3,756 matches
-
și scumpii mei părinți mama Onița și tata Vasile, care din “scutece” mi-au altoit în prmul rând noțiunile morale de bine și rău, de bunătate, cinste și onoare. De când o țin minte pe mama ovăd cu furca de torsîn brâu și cu o carte de povești s-au de poezii pe genunchi lângă ferestruica cuptorului din care ne citea poveștile lui Ion Creangă (pe lângă mine mai ascultau două surioare,mai mici: Alexandra și Raisa)s-au din poeziiile clasicilor români
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
arunca suveica iute printre firele întinse cu piciorul pe pedală descurca mereu la ițe țesea până mai târziu, nepoatei să-i facă multe când o veni vremea și-o să vrea să se mărite când firele termina își punea furca la brâu lângă vatră se-așeza răsucind fuiorul greu pe plita încinsă bine punea câteva gutui așteptând ca să se coacă, depănând de-a amintiri. pe perete, lângă pat, flacăra lămpii ardea mirosea a gaz și-a fum, însă tare-mi mai plăcea
CĂSUȚA DE LÂNGĂ LAC de DOINA COTESCU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381258_a_382587]
-
inimii cânt. Isuse, transformă al minții frământ, ce se zbate în lanțuri de plumb! Susure blând,al Duhului Sfânt, transformă al vieții tumult! Izvor nesecat de Cuvânt, șoapta Duhului Sfânt. Prezența Ta, Isuse, mă face să mă simt îmbrăcată cu brâul de argint, haine țesute prin pocăință, lacrimi și sfinți. Isus,veșnic mă salvează, mă scoate din labirint! Ileana Vicic Stanca. Referință Bibliografică: Frânturi / Ileana Vičič Stanca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1925, Anul VI, 08 aprilie 2016. Drepturi de
FRÂNTURI de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381263_a_382592]
-
unul în plan antropologic-spiritual, celălalt în plan moral și social: „Când intri în orfelinatul din «L» auzi mai întâi un zgomot asemănător cu cel pe care îl fac gâștele și găinile atunci când le strigi la mâncare. Coridoarele de beton, cu brâie verzi, par să se clatine de la zgomotul pașilor celor ce aleargă spre tine. Aici înțelegi că vorbirea a fost dăruită oamenilor doar pentru a comunica lucruri înalte; atunci când oamenilor le e foame, frig sau frică, ei nu se exprimă prin
ÎNVĂŢĂTURILE UNEI PROSTITUATE BĂTRÂNE CĂTRE FIUL SĂU HANDICAPAT, DE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380887_a_382216]
-
seara de Joi și toată Vinerea. După cum au spus unii, Domnul a sărbătorit atunci împreună cu ucenicii Lui Paștile Legii Vechi. Unul din cei care susțin aceasta este și dumnezeiescul Hrisostom. Au stat mai întâi cu toți în picioare încinși la brâu, încălțați, cu toiegele în mână, gata de drum; și au îndeplinit și toate celelalte porunci ale Legii, pentru ca nu cumva Domnul să pară că este un călcător de lege. Zevedeu a pregătit tot ce trebuia pentru sărbătorirea Paștelui. Marele Atanasie
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
prinț al orientului. Straiele sale lungi până la pământ dintr-o țesătură foarte scumpă erau brodate cu fir de aur reprezentând înflorituri orientale. La gât se zărea cămașa scumpă de mătase ieșind de după gulerul rotunjit și brodat cu raze aurii, iar brâul din catifea verde se zărea și el dincolo de pulpanele hainei sale. Degetele mâinilor sale erau împodobite cu inele scumpe și masive în mijlocul cărora sclipeau pietre prețioase. Safire, mărgăritare ori rubine, iar acestea nu erau dintre cele mici, care le puteai
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
de rufe, eliberată de greutatea mea, plutea nestingherită pe baltă. A trebuit ca tata să facă alt efort pentru recuperarea ustensilei din lemn de tei, iar mama, cu o joardă în mână, alerga după mine, cu poalele fustei legate în brâu, să mă altoiască pentru a-mi tăia pofta să mă mai avânt altă dată la plimbare pe lac, cu prima mea barcă improvizată. Am fugit și m-am ascuns sub căruță, alături de Bobiță, un cățel bălțat ce se ferea de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
Așteptare Ograda cu nuc sub ceață plutind, Mic voievodat la marginea Oltului, Primăvara în roua căzută din frunze, Case din lemn își spală ferestrele, Nestatornice ochiuri în nopțile de veghe. Când trifoiul decide vara, Când pentru răcirea fontelor solare De la brâul zilei Mama aduce apă de la fântână În cumpenele donițelor de fag, Doi ochi ai mei, doi umeri ai mei, Lăsați-vă-n aripile primului vânt Care merge spre casa Unde mama, cu mâna dreaptă-a surorii mele, Gătește sub cumpăna
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
Zeului războinic, ca să planteze-o roză mai albă ca zăpada în solu'-mbujorat de așteptarea sfântă - în timp ce văi și crește un imn de slavă-i cântă, iar de ecouri valea răsună: „Vivat Terra!”... JUPITER Jupiter - uriașul cerului nostru, încins cu brâuri de nori și furtuni și de iradieri mortale, ba chiar c-un inel de particule fine abia vizibile de-aproape, el e-un colos ce-și spionează cei șaizeci și șapte de sateliți supuși, printr-un ciclopic ochi, ce-i
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
chipul fetei. Era ca o rază de soare care adusese lumină în spațiul acela închis și întunecat. Era o fată de nici douăzeci de ani, slăbuță, cu un păr bogat, auriu împletit în două cozi groase ce-i coborau până la brâu. Fața era albă, doar vreo câțiva pistrui aurii îi stropeau obrazul, dar ochii mari, viorii erau grei de tristețe și parcă ușor înlăcrimați. Maria sparse momentul de vrajă: -Dar tu, fată, la cine mergi, că nu ești de pe la noi? -Of
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373311_a_374640]
-
creșteau mai mari și mai frumoase. Apoi, se unduiau cu gingășie sub mantia violetă a vântului sălbatic, care le mângâia delicat petalele, se înclinau de bucurie și îi mulțumeau norulețului, murmurând îndatorate. Fluturi de toate culorile, parcă desprinși din minunatul brâu al curcubeului, dansau zglobii în jurul lor și le aduceau vești din locurile îndepărtate, în care călătoriseră în cursul verii. Dar toamna trecu repede și totul se răci. Pernițele albe pufoase ale norulețului se transformaseră în cristale de mărgăritare. Erau micuții
,,POVESTEA FULGILOR DE NEA” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373361_a_374690]
-
la-nceput,/ Cu palma stângă sângerând pe Nistru,/ Cu palma dreaptă înflorind pe Prut.// Privindu-Ți Fiul dăruit pierzării/ Îți mulțumim de codrii și de grâu,/ Dar ne revoltă, Doamne-al îndurării,/ Că nu ne-ai dat și fulgere la brâu... (Andrei Ciurunga-Răstignire ) În jurul parfumului ei se așterne o lumină și o liniște binecuvântată, de pare un chip angelic cu surâs serafic, dar și o amazoană a sacrului pământ dac, care-și cunoaște și depășește menirea sa creștin-ortodoxă. Pătrunzându-i adânc
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
Acasă > Poeme > Sentiment > BUNICA MĂRIE... Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2354 din 11 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Bunica Mărie, cu poale albite, Si colțul catrinței întors până-n brâu, Cămașă de pânză cu flori râurite, Năframa brodata cu spice de grâu, Tu treci ne-ncetat pe sub streașina noastră, Cu donița plină de lapte-aburind, Eu încă aștept și acum, la fereastra, Să beau din ulcica frumoasă de-argint. Iar prispa cu
BUNICĂ MARIE... de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373512_a_374841]
-
Mama a dat fuga la bunica și a adus-o imediat la noi, să ne descânte de deochi. În timp ce ne descânta într-o cană cu apă, cu băț de mătură și după ce mai întâi și-a înfipt o lingură în brâu ca să avem leac, noi fiindu-i rude, ea ne-a întrebat: -Mimișor! Ionică! -Da bunică! -Ce-ați mâncat maică voi azi? -Am mâncat ciorbă de teci și ouă cu mărar și lapte bătut, făcute în tigaie, bunico! -Doar atât? Aa! Am
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
I. BUNICĂ MARIE..., de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2354 din 11 iunie 2017. Bunică Marie, cu poale albite, Și colțul catrinței întors până-n brâu, Cămașă de pânză cu flori râurite, Năframă brodată cu spice de grâu, Tu treci ne-ncetat pe sub streașina noastră, Cu donița plină de lapte-aburind, Eu încă aștept și acum, la fereastră, Să beau din ulcica frumoasă de-argint. Iar prispa cu
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
veneai pe la noi! Mai simt busuiocu-n ungherele toate, Buchete și-acum la icoane mai sunt! Cămara cea plină cu multe bucate, Din rafturi mă cheamă prin timpul ... Citește mai mult Bunică Marie, cu poale albite,Și colțul catrinței întors până-n brâu,Cămașă de pânză cu flori râurite,Năframă brodată cu spice de grâu,Tu treci ne-ncetat pe sub streașina noastră,Cu donița plină de lapte-aburind,Eu încă aștept și acum, la fereastră,Să beau din ulcica frumoasă de-argint.Iar prispa cu
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
-l împrăștie. I-am mângâiat ușor cu podul palmei și i-am simțit cum freamătă și se-ntăresc ridicându-și sfârcurile catifelate către bolta cerească. Priveam pofticios si admirativ, având senzația de moment că amândoi, atât de fragili, susțineau acel brâu luminos al cerului, numit Calea Lactee... Și Jupiter trăgea cu ochiul, strălucitor și vesel, încă de când soarele apusese, îndemnându-ne la veselie si dorința de a ne cunoaște, la bucuria de a trăi făcând dragoste. Am sărutat acei sâni pierduți câtre
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
pământ cu toată lungimea lui de opt metri și cu nailonu agățat printre buruienile dintre pietre, găleata vărsată în praful de pe șoseaua pietruită și eu nemișcat lungit în spatele mașinii cu fața în jos. Eram țeapăn beton. Nu puteam mișca de la brâu în jos nimic ca și când mi se făcuse o anestezie locală totală. A apărut un pescar din cei trei speriat de țipătul meu și de flama produsă la rețea. M-a întrebat ce-am pățit și dacă sunt bine. Ce puteam
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371588_a_372917]
-
un dans oarecare, golit de conținutul credințelor ancestrale ale strămoșilor noștri? Mai târziu, când am văzut călușarii pe scenă sau la televizor, am rămas dezamăgit. Călușul nu mai era acel ritual cunoscut de mine. Devenise un... „joc popular românesc”...precum brâul sau sârba. Un dans dintr-o suită executată la festivalurile folclorice, în pauzele dintre recitalurile cântărețelor. De atunci, o grindină de întrebări îmi zdrențuie sufletul: de unde acest obicei la români?, care au fost tainele inițierii în acest ritual?, care sunt
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
zăpadă; Moșul duce-un braț de lemne, Parcă-i scos dintr-o baladă! Urlă lupii. Nu se teme! Simte gerul cum îl taie, Știe că-n puțină vreme Va avea cald în odaie. Pe umăr c-o pușcă veche, La brâu și-a înfipt securea, Are cușma pe-o ureche, Iar în inimă ... pădurea! Referință Bibliografică: BĂTRÂNUL PĂDURAR / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1836, Anul VI, 10 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile
BĂTRÂNUL PĂDURAR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375068_a_376397]
-
scenă a mirabilul cântec popular... pe când iureșul horelor erau a doua inimă a satului...! Am crescut odată cu hora satului, cu șezătorile și clăcile la care se bea vin fiert și se mâncau grăunțe fierte, învărtite la rolă, plăcinte „poale-n brâu”... Se făceau la vremea tinereții mele baluri de sărbători, iar ulițele satului forfoteau de tineret, de dimineață până târziu în noapte. La Paște și Crăciun umbla prin sat un taraf compus din cinci, șase muzicanți și numit „Vălăret”. Trecea pe la
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
povestea basmului meu scris de tine, de-atâta timp personaje fațetate îmi tulbură nopțile nedescifrate, că-mi termin zilele ghem - totem pe Insula Paștelui cu umbletul pe dinăuntru. Ieri urmăream în grădina lărgită a blocului, leuștean, paparudă zăludă îmbrăcată în brâul lui Josephine Baker din banane dansând, cerând venirea ploilor, acum sunt creanga... ști tu, a lui Satyavan, plecat pe maidan să-și facă relele, damblalele, acum mă urci sus, la colțul camerei păianjen, apoi tu îmi apari incubus călare pe
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
seara de Joi și toată Vinerea. După cum au spus unii, Domnul a sărbătorit atunci împreună cu ucenicii Lui Paștile Legii Vechi. Unul din cei care susțin aceasta este și dumnezeiescul Hrisostom. Au stat mai întâi cu toți în picioare încinși la brâu, încălțați, cu toiegele în mână, gata de drum; și au îndeplinit și toate celelalte porunci ale Legii, pentru ca nu cumva Domnul să pară că este un călcător de lege. Zevedeu a pregătit tot ce trebuia pentru sărbătorirea Paștelui. Marele Atanasie
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
comentează, Prin filtre care nu filtrează. Ne pleacă materia cenușie, Ne pleacă „Greierele și furnica” din poezie. Ne pleacă, fără întors, principalele resurse, Prin școlarizări și prin burse. Ne pleacă pădurile, adâncurile și grâul, Ne pleacă oile și aurul și brâul. Prin conducte, prin vagoane, prin cale, prin cisterne, Lăsându-ne cu lamentările terne. Ne pleacă și serul din seringă și apa care irigă, Se pleacă fără de frică, prin tot ce curge și pică. Ne pleacă pământul din orașe și sate
POEME (1) de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374052_a_375381]
-
poală, Și peste flori le-a presărat. A luat apoi, mărgăritare, Să-mprăștie miros frumos, Și le-a cusut, cu mâna ei, Pe poale, sub fotă mai jos. A mers desculță-n lan, pe câmp, Și-a împletit într-un brâu lat, Spice de grâu și albăstrele. Peste mijloc l-a așezat! Cămașă-n platcă și ițari, Pentru țăran făcu tot ea, Și pieptăraș cusut cu lână Dar parcă mai lipsea ceva...... Căci ,în picioare, nu aveau, Decât obiele de -ncălțat
CUM S-A NĂSCUT COSTUMUL POPULAR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374060_a_375389]