1,120 matches
-
morcovi, leguminoase, ceapă, diverse murături, brînză de oi, slănină. În perioada lucrărilor pămîntului, țăranii mîncau direct în cîmp, luînd cu sine la deal pîine, brînză, slănină, ceapă, carne și chiar mîncare caldă. Întorcîndu-se seara mîncau de asemenea bucate calde: mămăligă, borș, supă, diverse bucate din cartofi, carne, paste făinoase de casă (tocmagi), legume murate, lactate. Caracterul alimentației era influențat și de interdicțiile religioase. Din această cauză țăranii consumau iarna și primăvara preponderent vegetale. Se respecta postul înaintea Сrăciunului și înaintea Sfintelor
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
murate, lactate. Caracterul alimentației era influențat și de interdicțiile religioase. Din această cauză țăranii consumau iarna și primăvara preponderent vegetale. Se respecta postul înaintea Сrăciunului și înaintea Sfintelor Paști. La începutul secolului trecut cele mai răspîndite bucate la Alcedar erau: borș gros sau borș scăzut (borș des cu varză și crupe de porumb, cu untdelemn sau untură), serbușcă (din zer de oaie), fasole făcăluite, cartofi înăbușiți, varză scăzută (varză înăbușită cu carne), tocană de urzici, cartofi copți, mămăligă, mălai, nălăvancă și
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
alimentației era influențat și de interdicțiile religioase. Din această cauză țăranii consumau iarna și primăvara preponderent vegetale. Se respecta postul înaintea Сrăciunului și înaintea Sfintelor Paști. La începutul secolului trecut cele mai răspîndite bucate la Alcedar erau: borș gros sau borș scăzut (borș des cu varză și crupe de porumb, cu untdelemn sau untură), serbușcă (din zer de oaie), fasole făcăluite, cartofi înăbușiți, varză scăzută (varză înăbușită cu carne), tocană de urzici, cartofi copți, mămăligă, mălai, nălăvancă și multe altele. La
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
influențat și de interdicțiile religioase. Din această cauză țăranii consumau iarna și primăvara preponderent vegetale. Se respecta postul înaintea Сrăciunului și înaintea Sfintelor Paști. La începutul secolului trecut cele mai răspîndite bucate la Alcedar erau: borș gros sau borș scăzut (borș des cu varză și crupe de porumb, cu untdelemn sau untură), serbușcă (din zer de oaie), fasole făcăluite, cartofi înăbușiți, varză scăzută (varză înăbușită cu carne), tocană de urzici, cartofi copți, mămăligă, mălai, nălăvancă și multe altele. La felul doi
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
17.│Bidoane din aluminiu cu cană │ 4 1.4.22.│Bunuri materiale specifice hrănirii, din categoria obiectelor de inventar și a │ 10 │ │ │materialelor, aflate asupra structurilor militare, în depozitare 1.4.23.│Butoaie din stejar, fag sau material plastic pentru borș │ 2 1.4.24.│Butoaie din tablă zincată a 200 litri pentru ulei │ 5 1.4.25.│Butuci din lemn pentru tăiat carne │ 2 1.4.26.│Butuci pentru tranșat carne, cu blat din polietilenă/polipropilenă, cadru inox │ 3 1
ORDIN nr. M.57 din 22 aprilie 2016 privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.87/2009 pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271494_a_272823]
-
17.│Bidoane din aluminiu cu cană │ 4 1.4.22.│Bunuri materiale specifice hrănirii, din categoria obiectelor de inventar și a │ 10 │ │ │materialelor, aflate asupra structurilor militare, în depozitare 1.4.23.│Butoaie din stejar, fag sau material plastic pentru borș │ 2 1.4.24.│Butoaie din tablă zincată a 200 litri pentru ulei │ 5 1.4.25.│Butuci din lemn pentru tăiat carne │ 2 1.4.26.│Butuci pentru tranșat carne, cu blat din polietilenă/polipropilenă, cadru inox │ 3 1
ORDIN nr. M.87 din 14 august 2009 (*actualizat*) pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271525_a_272854]
-
industrial prevăzute de legislația în vigoare." ... 2. Articolul 2 va avea următorul cuprins: "Art. 2. - (1) Terenul pentru care se acordă titlul de parc industrial are următoarele caracteristici: a) este amplasat pe teritoriul administrativ al municipiului Oradea, județul Bihor, Șoseaua Borșului nr. 24, și identificat în baza extraselor de carte funciară pentru informare nr. 160691-160698, 160700, 160701, 163292, 174179, 164182-164186, 166460, 169198, 169202, 169661, 169662, 170367, 170369, 170370, 170867, 172484, 174489, 174490, 176190, 179268, 184564-184567, 185859, 185860, 186069, 187229, 188007, 188008
ORDIN nr. 902 din 17 iunie 2016 privind modificarea titlurilor de parc industrial acordate pentru infrastructurile de afaceri din municipiul Oradea, judeţul Bihor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272987_a_274316]
-
ucraineană se bazează pe carne de pui, porc, vită, pește și ciuperci. De asemenea, ucrainenii mănâncă mulți cartofi, cereale și legume proaspete și murate. Printre mâncărurile tradiționale ucrainene se numără varenîkî (găluște fierte cu ciuperci, cartofi, varză, brânză sau cireșe), borș și holubțî (un fel de sarmale umplute cu orez, morcovi și carne). Printre specialitățile ucrainene se numără și puiul Kiev și prăjitura Kiev. Băuturile preferate ale ucrainenilor sunt compotul, sucurile, laptele, iaurtul, apa minerală, ceaiul și cafeaua, precum și berea, vinul
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
de pătrunjel, usturoi, ardei roșu), condimente și verdețuri (sare, boabe de piper, foi de dafin, mujdei, pătrunjel verde, leuștean, frunze de țelină, ardei iuți) precum gălbenușuri de ou, smântână, acriș bazat pe lămâie, sare de lămâie, oțet de vin sau borș). Cel mai mare consum de timp este la curățarea și fierberea burții (este necesar să fie spălată de mai multe ori, fiind de fiecare dată rasă cu sare, pusă apoi, pentru 2-3 ore, într-un vas cu apă în care
Ciorbă de burtă () [Corola-website/Science/317654_a_318983]
-
a demonstrat că granulele se înmulțesc când produc fermentarea laptelui din soia, deși își schimbă aspectul și dimensiunea datorită diferitelor proteine disponibile chefirului. Chefirul este unul din ingredientele principale din supa rece lituaniană, din sfecla „saltibarsciai”, cunoscută sub numele de „borș rece”.
Chefir () [Corola-website/Science/316695_a_318024]
-
servească douăsprezece feluri diferite de mâncare, simbolizând cei Doisprezece Apostoli, sau uneori, un număr impar de feluri de mâncare pentru a avea noroc (de obicei, cinci, șapte sau nouă). O masă tradițională de Crăciun în Polonia include crap prăjit și borș (de obicei supă de sfeclă roșie) cu "uszka" (ravioli). Crapul este o componentă principală a mesei Ajunul Crăciunului în Polonia, servindu-se file de crap, piftie de crap etc. Alimentele poloneze de Crăciun includ "pierogi" precum și unele preparate de hering
Crăciunul în Polonia () [Corola-website/Science/327690_a_329019]
-
sau mai târziu. Acesta este mai mare decât masa de prânz din America de Nord. Acesta ar putea fi compus din trei feluri în special în rândul tradiționaliștilor, începând cu o supă ca de exemplu Rosół și supă de roșii sau Barszcz (borș de sfeclă) mai festiv sau Żurek (mâncare acră de secară), urmat probabil într-un restaurant de un aperitiv, cum ar fi hering (preparată în oricare cremă, ulei, sau în aspic); sau alte produse din carne conservate și salate de legume
Bucătăria poloneză () [Corola-website/Science/329125_a_330454]
-
și stors bine, 1-2 linguri de făină. Pentru ciorbă: 2-3 litri de apă sau bulion de carne, ½ ardei, 1 ceapă, 1 morcov, opțional o bucată de praz, 2 linguri untdelemn, sare, piper, verdețuri tocate (frunze de țelină, leuștean, mărar, pătrunjel), borș sau zeamă de varză murată după gust, 2 gălbenușuri de ouă, smântână sau iaurt; în plus posibil: ardei iute, mujdei, o roșie tăiată în bucățele.. Perișoarele: Mai întâi se pun la fiert 500 de ml. de apă ușor sărată într-
Ciorbă de perișoare () [Corola-website/Science/334458_a_335787]
-
untdelemn, ca să-și dezvolte aroma. Când apa sărată sau bulionul de carne a început să clocotească, se pun perișoarele și se fierb circa 5 minute la foc mic până când plutesc în zeamă. La sfârșit se adaugă legumele și verdeața, precum și borșul, lăsând ciorba să tragă acoperită vreo trei minute. Smântâna (sau iaurtul) se bate cu gălbenușurile și două linguri de apă rece, apoi se diluează cu un polonic de ciorbă fierbinte și după aceea se răstoarnă in oală. În sfârșit se
Ciorbă de perișoare () [Corola-website/Science/334458_a_335787]
-
cu un polonic de ciorbă fierbinte și după aceea se răstoarnă în oală. Dacă nu se folosesc ouă, ciorba se decorează cu o lingură de smântâna înaintea servitului. La masă se servește extra mărar tocat fin. La ciorba de potroace borșul este înlocuit de zeamă de varză. Fără zeamă de varză nu există ciorba de potroace.
Ciorbă de potroace () [Corola-website/Science/335183_a_336512]
-
și altele. Legumele sunt folosite în salate și sosuri, ele sunt coapte, aburite, murate, sărate sau marinate. Produsele din carne dețin un loc special, mai ales ca primul curs și aperitivă. Supa din carne de pui, cunoscută sub numele de borș ("ciorbă") este foarte populară. Friptura de porc la grătar și chiftelele din carne de vită și miel sunt comune. Carnea de pește este de multe ori marinată și apoi pusă la grătar. Feluri de mâncare de sărbătoare tradiționale includ sarmale
Bucătăria moldovenească () [Corola-website/Science/332785_a_334114]
-
de obicei, decorată cu elemente de patiserie, cum ar fi produse de patiserie prăjituri, role, chifle și o varietate de umpluturi (brânză, fructe, legume, nuci, etc). În anumite regiuni, bucătăria diferitelor minorități este predominantă. În zonele de est, ucrainenii mănâncă borș; în sud, bulgarii servesc "mangea" tradițională (sos cu carne de pui), în timp ce găgăuzii pregătesc "shorpa", o supă de carne de oaie foarte condimentată; în comunitățile rusești se gătesc pelmeni. De asemenea, populari sunt colțunașii umpluți cu brânză proaspătă, carne, sau
Bucătăria moldovenească () [Corola-website/Science/332785_a_334114]
-
pune fân, iar pe fiecare colț, câte un bulgăre de sare. Deasupra, în Bucovina, unde aceste obiceiuri s-au păstrat cel mai bine, se așează douăsprezece feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertura de prune afumate, sarmale umplute cu crupe, borș de "burechiușe", din fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci, borș de pește, pește prăjit, plăcinte de post cu varză acră, plăcinte cu mac... Nimeni nu se atinge de mâncare până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, iar după sfințirea
Botezul Mântuitorului, Regii Magi și Befana by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105871_a_107163]
-
Deasupra, în Bucovina, unde aceste obiceiuri s-au păstrat cel mai bine, se așează douăsprezece feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertura de prune afumate, sarmale umplute cu crupe, borș de "burechiușe", din fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci, borș de pește, pește prăjit, plăcinte de post cu varză acră, plăcinte cu mac... Nimeni nu se atinge de mâncare până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, iar după sfințirea mesei, parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru "a
Botezul Mântuitorului, Regii Magi și Befana by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105871_a_107163]
-
servit ouă roșii, supă țărănească, șalău rece, sos de maioneză, pască și fructe. Tot cu ocazia Paștelui, suita regală a mâncat, la dejun, alivenci moldovenești, friptură de miel cu cartofi, salată, sufleu cu lămâie și cafea iar, la cină, un borș de miel, miel pane cu cartofi, salată și pască. După cum vedeți, masa suitei era mult mai bogată decât austera masă a regelui. Ce prevedea eticheta Curții Domnești Eticheta Curții Domnești prevedea că în Vinerea Mare suveranul, însoțit de Casa Civilă și
Paștele la Casa Regală. Meniul unei mese de sărbătoare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103062_a_104354]
-
se pune fan sau otava, iar pe fiecare colț al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masa se așază 12 feluri de mâncare: coliva, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borș de "burechiuse" sau "urechiușele babei" (fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci), borș de pește, pește prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătura de varză acra, plăcinte cu mac. Nimeni nu se atinge de bucate până nu sosește preotul cu
BOBOTEAZA. Ce nu este bine să faci în această zi. Tradiții și obiceiuri by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102410_a_103702]
-
câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masa se așază 12 feluri de mâncare: coliva, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borș de "burechiuse" sau "urechiușele babei" (fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci), borș de pește, pește prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătura de varză acra, plăcinte cu mac. Nimeni nu se atinge de bucate până nu sosește preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinți masă. BOBOTEAZA. După sfințirea alimentelor, o parte
BOBOTEAZA. Ce nu este bine să faci în această zi. Tradiții și obiceiuri by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102410_a_103702]
-
se pune fan sau otava, iar pe fiecare colț al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masa se așază 12 feluri de mâncare: coliva, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borș de "burechiuse" sau "urechiușele babei" (fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci), borș de pește, pește prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătura de varză acra, plăcinte cu mac. Nimeni nu se atinge de bucate până nu sosește preotul cu
BOBOTEAZA. Ce NU trebuie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103654_a_104946]
-
câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masa se așază 12 feluri de mâncare: coliva, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borș de "burechiuse" sau "urechiușele babei" (fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci), borș de pește, pește prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătura de varză acra, plăcinte cu mac. Nimeni nu se atinge de bucate până nu sosește preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinți masă. BOBOTEAZA. După sfințirea alimentelor, o parte
BOBOTEAZA. Ce NU trebuie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103654_a_104946]
-
se pune fan sau otava, iar pe fiecare colț al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masa se așază 12 feluri de mâncare: coliva, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borș de "burechiuse" sau "urechiușele babei" (fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci), borș de pește, pește prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătura de varză acra, plăcinte cu mac. Nimeni nu se atinge de bucate până nu sosește preotul cu
BOBOTEAZA. De ce trebuie să te ferești în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101520_a_102812]