime. Hogaș e paralizat de respect pentru clasici și nu îndrăznește să scrie decât la bătrânețe, după îndelungi examene de conștiință. Omul care a corectat mii de teze e sever cu sine însuși. Boema lui turistică se adaptează mediului în care trăiește. E maniac la modul sublim. Sub gâtul lui gol, ca al unui condamnat la moarte căruia i s-a tăiat gulerul, atârnă o enormă lavalieră neagră. Se culcă devreme, se scoală cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ce-l spune-așa prost profesorul? Sus lămpile cântă în cor. De-aceea fac versuri ușor Și-n roiuri prin sală-și iau zborul. AL. CLAUDIAN Lirica, risipită prin reviste, a lui Al. Claudian e a unui intelectual fin, visând boema aristocratică a cărților, nutrindu-se din amintirile dulci ale anilor de studii, cântând tot ce poetul ar fi putut să facă și n-a făcut, externatul la care n-a fost profesor, biblioteca pe care ar fi trebuit s-o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
puțin agresivă și explicită) amuzantă analitică apocaliptică aprofundată (într-o manieră destul de aprofundată) asincronă asumată (într-o manieră transparentă și asumată) atractivă (într-o manieră cât mai atractivă) autoritară bătătoare la ochi (într-o manieră atât de bătătoare la ochi) boemă categorică ciudată civilizată (într-o manieră excesiv de civilizată) coerentă colonială (într-o manieră într-o clasică manieră colonială) completă (într-o manieră completă și modernă) conformă cu consistentă conspirativă (într-o manieră vag conspirativă) contemporană convingătoare convingătoare (într-o manieră
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
o priveghere a altei persoane ar fi scăpat cu totul de nenorocirea în care se afla. Cred și sunt convinsă că Doctorul Isac are să-l vindece...” (23 iunie/5 iulie 1887). Nu vom lua de bune observațiile ei privind viața boemă ca fiind același lucru cu boala și nu vom crede că doctorul Isac l-ar fi putut face pe Eminescu să mănânce la timp, să-și calce pantalonii, să se bărbierească, etc. (într-o altă scrisoare Hanrieta se laudă că
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
plasează împotriva opiniei grupului, dacă simt că aceasta este greșită), mai deschise la iraționalul din ele însele, mai stabile, mai feminine în interese și caracteristici, mai dominante și autoritare, mai complexe, mai îngăduitoare față de sine, mai inventive și aventuroase, mai boeme, mai stăpâne pe ele și probabil mai sensibile emoțional și mai introvertite, dar curajoase.” <ref>C.W. Taylor, Creativity. Progress and Potential, New York, 1964</ref> * „S-a sugerat că persoana creatoare este curioasă, cu idei întreprinzătoare, perseverentă intelectual, tolerantă la
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
convertească în fantezie. 2. Simte nevoia de ordine. 3. Manifestă curiozitate. 4. Se autoafirmă, este dominant, agresiv, îngâmfat, are inițiativă. Are nevoie de putere. 5. Refuză supunerea, e prea puțin inhibat, prea puțin formal, prea puțin convențional, nepăsător în manieră boemă, radical și se plasează la cote mici în probele care măsoară valorile autoritare. Totuși, MacKinnon a găsit că individul creativ nu e boem. 6. Are persistența motivului, are dragoste și capacitate de muncă, autodisciplină, perseverență, energie, este profund. 7. Este
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
la ziarul cernăuțean „Deșteptarea”. De asemenea, la „Bukowiner Journal” (cu câteva foiletoane, între care trei sunt despre Mihai Eminescu) și la „Sentinela”. A scos în broșură o prezentare a scriitorului Constantin Stamati-Ciurea (1897). Bolnav de ftizie, alcoolic, ducând o existență boema, va sfârși la treizeci și nouă de ani. Cu puțin timp înainte revenise în casa părinteasca din Siret. Postum vor apărea volumele Foiletoane (1906) și Nuvele umoristice (1909). Ț. era un foarte bun cunoscător al literaturii universale, cu preferințe pentru
TELIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
este dată de prima sală din dreapta intrării, consacrată, din 1910, ca loc de întâlnire al artiștilor (scriitori, actori, pictori). „Gloria” T.O. nu a ținut - spun martorii - decât puțini ani, până la războiul început în 1916, atâta timp cât atmosfera era întreținută de boema literară și teatrală. La cele nu mai mult de cinci mese din încăperea preferată se așază frecvent, la o halbă cu bere și un „mizilic”, scriitorii Emil Gârleanu, Mihail Săulescu, Tudor Arghezi, Ion Minulescu, George Coșbuc, Liviu Rebreanu, Corneliu Moldovanu
TERASA OTETELESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290155_a_291484]
-
Alfonso Castaldi și actorii Teatrului Național, între care Iancu Brezeanu, sau cei lirici de la Teatrul de Operetă condus de C. A. Grigoriu, care funcționa, în această perioadă, în grădina din spatele T.O. După primul război mondial faima localului se stinge, boema literar-artistică migrând spre mai elegantele restaurante Corso și Capșa. În 1931 imobilul este demolat, pentru a face loc Palatului Telefoanelor, T.O. rămânând doar un reper în tradiția boemei artistice bucureștene, comparabil cu acela constituit de mult mai vestitele cafenele
TERASA OTETELESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290155_a_291484]
-
din spatele T.O. După primul război mondial faima localului se stinge, boema literar-artistică migrând spre mai elegantele restaurante Corso și Capșa. În 1931 imobilul este demolat, pentru a face loc Palatului Telefoanelor, T.O. rămânând doar un reper în tradiția boemei artistice bucureștene, comparabil cu acela constituit de mult mai vestitele cafenele pariziene Procope și Vachette. Repere bibliografice: Victor Eftimiu, Amintiri și polemici, București, 1942, 66; George Crutzescu, Podul Mogoșoaiei, București, 1986, 174-182; Florentin Popescu, Cafeneaua literară și boemii ei, București
TERASA OTETELESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290155_a_291484]
-
pe grătar și se frig la foc mic”, „secretul infernului sartrian este zicerea tatălui, a verbului a face, dispariția lui din limbaj, însoțită [...] de suveranitatea nemărginită a lui a fi. Faciosfera cedează pasul ființosferei. Esse a izgonit definitiv pe facere”. Boema lui Artur Enășescu stimulează o incursiune în mai multe culturi, cu referiri la Eugene O’Neill, Alfred de Musset, G. B. Shaw, A. I. Odobescu, Charles Baudelaire, Paul Verlaine, Arthur Rimbaud, G. K. Chesterton, Goethe, Proust, Lev Tolstoi, Gustave Flaubert ș.a.
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
incursiune în mai multe culturi, cu referiri la Eugene O’Neill, Alfred de Musset, G. B. Shaw, A. I. Odobescu, Charles Baudelaire, Paul Verlaine, Arthur Rimbaud, G. K. Chesterton, Goethe, Proust, Lev Tolstoi, Gustave Flaubert ș.a., cu încheierea, deloc surprinzătoare, că boema nu e o soluție sigură pentru împlinirea artistică. Fantezia eseistului se consumă în beția asocierilor. În Incertitudini literare vorbește de două școli în literatura engleză (școala ceaiului și școala whiskyului), reprezentate de John Galsworthy și de Virginia Woolf. Nu se
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]