1,132 matches
-
Ion Ale(xandru) Toader Mi(hai)...noi să le fie pomană în veci leat 1722. Icoana a fost parțial repictată la 1791, după cum reiese dintr-o inscripție de pe spatele panoului: „Această icoană au plătit Bote Vasilică, Bote Toader, Bote Tifor, Bote Todor. Bote Lup Zugravul au înfru...țoșat 1791.” Pe icoana Maria cu Pruncul, zugravul a scris: „Ghilipa Filip Vasile, Ghilipa Macovei iastă icuna este făcută de mâna loi Vasile Zugravul...să hie pomană...veci anno...leat 1722.
Biserica de lemn din Valea Groșilor () [Corola-website/Science/314016_a_315345]
-
xandru) Toader Mi(hai)...noi să le fie pomană în veci leat 1722. Icoana a fost parțial repictată la 1791, după cum reiese dintr-o inscripție de pe spatele panoului: „Această icoană au plătit Bote Vasilică, Bote Toader, Bote Tifor, Bote Todor. Bote Lup Zugravul au înfru...țoșat 1791.” Pe icoana Maria cu Pruncul, zugravul a scris: „Ghilipa Filip Vasile, Ghilipa Macovei iastă icuna este făcută de mâna loi Vasile Zugravul...să hie pomană...veci anno...leat 1722.
Biserica de lemn din Valea Groșilor () [Corola-website/Science/314016_a_315345]
-
Taloș, în variantele din Transilvania secvența e “saturată de obiectele pe care le dorește ciobanul”. Iar acestea se împart în două categorii: instrumente muzicale păstorești (fluierul, trișca, trîmbița, tilinca, buciumul) și arme de apărare, respectiv unelte ale păstorului (toporul, lancea, bota). Pe când, în textele din Moldova, Muntenia și Oltenia, “numărul obiectelor personale e redus la fluier, rareori în combinație cu buciumul și adesea ele sunt așezate la capul mortului” , în tentativa de a substitui crucea. Variantele din aceste regiuni manifestă o
Obiectele meseriei de păstor în „Miorița” () [Corola-website/Science/314214_a_315543]
-
2) Antrenori: Constantin Popescu Pilică, Dan Bălășescu Campionatul Mondial din 1975 (locul 4) Antrenori: Constantin Popescu Pilică, Dan Bălășescu Jocurile Olimpice din 1976 (locul 4) Antrenori: Constantin Popescu Pilică, Dan Bălășescu Campionatul Mondial din 1978 (locul 7) Antrenori: Francisc Spier, Ioan Bota Campionatul Mondial din 1982 (locul 8) Antrenori: Constantin Lache, Remus Drăgănescu Campionatul Mondial din 1986 (locul 5) Antrenori: Eugen Bartha, Pompiliu Simion (antrenor federal) Campionatul Mondial din 1990 (locul 7) Antrenori: Bogdan Macovei, Gheorghe Sbora, Gheorghe Ionescu Campionatul Mondial din
Echipa națională de handbal feminin a României () [Corola-website/Science/314280_a_315609]
-
sunt: condiția omului, forța logos-ului, moartea, iubirea, nostalgia după optimismul tinereții, reflecția filozofică. Poeții neomoderniști adoptă o atitudine ludică, ironică sau chiar parodică. Neomoderniștilor li se adaugă poeții generației mai vechi, cărora le fusese interzis să publice anterior (Emil Bota, Șt.Aug. Doinaș, Geo Dumitrescu) și unii poeți ce renunță la realismul socialist și se întorc la adevărata poezie (Maria Banuș, Eugen Jebeleanu, Dan Deșliu).
Literatura română neomodernă () [Corola-website/Science/317931_a_319260]
-
care le-ar fi asigurat calificarea. Portarul bănățenilor, Nenad Damjanovic, a fost salvat de bară și Politehnica a putut savura împreună cu spectatorii un rezultat notabil - calificarea în sferturile de finală ale Cupei Challenge. În respectiva fază, băieții pregătiți de Gelu Bota au fost învinși de Benfica Lisabona, echipă care avea să devină peste doar o lună și jumătate campioana Portugaliei. Bucuria egalării performanței din 1988 -Politehnica era din nou în sferturile de finală ale unei competiții europene, după dubla de la Timișoara
HCM Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/319427_a_320756]
-
aflate în apropierea sa, un teritoriu cu peste 92% populație românească. La 11 km sud de Herța, în punctul numit Stejarul Scorburos, trupe din Regimentul 16 Artilerie Bacău îi așteaptă pe sovietici. Cum aceștia nu se opresc din înaintare, colonelul Bota, comandantul regimentului, ordonă foc de avertisment. Surprinsă de acest atac, unitatea sovietică se oprește din înaintare și montează stâlpii de graniță. Corpurile neînsuflețite ale celor trei militari uciși au fost transportate la Dorohoi. În ziua de 1 iulie 1940, căpitanul
Ioan Boroș () [Corola-website/Science/319941_a_321270]
-
Postmodernism", cap. Ștefan Petică, Colecția STUDII, Editura Universității „Petru Maior”, Târgu-Mureș, 2011, pp.16-19. BOLDEA 2012: Iulian Boldea, "Teme și variațiuni", cap. „Un simbolist aproape uitat: Ștefan Petică”, Colecția Istorie & Teorie & Critică Literară, Editura EuroPress Group, București 2012, pp. 49-53. BOTE 1966: Lidia Bote, "Simbolismul românesc", E.P.L., București, 1966, p. 31, 39, 43-44, 46, 49, 56, 58, 59, 61, 63, 68, 72, 86-88, 200, 203, 209, 211, 234, 237, 247, 248, 250, 258, 262, 270, 271, 276-277, 280, 298, 303, 309
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Petică, Colecția STUDII, Editura Universității „Petru Maior”, Târgu-Mureș, 2011, pp.16-19. BOLDEA 2012: Iulian Boldea, "Teme și variațiuni", cap. „Un simbolist aproape uitat: Ștefan Petică”, Colecția Istorie & Teorie & Critică Literară, Editura EuroPress Group, București 2012, pp. 49-53. BOTE 1966: Lidia Bote, "Simbolismul românesc", E.P.L., București, 1966, p. 31, 39, 43-44, 46, 49, 56, 58, 59, 61, 63, 68, 72, 86-88, 200, 203, 209, 211, 234, 237, 247, 248, 250, 258, 262, 270, 271, 276-277, 280, 298, 303, 309, 310, 315, 327
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
209, 211, 234, 237, 247, 248, 250, 258, 262, 270, 271, 276-277, 280, 298, 303, 309, 310, 315, 327, 329, 334-335, 341, 359-360, 363, 367, 368, 371, 375, 383, 385, 397-398, 428, 431, 432, 436, 439, 459, 466, 469, 475. BOTE 1968: Lidia Bote, "Antologia poeziei simboliste românești, "Editura Pentru Literatură, București, 1968. BOTE 1972: Lidia Bote, "Antologia poeziei simboliste românești", Editura Minerva, București, 1972 BOTEZ 1944; Octav. Botez, "Ideologia literară a lui Ștefan Petică", în „Ethos”, I, nr. 1, 1944
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
237, 247, 248, 250, 258, 262, 270, 271, 276-277, 280, 298, 303, 309, 310, 315, 327, 329, 334-335, 341, 359-360, 363, 367, 368, 371, 375, 383, 385, 397-398, 428, 431, 432, 436, 439, 459, 466, 469, 475. BOTE 1968: Lidia Bote, "Antologia poeziei simboliste românești, "Editura Pentru Literatură, București, 1968. BOTE 1972: Lidia Bote, "Antologia poeziei simboliste românești", Editura Minerva, București, 1972 BOTEZ 1944; Octav. Botez, "Ideologia literară a lui Ștefan Petică", în „Ethos”, I, nr. 1, 1944, pp. 31-37. BRATU
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
298, 303, 309, 310, 315, 327, 329, 334-335, 341, 359-360, 363, 367, 368, 371, 375, 383, 385, 397-398, 428, 431, 432, 436, 439, 459, 466, 469, 475. BOTE 1968: Lidia Bote, "Antologia poeziei simboliste românești, "Editura Pentru Literatură, București, 1968. BOTE 1972: Lidia Bote, "Antologia poeziei simboliste românești", Editura Minerva, București, 1972 BOTEZ 1944; Octav. Botez, "Ideologia literară a lui Ștefan Petică", în „Ethos”, I, nr. 1, 1944, pp. 31-37. BRATU 1963: Savin Bratu, "Lupta de idei în critica noastră literară
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
310, 315, 327, 329, 334-335, 341, 359-360, 363, 367, 368, 371, 375, 383, 385, 397-398, 428, 431, 432, 436, 439, 459, 466, 469, 475. BOTE 1968: Lidia Bote, "Antologia poeziei simboliste românești, "Editura Pentru Literatură, București, 1968. BOTE 1972: Lidia Bote, "Antologia poeziei simboliste românești", Editura Minerva, București, 1972 BOTEZ 1944; Octav. Botez, "Ideologia literară a lui Ștefan Petică", în „Ethos”, I, nr. 1, 1944, pp. 31-37. BRATU 1963: Savin Bratu, "Lupta de idei în critica noastră literară (1900-1916)", în „Viața
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
numitele "Richttage" ale vecinătăților sunt pentru prima dată atestate documentar în anul 1526. Primul ziar sighișorean, "Sächsisches Volksblatt", apare în 1869, între 1872-1900 apare "Schäßburger Anzeiger", din 1901 publicat sub numele "Schäßburger Zeitung", iar din 1879 până în 1944 apare "Großkokler Bote". Toate acestea erau în limba germană. Sighișoara a avut până la cel de-al doilea război mondial o orchestră simfonică. Între oaspeții acesteia s-a numărat compozitorul Johannes Brahms, care a vizitat Sighișoara cu ocazia unui turneu concertant. Unul din cele
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
Mititel Ioan, Diaconu Vasile, Luft Richter, Sărac Victor, Deutschlander Iohan, Braga Ioan, Farcaș Nicolae, Gavril Gheorghe, Mihali Ioan, Hienz Reinhardt Wilhelm, Oancea Mihai Cristian, Ciul Ioan Marinel, Boanta Valeriu, Comă Ioan, Andronic P.Constantin, Bogdan Ioan, Homescu Ioan, Neagoe Anișoara, Botei Gheorghe, Dîrlescu Daniela, Croitoru Dumitru, Vicaș Teodor, Nemeș Ioan, Ganța Nicolae, Curăraru Vasile, Stancu Dumitru-Constantin, Niță Cătălin, Chirea Paul Alin, Tălpos Ioan, Mititi Dan, Cîrpătoarea Gheorghe Cristian, Giura Nicolae Liviu, NECLAR Andrei Marian, Vasiliu Ilie. <BR>Asociații ale revoluționarilor sau
Eroi ai Revoluției Române din 1989 () [Corola-website/Science/317030_a_318359]
-
de ancorare pentru ambarcațiuni, port turistic, stație de tren); Sherry; Sotogrande; Tarifa (cu apă potabilă, toalete și dușuri, benzină) Aceste plaje sunt: Bolonia; Camposoto; Câșița Azul; Castillo; Central; Chica; Cortadura; Fuentebravia; Isla Antilla; Isla Canela; La Antilla; La Barrosa; La Bota; La Cachucha; La Caleta; La Călita; La Muralla; La Puntilla; La Redondela; La Victoria; Lances; Levante (cu ape dure și nisip auriu); Los Enebrales (ape moderate, si nisip fin și auriu); Mata Negra; Nueva Umbria; Punta Caiman; Punta Moral; Punta
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
un preot greco-catolic român, istoric, profesor universitar. s-a născut la 16 ianuarie 1920, în comuna Rona de Jos, pe atunci în plasa Sighet a județului Maramureș (interbelic), ca al doilea din cei șapte copii ai lui Mihai și Mărincuța Bota. Școala primară a urmat-o în satul natal, iar în 1942 a obținut diploma de învățător la "Școala Normală din București". În 1942 a absolvit "Școala Militară de Ofițeri de Infanterie" de la Câmpulung-Muscel. În timpul celui de-al doilea război mondial
Ioan M. Bota () [Corola-website/Science/316108_a_317437]
-
limbă rusă, pentru a putea fi numit profesor la liceul din Aiud. Aici, a predat limba rusă, limba română și istoria, iar în decembrie 1955, s-a transferat în comuna Florești, comuna natală a soției. Între anii 1956-1962 Ioan M. Bota a urmat, la fără frecvență, Facultatea de Litere-Istorie a Universității din Cluj, iar între 1969 - 1977 a urmat doctoratul la Universitatea din București, în specialitatea istorie. Deși era urmărit de organele de represiune comuniste, a participat la activitatea pastorală în
Ioan M. Bota () [Corola-website/Science/316108_a_317437]
-
clandestinitate, până la prăbușirea comunismului în România, în decembrie 1989. În anul 1982 s-a pensionat. A fost hirotonit diacon la data de 14 septembrie 1988. După reintrarea în legalitate a Bisericii Române Unite cu Roma, în perioada 1990-1998, Ioan M. Bota a fost preot la Huedin, județul Cluj și a predat teologia, ca profesor universitar la Oradea, iar între 1990-2002 la Institutul Teologic Greco-Catolic din Cluj. Ioan M. Bota a publicat peste 700 de lucrări, dintre care cele mai cunoscute sunt
Ioan M. Bota () [Corola-website/Science/316108_a_317437]
-
legalitate a Bisericii Române Unite cu Roma, în perioada 1990-1998, Ioan M. Bota a fost preot la Huedin, județul Cluj și a predat teologia, ca profesor universitar la Oradea, iar între 1990-2002 la Institutul Teologic Greco-Catolic din Cluj. Ioan M. Bota a publicat peste 700 de lucrări, dintre care cele mai cunoscute sunt: Alte lucrări: Duminică, 25 octombrie 2015, în Catedrala Schimbarea la Față din Cluj, părintelui Ioan M. Bota i s-a acordat cea mai înaltă distincție a Eparhiei de Cluj-Gherla, "„Diploma
Ioan M. Bota () [Corola-website/Science/316108_a_317437]
-
la Oradea, iar între 1990-2002 la Institutul Teologic Greco-Catolic din Cluj. Ioan M. Bota a publicat peste 700 de lucrări, dintre care cele mai cunoscute sunt: Alte lucrări: Duminică, 25 octombrie 2015, în Catedrala Schimbarea la Față din Cluj, părintelui Ioan M. Bota i s-a acordat cea mai înaltă distincție a Eparhiei de Cluj-Gherla, "„Diploma și crucea «Sfântul Iosif»”", drept recunoștință pentru „frumoasa activitate pastorală” a acestuia.
Ioan M. Bota () [Corola-website/Science/316108_a_317437]
-
iulie 1845. După această dată, evreii au venit în număr mare în oraș. Cu toate acestea, locuitorii sași ai Sibiului s-au opus stabilirii aici a evreilor, după cum s-a scris într-un articol publicat în 1850 în ziarul „Siebenbürger Bote”: "„Nu avem nevoie de adaosul unei viitoare populații evreiești nici în Sibiu, nici altundeva în ținutul săsesc. S-ar putea să sune foarte neliberal; dar avem motive întemeiate pentru aceasta. Bunăstarea agricultorului sas, ce era dominată înainte de jaful maghiar, se
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
de la Aiud, în anul 1952. Martiriul părintelui Borz este consemnat în mai multe cărți despre persecuția Bisericii Greco-Catolice: Biserica furată (1990) și Persecuția Bisericii Unite (1994) de A. Rațiu, Istoria Bisericii Universale și a Bisericii Românești (1994), de I. M. Bota, Părintele Martir de Ana-Maria Tudoș (2002) , Istoria marii prigoane contra Bisericii Unite cu Roma, Greco-Catolice, între anii 1948-1998 (1998) și Martirologiul românesc vol. I (2005), de A. Moisin. Foarte multe și oportune investigații au fost realizate de către preotul Florin Mărincaș
Ilie Borz () [Corola-website/Science/317439_a_318768]
-
de grație 1588. Teritoriul actual al satului, fiind aproximativ nouăzeci la suta acoperit cu păduri seculare, constituia o bogăție imensă pentru principat și un loc ideal pentru vânătoare. Principele Sigismund Báthory acorda demnitatea de ,voivodul localității” întemeietorului acesteia, nobilul Ioan Bota Cupșa, fratele mijlociu venit din Cupșeni, care a găsit aici terenuri întinse, cu dealuri împădurite și nelocuite, pe care el le-a întreținut și populat pe cheltuiala să. Tot în secolul al XIV-lea, în timpul domniei lui Balc, o altă
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
Polonia, unde s-a remarcat prin fapte de vitejie și a primit moșii și titluri nobiliare, dar și dreptul de a stăpâni domeniile dăruite după datinile străvechi românești. În anul 1607, principele Sigismund Rákóczy recunoaște originea nobilă a familiilor Cupșa Bota și Costan Bota; le acordă din nou titlu nobiliar lor și caselor lor și îi scutește de plată tuturor îndatoririlor publice. Pe actul de nobilitate era imprimat că blazon o stemă pe cerul azuriu și un pușcaș în goană. Între
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]