1,815 matches
-
americani P-39 Airacobra, care s-au dovedit eficiente în luptele de joasă altitudine. După ce și SUA a intrat în război, au apărut avioanele P-51 Mustang care erau avioane de vânătoare cu rază lungă de acțiune capabile să însoțească bombardierele americane B-24 Liberator și B-17 Flying Fortress până în inima Germaniei Naziste. Japonezii au surprins americanii la Atacul de la Pearl Harbour cu Mitsubishi A6M Zero care putea acționa atât pe mare lansat de pe portavioane, cât și pe uscat. Manevrabilitatea lor excelentă
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
războiului. Bombardamentul în 28 ianuarie 1932 și august 1937 a Shanghaiului de Marina Imperială Japoneză și bombardamentele efectuate în Războiul Civil Spaniol (1936-1939) au demonstrat puterea bombardamentului strategic, motiv pentru care forțele aeriene europene și SUA au început să privească bombardierele ca niște arme extrem de puternice cu care, teoretic, se poate bombarda o națiune inamică până la distrugere completă. Această strategie era susținută în special de Sir Arthur "Bomber" Harris. Ca rezultat, teama de bombardiere a declanșat o dezvoltare rapidă a tehnologiilor
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
europene și SUA au început să privească bombardierele ca niște arme extrem de puternice cu care, teoretic, se poate bombarda o națiune inamică până la distrugere completă. Această strategie era susținută în special de Sir Arthur "Bomber" Harris. Ca rezultat, teama de bombardiere a declanșat o dezvoltare rapidă a tehnologiilor aeronautice și ale celor de detectare și contracarare a avioanelor (radar, tunuri antiaeriene). Germania nazistă a dezvoltat și a introdus în producție doar un singur tip de bombardier strategic cu rază lungă de
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
Harris. Ca rezultat, teama de bombardiere a declanșat o dezvoltare rapidă a tehnologiilor aeronautice și ale celor de detectare și contracarare a avioanelor (radar, tunuri antiaeriene). Germania nazistă a dezvoltat și a introdus în producție doar un singur tip de bombardier strategic cu rază lungă de acțiune (Heinkel He 177-Grifon), cu numeroase întârzieri și probleme, în timp ce bombardierele americane rămâneau doar în faza de prototipuri. Războiul civil din Spania a demonstrat că tactice bombardamentelor în picaj cu ajutorul avioanelor Stuka sunt un mod
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
celor de detectare și contracarare a avioanelor (radar, tunuri antiaeriene). Germania nazistă a dezvoltat și a introdus în producție doar un singur tip de bombardier strategic cu rază lungă de acțiune (Heinkel He 177-Grifon), cu numeroase întârzieri și probleme, în timp ce bombardierele americane rămâneau doar în faza de prototipuri. Războiul civil din Spania a demonstrat că tactice bombardamentelor în picaj cu ajutorul avioanelor Stuka sunt un mod foarte eficient de a distruge trupele inamice terestre concentrate, și astfel eforturile au fost îndreptate spre
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
în faza de prototipuri. Războiul civil din Spania a demonstrat că tactice bombardamentelor în picaj cu ajutorul avioanelor Stuka sunt un mod foarte eficient de a distruge trupele inamice terestre concentrate, și astfel eforturile au fost îndreptate spre dezvoltarea și construcția bombardierelor de dimensiuni mai mici. Mai târziu, au devenit victime sigure ale avioanelor de vânătoare mai manevrabile și mai rapide ale aliaților. Ca urmare, în 1940 Luftwaffe a fost forțat să atace Londra cu bombardiere medii Heinkel și Dornier puternic supraîncărcate
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
fost îndreptate spre dezvoltarea și construcția bombardierelor de dimensiuni mai mici. Mai târziu, au devenit victime sigure ale avioanelor de vânătoare mai manevrabile și mai rapide ale aliaților. Ca urmare, în 1940 Luftwaffe a fost forțat să atace Londra cu bombardiere medii Heinkel și Dornier puternic supraîncărcate și chiar cu bombardierele în picaj Junkers Ju 87 (Stuka), nepotrivite acestui scop. Aceste bombardiere erau extrem de lente, inginerii nu au putut să se dezvolte motoare de avion cu piston suficient de mari (cele
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
mici. Mai târziu, au devenit victime sigure ale avioanelor de vânătoare mai manevrabile și mai rapide ale aliaților. Ca urmare, în 1940 Luftwaffe a fost forțat să atace Londra cu bombardiere medii Heinkel și Dornier puternic supraîncărcate și chiar cu bombardierele în picaj Junkers Ju 87 (Stuka), nepotrivite acestui scop. Aceste bombardiere erau extrem de lente, inginerii nu au putut să se dezvolte motoare de avion cu piston suficient de mari (cele dezvoltate aveau tendința ca la supraîncălzire să explodeze), deci bombardierele
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
mai manevrabile și mai rapide ale aliaților. Ca urmare, în 1940 Luftwaffe a fost forțat să atace Londra cu bombardiere medii Heinkel și Dornier puternic supraîncărcate și chiar cu bombardierele în picaj Junkers Ju 87 (Stuka), nepotrivite acestui scop. Aceste bombardiere erau extrem de lente, inginerii nu au putut să se dezvolte motoare de avion cu piston suficient de mari (cele dezvoltate aveau tendința ca la supraîncălzire să explodeze), deci bombardierele germane folosite în Bătălia Angliei erau subdimensionate, fiind astfel victime sigure
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
bombardierele în picaj Junkers Ju 87 (Stuka), nepotrivite acestui scop. Aceste bombardiere erau extrem de lente, inginerii nu au putut să se dezvolte motoare de avion cu piston suficient de mari (cele dezvoltate aveau tendința ca la supraîncălzire să explodeze), deci bombardierele germane folosite în Bătălia Angliei erau subdimensionate, fiind astfel victime sigure ale avioanelor de vânătoare britanice. Bombardierele germane nu au fost proiectate pentru rază lungă de acțiune pentru misiuni strategice, lipsindu-le apărarea suficientă. Messerschmitt Bf 109 care însoțeau bombardierele
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
au putut să se dezvolte motoare de avion cu piston suficient de mari (cele dezvoltate aveau tendința ca la supraîncălzire să explodeze), deci bombardierele germane folosite în Bătălia Angliei erau subdimensionate, fiind astfel victime sigure ale avioanelor de vânătoare britanice. Bombardierele germane nu au fost proiectate pentru rază lungă de acțiune pentru misiuni strategice, lipsindu-le apărarea suficientă. Messerschmitt Bf 109 care însoțeau bombardierele germane nu au fost proiectate pentru a transporta suficient combustibil pentru a apăra bombardierele atât la dus
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
bombardierele germane folosite în Bătălia Angliei erau subdimensionate, fiind astfel victime sigure ale avioanelor de vânătoare britanice. Bombardierele germane nu au fost proiectate pentru rază lungă de acțiune pentru misiuni strategice, lipsindu-le apărarea suficientă. Messerschmitt Bf 109 care însoțeau bombardierele germane nu au fost proiectate pentru a transporta suficient combustibil pentru a apăra bombardierele atât la dus cât și al întors, iar Messerschmitt Bf 110 proiectate pentru rază lungă de acțiune erau mai greoaie și mai puțin manevrabile ca avioanele
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
de vânătoare britanice. Bombardierele germane nu au fost proiectate pentru rază lungă de acțiune pentru misiuni strategice, lipsindu-le apărarea suficientă. Messerschmitt Bf 109 care însoțeau bombardierele germane nu au fost proiectate pentru a transporta suficient combustibil pentru a apăra bombardierele atât la dus cât și al întors, iar Messerschmitt Bf 110 proiectate pentru rază lungă de acțiune erau mai greoaie și mai puțin manevrabile ca avioanele britanice cu rază scurtă de acțiune, dar au fost dezvoltate rezervoarele suplimentare care după
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
puțin manevrabile ca avioanele britanice cu rază scurtă de acțiune, dar au fost dezvoltate rezervoarele suplimentare care după golire se puteau arunca. Apărarea aeriană britanică a fost bine organizată și dotată cu radare eficiente, care au supraviețuit bombardamentului. Ca urmare, bombardierele germane au fost doborâte în număr mare, și a fost imposibil să provoace daune suficiente obiectivelor militare și industriale pentru a îngenunchia Marea Britanie și să invadeze insulele britanice. În prima perioadă a războiului pentru bombardarea Germaniei Naziste, britanicii au folosit
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
număr mare, și a fost imposibil să provoace daune suficiente obiectivelor militare și industriale pentru a îngenunchia Marea Britanie și să invadeze insulele britanice. În prima perioadă a războiului pentru bombardarea Germaniei Naziste, britanicii au folosit Bristol Blenheim, cel mai folosit bombardier al RAF, apărat de o singură mitralieră montată în cupolă, care s-a dovedit a fi ineficientă împotriva formațiilor de avioane de vânătoare germane. Avionul american B-17 Flying Fortress a fost construit înainte de război și era singurul avion de rază
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
zile mai târziu. Primele atacuri aeriene asupra Okinawei au început în acea zi, 17 avioane japoneze fiind distruse. Aici, "Alaska" a intrat în luptă când japonezii au lansat un atac aerian masiv asupra flotei americane. Antiaeriana sa a distrus un bombardier Yokosuka P1Y ce încerca să percuteze portavionul "Intrepid". La scurt timp după asta "Alaska" a fost informată că în zonă se află niște avioane americane. Cam 10 minute mai târziu, tunarii ei au observat un avion neidentificat, care părea că
USS Alaska (CB-1) () [Corola-website/Science/331011_a_332340]
-
care părea că se apropie amenințător, ca urmare l-au doborât. Însă s-a dovedit a fi un avion de vânătoare F6F Hellcat, iar pilotul nu a fost rănit. Mai târziu în acea după-amiază "Alaska" a doborât un al doilea bombardier japonez, un Yokosuka D4Y. În ziua următoare portavionul "Franklin" a fost lovit sever de mai multe bombe și de un atac kamikaze. "Alaska" și sora ei, "Guam", alte două crucișătoare și mai multe distrugătoare au fost detașate pentru a crea
USS Alaska (CB-1) () [Corola-website/Science/331011_a_332340]
-
atac kamikaze. "Alaska" și sora ei, "Guam", alte două crucișătoare și mai multe distrugătoare au fost detașate pentru a crea Grupul de Luptă 58.2.9 care să escorteze avariatul "Franklin" înapoi la Ulithi. Pe drumul înapoi spre port, alt bombardier D4Y a atacat portavionul "Franklin", iar navele de escortă n-au reușit să îl doboare. Focul tunurilor de 127 mm a cauzat arsuri unor oameni din apropiere; acestea au fost singurele răni suferite de echipajul ei pe toată durata războiului
USS Alaska (CB-1) () [Corola-website/Science/331011_a_332340]
-
avion japonez, a strijinit distrugerea altuia și a capturat un avion kamikaze Ohka. La 16 aprilie nava a doborât alte trei avioane japoneze și a sprijinit doborârea a altor trei. În restul lunii apărarea ei antiaeriană a reușit să îndepărteze bombardierele japoneze. După aceea "Alaska" s-a întors la Ulithi pentru a se reaproviziona, ajungând acolo la 14 mai. În continuare ea a intrat în componența GL 38.4, grupul maritim militar de sprijin al portavioanelor reorganizat. Flota s-a întors
USS Alaska (CB-1) () [Corola-website/Science/331011_a_332340]
-
și alpin. De fapt, în zonă se aflau mult mai puține avioane decât estimau italienii, numeroase aparate de zbor fiind retrase pentru ca să facă față atacului de pe frontul german. În ZOAA mai acționau doar 70 de avioane de vânătoare, 40 de bombardiere și 20 de avioane de recunoaștere. Lor li se adăugau 28 de bombardiere, 38 de avioane lansatoare de torpile și 14 avioane de vânătoare ale marinei și 3 avioane de vânătoare și 30 de alte aparate de zbor cantonate în
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
estimau italienii, numeroase aparate de zbor fiind retrase pentru ca să facă față atacului de pe frontul german. În ZOAA mai acționau doar 70 de avioane de vânătoare, 40 de bombardiere și 20 de avioane de recunoaștere. Lor li se adăugau 28 de bombardiere, 38 de avioane lansatoare de torpile și 14 avioane de vânătoare ale marinei și 3 avioane de vânătoare și 30 de alte aparate de zbor cantonate în Corsica. Estimările italiene se ridicau la peste 2.000 de avioane franceze pe
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
salva poziția pe de-o parte și pentru a arunca vina asupra altora, subordonați și superiori, pe de altă parte, el a păstrat toate minutele întâlnirilor sale de Stat major din iunie 1940. În primul atac aerian al intervenției italiene, bombardierele Savoia-Marchetti SM.79 din cadrul 2 Squadra Aerea (Sicilia și Pantelleria) escortate de avioane de vânătoare au efectuat două raiduri asupra insulei Malta pe 11 iunie. Aceste atacuri au fost începutul asediul Maltei, care s-a încheiat în 1942. Primul raid
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
raiduri asupra insulei Malta pe 11 iunie. Aceste atacuri au fost începutul asediul Maltei, care s-a încheiat în 1942. Primul raid a fost efectuat de 55 de bombardamente. Apărarea antiaeriană malteză a raportat însă atacul a maximum 20 de bombardiere, ceea ce sugerează faptul că cele mai multe bombardiere italiene nu au reușit să își găsească țintele. Raidul din seara aceleiași zile a fost efectuat de 38 de bombardiere. Pe 12 iunie, bombardierele SM.79 din Sardinia au atacat obiective ale francezilor din
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
iunie. Aceste atacuri au fost începutul asediul Maltei, care s-a încheiat în 1942. Primul raid a fost efectuat de 55 de bombardamente. Apărarea antiaeriană malteză a raportat însă atacul a maximum 20 de bombardiere, ceea ce sugerează faptul că cele mai multe bombardiere italiene nu au reușit să își găsească țintele. Raidul din seara aceleiași zile a fost efectuat de 38 de bombardiere. Pe 12 iunie, bombardierele SM.79 din Sardinia au atacat obiective ale francezilor din nordul Tunisiei și, pe 13 iunie
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
55 de bombardamente. Apărarea antiaeriană malteză a raportat însă atacul a maximum 20 de bombardiere, ceea ce sugerează faptul că cele mai multe bombardiere italiene nu au reușit să își găsească țintele. Raidul din seara aceleiași zile a fost efectuat de 38 de bombardiere. Pe 12 iunie, bombardierele SM.79 din Sardinia au atacat obiective ale francezilor din nordul Tunisiei și, pe 13 iunie, 33 bombardiere SM.79 din cadrul 2 Squadra Aerea a atacat aeroporturile tunisiene. În aceeași zi, bombardierele Fiat BR.20 și
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]