1,819 matches
-
active din mină. ... Anexă 4 b)*) ---------------- la normele tehnice ------------------- ÎNCĂPERE SUBTERANĂ DE DEPOZITARE MATERII EXPLOZIVE, CU CAPACITATEA DE PÂNĂ LA 200 kg ECHIVALENT TROTIL ---------- Anexă 5 ------- la normele tehnice ------------------- DISTANȚELE MINIME DE SIGURANȚĂ interioare, dintre clădirile depozitului de suprafață sau semiingropate (bordeie) Distanțele de siguranță interioare calculate că mai sus se vor putea reduce, până la jumatate, pentru clădirile prevăzute cu obstacole protectoare. 2. Distanță minimă între două clădiri vecine va fi determinată de clădirea care are capacitatea cea mai mare. 3. Dacă
NORME TEHNICE din 30 mai 2002 privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, tranSportul, depozitarea, manuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehnistilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143118_a_144447]
-
5. Deaconu Nicolae 6. Duguleanu Ion 7. Duicu Sabin 8. Ghimis Vasile 9. Ghinoiu Gheorghe 10. Jianu Nicolae 11. Măruța Constantin 12. Negrulescu Veronica 13. Niculescu Tatiana 14. Popescu Elenă 15. Trancau Vasile 16. Ulmet Stelian Victor. Tribunalul Mehedinți 1. Bordei Floriana Veronica 2. Crivineanu Grigore 3. Dumitrașcu Sever 4. Floarea Elenă 5. Ghenciu Mariana 6. Kepp-Man Florica 7. Micu Patru 8. Moleanu Ecaterina 9. Negreanu Victoria 10. Nisulescu Dorina 11. Orfescu Aristica 12. Pasca-Camenita Victor Vicențiu 13. Popa Stație 14
DECRET Nr. 374 din 27 noiembrie 1995 privind punerea în funcţie a unor magistraţi la tribunale şi la parchetele de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112890_a_114219]
-
și de procuror magistrații menționați în anexa la prezentul decret. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU Anexă 1 A. JUDECĂTORI Judecătoria Pitești - Ioniță Ionel-Cristian Judecătoria Brezoi - Popa Elenă Judecătoria Drăgănești - Negrenu Marin Judecătoria Brașov - Hermenean Marius-Nicolae Judecătoria Zărnești - Burlacu Mariana Judecătoria Călărași - Bordei Cristiana-Mioara Judecătoria Craiova - Panduru Marin - Raicea Cristina - Tuiu Ștefania Judecătoria Vanju Mare - Andrei Antonela-Marilena Judecătoria Băilești - Patrau Raluca Oana Judecătoria Filiasi - Tomescu Marioara-Carmen - Viziru Gabriel Judecătoria Drobeta-Turnu Severin - Radoslav Narcisa-Mihaela Judecătoria Strehaia - Spiridon Doina-Liliana Judecătoria Caracal - Buzatu Victoria - Velicovici Alis-Maria
DECRET nr. 598 din 13 noiembrie 1997 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119248_a_120577]
-
cu domiciliul actual în Austria, 2353 Guntransdorf, Keltengasse 12. 364. Rândașu Ana, născută la 17 august 1956 în localitatea Voineasa, județul Vâlcea, România, fiica lui Rândașu Alexandru și Floarea, cu domiciliul actual în Austria, 1150 Viena, Jadengasse 12/36. 365. Bordei Elisei, născut la 13 iunie 1946 în localitatea Neagra Șarului, județul Suceava, România, fiul lui Bordei Theodor și Warwara, cu domiciliul actual în Germania, 70174 Stuttgart, Lerchenstr. 15. 366. Barsan Ludovica, născută la 7 iulie 1968 în localitatea Ciceu-Giurgești, județul
HOTĂRÂRE nr. 780 din 6 septembrie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115887_a_117216]
-
1956 în localitatea Voineasa, județul Vâlcea, România, fiica lui Rândașu Alexandru și Floarea, cu domiciliul actual în Austria, 1150 Viena, Jadengasse 12/36. 365. Bordei Elisei, născut la 13 iunie 1946 în localitatea Neagra Șarului, județul Suceava, România, fiul lui Bordei Theodor și Warwara, cu domiciliul actual în Germania, 70174 Stuttgart, Lerchenstr. 15. 366. Barsan Ludovica, născută la 7 iulie 1968 în localitatea Ciceu-Giurgești, județul Bistrița-Năsăud, România, fiica lui Pop Teodor și Dochia, cu domiciliul actual în Germania, 83301 Traunreut, Theodor
HOTĂRÂRE nr. 780 din 6 septembrie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115887_a_117216]
-
Articolul 1 Se înaintează în gradul de general de divizie în retragere următorii: - generalul de brigadă în retragere Bordei Bucur Ion - generalul de brigadă în retragere Drăghici Tudor Grigore - generalul de brigadă în retragere Popescu Luca Vasile - generalul de brigadă în retragere Teodorescu Ion Eugen - generalul de brigadă în retragere Ularu Ion Romulus, Articolul 2 Se înaintează în gradul
DECRET Nr. 575 din 22 noiembrie 1996 privind înaintarea în grad a unor generali şi amirali în retragere şi acordarea gradelor de general de brigada şi de contraamiral unor colonei şi comandori în retragere din Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115653_a_116982]
-
pasăre) și neutre (taxi). Substantivele terminate în consoană, în vocala u sau în alți diftongi (ai, oi, ei, ui) sunt, sau masculine (student, păr, măr, codru, ponei, cotoi, pui, Mihai, crai etc.), sau neutre (personaj, măr (fruct), nai, pai, cui, bordei, roi, templu etc.). La nivel morfologic, deosebirile dintre cele trei clase de genuri sunt impuse de modul diferențiat în care exprimă substantivele opozițiile din interiorul categoriilor de număr și determinare. Sunt de genul feminin substantivele care prezintă următoarele combinații ale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
papă, pașă, tată, agă), -ea (beizadea, prâslea) și -i (colibri). Declinarea a II-a: substantive masculine și neutre terminate în consoană (plop, scaun), în u (vocalic sau semivocalic) (codru, teatru, ateu, mausoleu), în i vocalic, semivocalic și ultrascurt (taxi, tei, bordei, unghi, unchi) sau în o (radio, flamingo). Declinarea a III-a: substantive terminate în e, aparținând la toate cele trei genuri: carte, frate, pronume. Tipuri de flexiunetc "Tipuri de flexiune" Clasificarea tradițională rămâne nesemnificativă și nefuncțională, întrucât nu reflectă raportul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
deictice (protagoniști, temporalitatea și spațialitatea comunicării lingvistice) și de coordonate ale textului - obiect al comunicării lingvistice. Sub aspect semantic, adverbele pronominale intră, alături de pronume, în clasa substituenților, iar sintactic, pot avea - și au cel mai adesea - întrebuințare anaforică: „Alături cu bordeiul era sub pământ o pivniță. El intră în ea și acolo văzu șapte iepe negre...” (M. Eminescu, Proză literară, p. 16) $acolo = în ea = în pivniță$$ sau pot fi reluate anaforic: „Acolo, lângă izvoară, iarba pare de omăt.” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
noi ne așezarăm la un fel de masă, sub umbra unui mesteacăn.” (C. Hogaș, 111) • posterioritate; regentul se situează într-un timp posterior celui fixat de circumstanțial. Posterioritatea poate fi: • imediată, când se confundă cu simultaneitatea momentană: „Ajunsă sus, la bordeiele gunoierilor, se trezea din visare.” (E. Barbu, 298) „Cum el din cer o auzi / Se stinse cu durere.” (M. Eminescu, I, 171) • îndepărtată: „Oglinda-ți mai păstrează chipul / și după ce-ai plecat.” (L. Blaga, 118) • simultaneitate; timpul regentului și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc. Pacea de la Adrianopole (1829), între altele, a liberalizat comerțul cu cereale, de aici creșterea suprafețelor destinate agriculturii și diminuarea celor împădurite. Faptul acesta s-a reflectat imediat în arhitectura populară. Până atunci întâlneam în sate două tipuri de locuință, bordeiul săpat în pământ, dar întărit cu lemn și cu o suprastructură din același material și, respectiv, casa construită exclusiv din lemn, acoperită cu stuf sau șindrilă (dranițe), cuiele fiind din lemn de corn. De pe la 1830 apar și se răspândesc repede
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
potrivite pentru plantarea de viță. Mai presus de orice alte locuri a ales această localitate, care era nepotrivită pentru înființarea de oraș, necurgând pe acolo nici o apă. Cu toate aceste inconveniente, ademeniți de speranța unui vin bun, plantară viță, construiră bordeie și după num ele inve ntatorului Gutnar, care înseamnă bonus stultus sau după cum unii pretind Gutnor, adică bonus ventus, numiră și localitatea și după acea Gutnar trecând în Kutnar, scriseră numele ora șului Ku tnar sau Kottnar și din bordeiașe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ziua de 8 iulie 1959. Bolșevicii nu l-au iertat pentru că, fiu de țărani fiind, cu doar patru clase primare, țăranii plugari și păstori din cele mai izolate cătune îi doineau/plângeau cântecul ( Ionica AlconstantBuică ): „M-am născut într-un bordei învelit cu paie... Doinitor mi-a fost un tei, Leagăn - o copae”. Nu l-au iertat pentru că el a scris cea mai frumoasă poezie „MAMA” : „A venit aseară mama, din sătucu-i de departe, Să mai vadă pe fecioru-i, astăzi «Domn
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
baba, care știe acest lucru, constată cu tonul cel mai firesc din lume: Nu e grabă, avem timp... să știi că iar a stat ceasul!". Și imersiunea spațiala este extrem de semnificativă: revelația irealului se produce într-un spațiu arhaic, un bordei, unde este condus de aceeași țigancă oacheșa de la intrare. Singura condiție ce i se pune, aproape o poruncă, este aceea de a ține minte, de a nu uita că a ales o țiganca, o grecoaica și o evreică. Dar dintru
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
la începuturi, în starea primordială, pentru aceasta fiind izgonit din Paradis, condamnat să repete la nesfârșit aceasta nefericită opțiune. Pentru a fi reprimit, trebuie să elimine greșeala, dovadă că poate să ajungă din nou la condiția paradiziacă. Chiar drumul spre bordei, locul hierofaniei, al inflexiunii dintre sacru și profan, este marcat de o natură blândă sugerând parcă o regresiune spre acel in illo tempore al vremurilor imemoriale, o regresiune spre timpul mitic, creator. Camera în sine oferă un spațiu transgresat, în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
vrut să ne ia cu el. Am început să râd. “Ca să ne poți executa mai ușor? Nu!” Nici Apostol n-a vrut. Iarna, am stat la Șuici, pe Clocotici. Am urcat iar la pădure, pe Valea Iepei. Am făcut un bordei. Ne-au venit patru băieți de la Brașov. Doi erau studenți. Au ajuns ingineri la București. Pe toți i-a prins. Pe mine n-a reușit Securitatea să mă prindă. Prin mai 1949, ne-au văzut niște cetățeni care umblau după
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cizmă, a scos un pistol și l-a împușcat în picior. Preda a făcut opt ani de închisoare grea. L-am lăsat Am rămas cu Radu și cu Moșu până în 1951. Ne pregăteam de iarnă. Le-am propus să facem bordei, să ne aprovizionăm și să rămânem în munte. Radu și Moșu n-au vrut. Erau slăbiți. N-au avut curaj să înfrunte iarna. Au plecat în jos pe Topolog să caute gazde. Trecând pe zăvoi, pe la Poienarii de Cioflinceni, au
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
l-a omorât. Radu nu i-a făcut nici un rău.” M-a oprit. “Sub jurământ, să nu faci așa. Îți interzic. Copilul meu nu mai trăiește.” L-am lăsat. “De-aia-i bădia roșu la față!” Am stat singur în bordei. Moșu era plecat. Pe femeia lui o prinsese șeful de post când îi aducea mâncare. “Mă duc la croitoreasă”. “Îi duci croitoresei mămăliguță și ouă fierte?” A intrat șeful de post în camera vecină să pună coșulețul bine: corp delict
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
știau că mâncasem alune. Cruci de lemn lângă prăpastie Terminasem mălaiul, prunele uscate, tot. Strânsesem de toamna alune. Le-am numărat. Erau 3000. După un timp, mi-am făcut rație. Mâncam trei alune pe zi. Cum să-ți prinzi sufletul? Bordeiul meu era pe Valea lui Stan, într-o margine de prăpastie.” Din disperare, ultimul haiduc cioplea cruci din lemn de prun. Raze roșcate pâlpâie mat în crucifixul sfințit prin suferință. Lemnul dă glas de departe, în litere săpate cu dalta
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
litere săpate cu dalta. “Pomenește-mă, Doamne, în împărăția Ta!” - Aici, am pus Soarele, chiar în centru, pe cruce, unde stă de obicei capul Sfântului. Blajinul, caprele de târlă, vânzarea Într-o duminică, au venit niște capre de târlă până la bordei. Copiii strigau și caprele - nimic! “Nu v-am zis, mă, să nu mai veniți pe-aici că pușcăm stâncile să facem hidrocentrala? Vă omoară cu tot cu capre.” Moșu a tras două focuri, ca semn că se lucrează pe vale. Tatăl copiilor
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
-i despăgubesc de zece ori pe cei de la care am luat cartofi, porumb de fiert. N-a venit nimeni, dar a venit Securitatea. Plecasem dimineață din sat, pe întuneric. Parcă mă trăgea cineva de raniță să nu mă duc la bordei, să mă-ntorc în sat. Nu înțelegeam senzația asta pe care n-am mai avut-o. Moșu și nevasta nu erau la bordei. Spălaseră rufe. Am desfăcut ranița. Au venit și ei cu rufele ude. Le-am zis să le
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Plecasem dimineață din sat, pe întuneric. Parcă mă trăgea cineva de raniță să nu mă duc la bordei, să mă-ntorc în sat. Nu înțelegeam senzația asta pe care n-am mai avut-o. Moșu și nevasta nu erau la bordei. Spălaseră rufe. Am desfăcut ranița. Au venit și ei cu rufele ude. Le-am zis să le-ntindă la umbră. I-am lăsat să facă mâncare și-am adormit. M-am trezit în rafale de automat. Securitatea! Când am auzit
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
să mă duc de trei ori acolo cu băiatu’. I-am spus mătușii și n-am mai putut pleca la Buzău. Cruce-de-Aur, bărbatu-su știe! Mă rog tot timpu’ că nimeni nu crede. Zice lumea că ești nebună. Țâgănaș în bordei În 1984, am fost la Cernica, la părintele Argatu, la București. El face moliftele Sfântului Vasile și am stat acolo trei săptămâni. Era o contabilă din Suceava care avea o fată la școală la Brașov, unde s-a încurcat cu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Sfântului Vasile și am stat acolo trei săptămâni. Era o contabilă din Suceava care avea o fată la școală la Brașov, unde s-a încurcat cu un țâgănaș și-au fugit la Constanța. S-a dus femeia la țâgănaș în bordei, în mijlocu’ câmpului. A luat fata și-a dus-o la Suceava. Țâgănașu’ a furat-o iar. Femeia s-a dus din nou după fată și țâganca a amenințat-o pe femeie: «Te fac eu să nu mai ai grija
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
bolnav de psitacoză din România. Norocul lui... Vrăjile lui Pazvante din Tecuci Cu "năzbâtia" prin Europa În această perioadă, când unii "băieți deștepți" defrișează păduri și parcuri pentru a-și clădi vile, au dat în clocot patimi târzii pentru apărarea Bordeiului din București. Întâmplător, am descoperit recent într-un târg din sudul Moldovei cea mai frumoasă grădină publică din România: Parcul lui Pazvante din Tecuci. Am rătăcit pe aleile lui, îmbătat de aromele teilor și trandafirilor, ocărât de sutele de papagali
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]