1,130 matches
-
din neolitic. Cerealele măcinate fermentează spontan, în contact cu aerul; dacă nu li se adaugă nici un fel de zahăr (care se transformă în alcool sub acțiunea drojdiilor), fermentația va fi lactică, iar zeama rezultată va avea gust acru. Este cazul borșului nostru, obținut din fermentația unui amestec de tărâțe de grâu, mălai și pâine neagră, și al zur-ului polonez, care inițial se făcea din secară măcinată; pentru krupnik, rușii folosesc orz măcinat și fermentat, iar pentru okroșka, un fel de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
zur-ului polonez, care inițial se făcea din secară măcinată; pentru krupnik, rușii folosesc orz măcinat și fermentat, iar pentru okroșka, un fel de cvas (din mălai și/sau pâine neagră de secară) acru. După cum se poate ușor constata, importul borșului în bucătăria românească respectă aceeași regulă întâlnită în cazul preluării stufatului: numele și rețeta provin din gastronomii diferite. Denumirea ne-a venit de la ruși, iar preparatul culinar, de la polonezi, așa cum bine remarcă, în Alexandru Lăpușneanu, Costache Negruzzi: „După borșul polonez
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
importul borșului în bucătăria românească respectă aceeași regulă întâlnită în cazul preluării stufatului: numele și rețeta provin din gastronomii diferite. Denumirea ne-a venit de la ruși, iar preparatul culinar, de la polonezi, așa cum bine remarcă, în Alexandru Lăpușneanu, Costache Negruzzi: „După borșul polonez veneau mâncări grecești. Dar nu trebuie să ne închipuim că bucătăria țărănească își putea permite varietatea de legume și toată cărnăria care defineau borșul (import polonez) servit la mesele boierilor; deseori (mai ales în perioadele de post), țăranii se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ruși, iar preparatul culinar, de la polonezi, așa cum bine remarcă, în Alexandru Lăpușneanu, Costache Negruzzi: „După borșul polonez veneau mâncări grecești. Dar nu trebuie să ne închipuim că bucătăria țărănească își putea permite varietatea de legume și toată cărnăria care defineau borșul (import polonez) servit la mesele boierilor; deseori (mai ales în perioadele de post), țăranii se mulțumeau cu „borșul holtei“, în care nu fierbeau nimic altceva în afară de ceapă și sare. O zicală citată de Elena NiculițăVoronca este edificatoare în acest sens
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mâncări grecești. Dar nu trebuie să ne închipuim că bucătăria țărănească își putea permite varietatea de legume și toată cărnăria care defineau borșul (import polonez) servit la mesele boierilor; deseori (mai ales în perioadele de post), țăranii se mulțumeau cu „borșul holtei“, în care nu fierbeau nimic altceva în afară de ceapă și sare. O zicală citată de Elena NiculițăVoronca este edificatoare în acest sens: „Borșul poate să fie și «de topor»; pui toporul în borș să fiarbă, dar dacă are într-însul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
import polonez) servit la mesele boierilor; deseori (mai ales în perioadele de post), țăranii se mulțumeau cu „borșul holtei“, în care nu fierbeau nimic altceva în afară de ceapă și sare. O zicală citată de Elena NiculițăVoronca este edificatoare în acest sens: „Borșul poate să fie și «de topor»; pui toporul în borș să fiarbă, dar dacă are într-însul ce-i trebuie, tot e bun.“ Borșul rusesc sau ucrainean, precum și barscz ul polonez se făceau, pe vremuri, din rezultatul fermentației rădăcinilor de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
perioadele de post), țăranii se mulțumeau cu „borșul holtei“, în care nu fierbeau nimic altceva în afară de ceapă și sare. O zicală citată de Elena NiculițăVoronca este edificatoare în acest sens: „Borșul poate să fie și «de topor»; pui toporul în borș să fiarbă, dar dacă are într-însul ce-i trebuie, tot e bun.“ Borșul rusesc sau ucrainean, precum și barscz ul polonez se făceau, pe vremuri, din rezultatul fermentației rădăcinilor de brânca-ursului (crucea-pământului, Heracleum sphondylium, sau barscz în poloneză); frunzele și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
altceva în afară de ceapă și sare. O zicală citată de Elena NiculițăVoronca este edificatoare în acest sens: „Borșul poate să fie și «de topor»; pui toporul în borș să fiarbă, dar dacă are într-însul ce-i trebuie, tot e bun.“ Borșul rusesc sau ucrainean, precum și barscz ul polonez se făceau, pe vremuri, din rezultatul fermentației rădăcinilor de brânca-ursului (crucea-pământului, Heracleum sphondylium, sau barscz în poloneză); frunzele și tulpinile tinere erau mai apoi fierte, adăugându-se și ele supei acre. Maria Dembinska
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
apoi fierte, adăugându-se și ele supei acre. Maria Dembinska, în Mâncăruri și băuturi în Polonia medievală: redescoperirea unei bucătării a trecutului, afirmă că folosirea crucii-pământului în bucătăria poloneză a fost preluată de la lituanieni. Cert este că acest tip de borș era foarte răspândit atât în Lituania, cât și în Polonia și Rusia, inclusiv în Ucraina de astăzi. Începând din secolul al XV-lea, ucrainenii au abandonat planta sălbatică și au început să pună la fermentat sfeclă. Aceasta a fost mai
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
-lea, ucrainenii au abandonat planta sălbatică și au început să pună la fermentat sfeclă. Aceasta a fost mai întâi plantată în Ucraina, regiune care, în scurt timp, a devenit cea mai mare producătoare de sfeclă din est. Cel mai vechi borș rusesc se cheamă malorossiiskii borșci, din vechiul nume al Ucrainei, acesta fiind unul dintre argumentele care susțin originea ucraineană a tuturor borșurilor acrite cu sfeclă fermentată; un alt argument este faptul că bucătăria ucraineană cunoaște cele mai multe variante ale rețetei fundamentale
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
regiune care, în scurt timp, a devenit cea mai mare producătoare de sfeclă din est. Cel mai vechi borș rusesc se cheamă malorossiiskii borșci, din vechiul nume al Ucrainei, acesta fiind unul dintre argumentele care susțin originea ucraineană a tuturor borșurilor acrite cu sfeclă fermentată; un alt argument este faptul că bucătăria ucraineană cunoaște cele mai multe variante ale rețetei fundamentale. Procedeul fermentației lactice a legumelor a apărut din necesitatea conservării acestora pe timpul anotimpului rece. De aceea ea este mai puțin întâlnită în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în regiuni altădată renumite pentru producția bogată a unor vinuri de soi. Revenind la fermentația lactică a grânelor, ciudățenia este că ea a dispărut din Occident. Nici astăzi, într-o epocă a deschiderii culturale și gastronomice, supele noastre acrite cu borș nu sunt deloc pe gustul occidentalilor. Cum s-a produs această ruptură? Care este explicația sa? Cert este că fermentația lactică a cerealelor era comună întregului continent. Dar, pe parcursul multor secole, Europa Occidentală a abandonat zeama cerealelor fermentate, gustul pentru
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
acru, în special pe aceea a cerealelor fermentate lactic, deoarece acestea sunt cel mai lesne de obținut, fiind cele mai ieftine soluții de acrire. Acolo unde influența bucătăriilor vestice a fost mai puternică și mai de timpuriu exercitată, ciorbele și borșurile și-au pierdut treptat din acreală, ajungând supe în toată regula; un bun exemplu în acest sens este Transilvania, unde zemurile de origine austro-ungară sau cele de sorginte săsească ori șvabă, deloc puține în această regiune, coexistă cu acrelile specifice
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
departajare culturală față de țărănime. Un bun exemplu în acest sens este dat de Sadoveanu în romanul Venea o moară pe Siret: vechilul Filip Nacovici mănâncă, înainte de găină cu caise, o supă, în timp ce fiul boierului este ospătat țărănește, de către pădurar, cu borș. Dar să revenim la Transilvania, tărâm al întâlnirii dintre acru și dulce... Uneori - cum ar fi în cazul extraordinarei ciorbe ardelenești de gâscă (o zeamă arădeană, mai precis, după cum afirmă Radu Anton Roman, care o admiră), de o complexitate inimaginabilă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Viteza din ce în ce mai mare cu care se desfășoară viața noastră de zi cu zi, implicit timpul din ce în ce mai puțin pe care l acordăm bucătăriei, împuținarea (mai ales în mediul urban) gospodăriilor în care „se pun murături“, cvasidispariția celor în care se face borș, moda preparatelor stil fast-food, care au devenit simboluri ale occidentalizării noastre grăbite, toate acestea nu oferă prea multe speranțe celor care își doresc prezervarea tradițiilor culinare. E foarte trist, dar foarte posibil ca, peste numai câteva decenii, ultimul borș preparat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
face borș, moda preparatelor stil fast-food, care au devenit simboluri ale occidentalizării noastre grăbite, toate acestea nu oferă prea multe speranțe celor care își doresc prezervarea tradițiilor culinare. E foarte trist, dar foarte posibil ca, peste numai câteva decenii, ultimul borș preparat pe aceste meleaguri și servit probabil unui turist străin dornic de a-și afunda lingura în autenticitatea gastronomică a unei acreli naturale să fie făcut din acizii de sinteză puși în plicurile multicolore care fac deja o concurență toxică
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
farfuriile lor adânci... Dimitrie Papazoglu, în volumul său Istoria fondărei orașului București, ne oferă câteva indicii: „Zemurile primitive (ciorbele) erau: păpara (pâine prăjită, brânză frământată, zeamă de carne), iar săracii obișnuiau, în loc de zeamă, terci și urzici cu mămăligă, ciorbă de borș cu ștevie roșie. Orășenii mâncau ciorbele de trahana, tăiței, fidea, orez, griș, linte cu căpățâni de usturoi, fasole, perișoare, muchii de burtă și ciorbă de căpățână de miel, cu borș sau cu oțet bătut cu ouă. Peștele era obștesc, mai
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
obișnuiau, în loc de zeamă, terci și urzici cu mămăligă, ciorbă de borș cu ștevie roșie. Orășenii mâncau ciorbele de trahana, tăiței, fidea, orez, griș, linte cu căpățâni de usturoi, fasole, perișoare, muchii de burtă și ciorbă de căpățână de miel, cu borș sau cu oțet bătut cu ouă. Peștele era obștesc, mai cu seamă că se mânca în ciorbă...“ Papara (din slavul popariti, „a opări“) pare a fi cea mai veche, fiind foarte asemănătoare brouet ului din bucătăria franceză medievală, iar trahanaua
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de roșii și ardei, iar la final se servește cu cașcaval ras pe deasupra. Toate aceste inovații o apropie sensibil de o minestra italienească, anume busecca din Lombardia, o supă de burtă cu multe legume și cu parmezan ras. Impropriu numită „borș de potroace“ (cuvântul potroace provine din rusă, de la potrohu, care înseamnă măruntaie), această ciorbă acrită cu moare, adică zeamă de varză murată, este un alt reper al românismului gastronomic, mulți comentatori neezitând să-i acorde autenticitate, ba chiar unicitate. Problemele
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
să le depistăm originea și să le urmărim românizarea, vom aborda un domeniu în care românii par a fi experți bucătari și pasionați consumatori: grătarul. Într-un pasaj citat anterior, Păstorel Teodoreanu enunța câteva repere ale „bucătăriei populare“ românești: mămăligă, borș de chitici, bureți copți în spuză și „halcana de carne tăvălită-n schinduf și pârjolită pe jăratec“. La aceasta din urmă, noi, românii, suntem maeștri, afirmă Păstorel: „Ne-am dovedit meșteri în ce e mai greu de realizat la foc
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cu ungurul, cu rusul, cu bulgarul, cu polonezul ori cu turcul și alta e să le anexezi, fără război, mâncărurile lor vrednice de luare aminte. Papricașul unguresc, ghiveciul sârbesc [turcesc, la origine, n.n.], mâncările cu unt și cu smântână poloneze, borșul, icrele și marinatele rusești, musacaua și imanbaialdiul turcesc le am cucerit fără luptele de la Podul Înalt și din Codrii Cosminului, de la Câmpia Turdei și de la Plevna...“ „Umor din partea autorului, naivitate din partea personajului său“, ar putea replica un tradiționalist, spunând că
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
17.│Bidoane din aluminiu cu cană │ 4 1.4.22.│Bunuri materiale specifice hrănirii, din categoria obiectelor de inventar și a │ 10 │ │ │materialelor, aflate asupra structurilor militare, în depozitare 1.4.23.│Butoaie din stejar, fag sau material plastic pentru borș │ 2 1.4.24.│Butoaie din tablă zincată a 200 litri pentru ulei │ 5 1.4.25.│Butuci din lemn pentru tăiat carne │ 2 1.4.26.│Butuci pentru tranșat carne, cu blat din polietilenă/polipropilenă, cadru inox │ 3 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214672_a_216001]
-
Buduslău 14. Suplacu de Barcău 6. Cherechiu 15. Șimian 7. Chișlaz 16. Tarcea 8. Curtuișeni 17. Tăuteu 9. Derna 18. Viișoara 4. JUDECĂTORIA ORADEA cu sediul în municipiul Oradea MUNICIPIU 1. Oradea COMUNE 1. Biharia 10. Husasău de Tinca 2. Borș 11. Ineu 3. Cetariu 12. Lăzăreni 4. Ciuhoi 13. Nojorid 5. Copăcel 14. Osorhei 6. Diosig 15. Săcădat 7. Drăgești 16. Sălard 8. Girișu de Criș 17. Sînmartin 9. Hidișelu de Sus 18. Sîntandrei 19. Sîrbi 5. JUDECĂTORIA SALONTA cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235749_a_237078]
-
Buduslău 14. Suplacu de Barcău 6. Cherechiu 15. Șimian 7. Chișlaz 16. Tarcea 8. Curtuișeni 17. Tăuteu 9. Derna 18. Viișoara 4. JUDECĂTORIA ORADEA cu sediul în municipiul Oradea MUNICIPIU 1. Oradea COMUNE 1. Biharia 10. Husasău de Tinca 2. Borș 11. Ineu 3. Cetariu 12. Lăzăreni 4. Ciuhoi 13. Nojorid 5. Copăcel 14. Osorhei 6. Diosig 15. Săcădat 7. Drăgești 16. Sălard 8. Girișu de Criș 17. Sînmartin 9. Hidișelu de Sus 18. Sîntandrei 19. Sîrbi 5. JUDECĂTORIA SALONTA cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235753_a_237082]
-
Buduslău 14. Suplacu de Barcău 6. Cherechiu 15. Șimian 7. Chișlaz 16. Tarcea 8. Curtuișeni 17. Tăuteu 9. Derna 18. Viișoara 4. JUDECĂTORIA ORADEA cu sediul în municipiul Oradea MUNICIPIU 1. Oradea COMUNE 1. Biharia 10. Husasău de Tinca 2. Borș 11. Ineu 3. Cetariu 12. Lăzăreni 4. Ciuhoi 13. Nojorid 5. Copăcel 14. Osorhei 6. Diosig 15. Săcădat 7. Drăgești 16. Sălard 8. Girișu de Criș 17. Sînmartin 9. Hidișelu de Sus 18. Sîntandrei 19. Sîrbi 5. JUDECĂTORIA SALONTA cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235755_a_237084]