1,967 matches
-
destule, îmi părea rău că nu se întunecase de tot : pe întuneric, la lumina mâinilor, aș fi ales mai bine. În aer se statornicise o calmă încremenire. Cred că m-am ridicat de pe bancă și am călcat peste pajiște, spre brazdele de flori. Atunci pământul m-a acoperit cu o scoarță temeinică, iarba și florile m-au năpădit, creșteau din mine. Îmi e destul de greu să descriu starea aceea de vegetalizare. Am să spun doar că o mai avusesem de câteva
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
unui spital unde nimerisem tot din întâmplare.) ședeam din nou pe bancă, în Parcul Ioanid. Mă luptam să trag una din alta și nu era deloc ușor. N-aș putea spune sigur dacă mă ridicasem, dacă trecusem peste pajiște, spre brazdele de flori, deși aveam în mână floarea culeasă pentru Zenobia, aș fi putut s-o mănânc, nu-mi era foame, am păstrat-o. * Consiliul medicilor din Chile examinează o arsură stranie pe care o puternică rază luminoasă, de origine necunoscută
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
se putu opri să nu fluiere: cucerise cea dintâi victorie și senzația era foarte plăcută. 8 A doua zi dimineață, când se apropie de biroul său, Grosvenor văzu cu uimire că ușa era deschisă, în dreptul ei, o fâșie de lumina brazda coridorul. Grosvenor iuți pasul, dar se opri brusc în prag: în încăpere se aflau șapte tehnicieni din secția de chimie, printre care cei doi veniți în ajun la conferința lui. Aduseseră cu ei o sumedenie de aparate. Grosvenor văzu, printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
pe pământ. " Și Mușatin s-apropie De Bistrița argintie, Luntrea ce juca pe val, O desleagă de la mal, Sare-n ea și îi dă drum, Ca săgeata sboar - acum Și mergând, mergând departe, Apa-n două o desparte, În largi brazde de argint Ce se mișcă strălucind Și în umbră [-n sbor] mi-l cură Și prin verdea boltitură; Numai p-ici și pe colea Soarele mai pătrundea, Ici e umbră, colo soare Pe ape tremurătoare. El pe maluri înflorite, Vede
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
casa ta, Că-i amarnică maică-ta. 20 Casa pe dinafară zugrăvită Și'nlăuntru-i otrăvită, Că-i necazul feciorilor Și moartea nurorilor. 132 Frunză verde măr domnesc, Mă pornii la boeresc, 183 {EminescuOpVI 184} Coasă-n mână am luat, Două brazde - am răsturnat, Am tras o brazdă, am tras două, Am tras patruzeci și nouă. Cat la soare, prînzu-i mare, Nu-mi aduce de mâncare. Mă uit în vale, pe cărare, Vine toanta cu mâncare Tot cu turtă ș-usturoi. - Du
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-ta. 20 Casa pe dinafară zugrăvită Și'nlăuntru-i otrăvită, Că-i necazul feciorilor Și moartea nurorilor. 132 Frunză verde măr domnesc, Mă pornii la boeresc, 183 {EminescuOpVI 184} Coasă-n mână am luat, Două brazde - am răsturnat, Am tras o brazdă, am tras două, Am tras patruzeci și nouă. Cat la soare, prînzu-i mare, Nu-mi aduce de mâncare. Mă uit în vale, pe cărare, Vine toanta cu mâncare Tot cu turtă ș-usturoi. - Du-te toanto! înnapoi. La tătuța - am
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
EminescuOpVI 299} PLUGUȘORUL (FRAGMENT) Plecarăm într-o zi de sfânta Joi Cu plugul cu 12 boi, Bouri bourei În coadă codălbei, În frunte țintăței, Urați, strigați, măi, Hăi, hăi! Hăi, hăi! În câmp ne duserăm La plugul nostru ne puserăm, Brazdă neagră răsturnarăm; Grâu mărunt, Grâu de vară semănarăm - Dee Domnul să răsară. La luna, La săptămâna, Își umplu cu apă mâna Și se duse să vază De a dat Domnul roadă. Era-n spic ca vrabia Și-n pai ca
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ducă demâncat în țarină. Ducând ea demâncat în țarină a zărit-o un zmău și s-o pus pe - atâta s-o iee. Da finul lui D-zeu era năzdrăvan ș-o zis așa fetei: că el a face o brazdă de plug până la demâncat și ea totdeuna pe brazdă să meargă la frații ei. Da finul lui D-zeu era năzdrăvan nu era, da smăul strașnic. El a și știut ce-o urzit Frate - său ș-o tras brazdă cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a zărit-o un zmău și s-o pus pe - atâta s-o iee. Da finul lui D-zeu era năzdrăvan ș-o zis așa fetei: că el a face o brazdă de plug până la demâncat și ea totdeuna pe brazdă să meargă la frații ei. Da finul lui D-zeu era năzdrăvan nu era, da smăul strașnic. El a și știut ce-o urzit Frate - său ș-o tras brazdă cu plugul pân-la casa lui. Fata s-a dus cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
o brazdă de plug până la demâncat și ea totdeuna pe brazdă să meargă la frații ei. Da finul lui D-zeu era năzdrăvan nu era, da smăul strașnic. El a și știut ce-o urzit Frate - său ș-o tras brazdă cu plugul pân-la casa lui. Fata s-a dus cu demâncat drept la curtea smeului. Așteaptă ei să vie-nu-i! - Eh! mamă, mă duc să-mi caut sora că mi-a luat-o smăul - a zis finul lui D-zeu! Ș-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Ca cu praștia aruncă. 375 {EminescuOpVI 376} 246Ca ierburile prin gunoaie stau aruncate. 247Ca coasa ce jos aruncă orice-nnainte-i găsește. 248Ca peștele, când l-aruncă din undiță pe uscat. 249Ca frunzele, când așteaptă vântul la pământ să le arunce. 250Ca brazdele de pământ, ce s-aruncă de plug. 251Ca steaua la cei pe mare se arată. 252Ca fumul ce ziua negru și noaptea roș de departe se arată. 253Ca un fier - băgat în foc arde. 254Ca para focului arde. 255Oamenii ca
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
echipei de cercetare deplasându-se la 2-3 km de Focșani, din drumul județean ce duce spre Odobești se ramifică un drum de tarla ce duce spre câmp, traversând calea ferată. La circa 10 metri de drumul de tarla, într-o brazdă de paie se găsea punga ce conținea craniul uman. Fiind examinat s-a constatat că aparținea unei femei de circa 35 de ani. Dat fiind că trecuse mult timp și că locul faptei suferise modificări din cauza combinei și lipsAșaltor elemente
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Nu știa nimic. Dintr-odată Maggie își dădu seama de un lucru evident. Era un cărturar de vârsta a doua. Nu avea ce informații să ofere. —Da, așa e. Al-Shafi părea contrariat; căuta capcana. Americanca se dăduse prea ușor pe brazdă. De aceea israelienii trebuie să fie cei care l-au omorât. Ceea ce ar explica și accentul ciudat al ucigașilor. —Exact. Deci sunteți de acord cu mine? Care ar fi motivul lor? — Același de câteva sute de ani încoace! Sioniștii spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
reclamă, în timp ce Lana închidea la loc dulăpiorul. Se uită apoi spre urmele lungi de praf de pe podea care te făceau să crezi că Jones a arat-o mai curând decât a șters-o. Se vedeau dâre de podea măturată și brazde de praf. Deși Lana nu știa, Jones făcea astfel o încercare subtilă de sabotaj. Iar pentru viitor avea niște planuri și mai mărețe. — Hei, tu de colo! Ia privește nenorocita asta de dușumea. Jones privi fără chef prin ochelarii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
așa și așa, de bătut nici nu ne bătea și nici n-avea rost după ce ne intrase în cap ce ne intrase. Nici eu nu eram acasă, am stat pe la fete, prin Banat, la sapă, la irigat, pe tractor, în brazdă. Tot așa până am ajuns la armată. La irigații mutam coloanele, că erau pe roți. Sau duceam muncitorii din câmp la barăci. Mai căram mâncare la animale. Luam un ban și luam și de mâncare. Am lucrat și zidărie, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
simplă ca un șipot de munte, fondul îmbelșugat și fraged al poetului de lîngă pămînt, Adrian Maniu. Incursiunile simboliste de odinioară au rămas simple amintiri și simple aventuri. Maniu a rămas însă un inovator temerar al poeziei românești, a cărei brazdă o adîncește și o răstoarnă a belșug cu fierul geniului său aspru și virgin”. Alături - o consemnare moderat-elogioasă a volumului În marea trecere de Lucian Blaga (poezie „cerebrală”) indică, o dată în plus, afinitățile de identitate cu expresionismul și bizantinismul „tradiționaliștilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
latră. Jivine mai sfinte-mi ling mînile: stranii, vrăjite, cu ochii întorși se strecoară. Cu zumzet prin somnul cristalelor zboară albinele morții, și anii. Și anii. [1930] * PLAJĂ Platanii suri și cedrii-n mare semințiile și-adapă. În larguri vinetele brazde se-ntind subt pluguri mari de apă. Văzduh și port, pescari și vameși au ațipit în spațial cald. Vântul alb c-un ochi se caută de-aici pe țărmul celălalt. Ins pierdut în ceasul rar mă uit prin spinii de la
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
o lacrimă-n ochi. [1931] * ARHANGHEL SPRE VATRĂ Mă-ntorc de acum ca albina spre stup, cu harul subt aripi cu-amurgul în trup. Pe cumpăna lumii o zi se înclină plină de fapte și fără de vină. De câte ori calc prin brazda bătută, buzele humei pe tălpi mă sărută. Mă-ntorc de acum spre vatra-n lumină. Adâncile mele orzuri se-nchină. [1931] * STĂ ÎN CODRU FĂRĂ SLAVĂ Stă în codru fără slavă mare pasăre bolnavă. Naltă stă sub cerul mic și
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
ce-l am pentru tot ce devine în patrie, pentru tot ce sporește și crește-n izvornită. Mi-ai ghicit încîntarea ce mă cuprinde în față puterilor, în ipostaze de boabe, în fața mărunților zei, cari așteaptă să fie zvârliți prin brazde tăiate în zile de martie. Am văzut nu o dată sămânța mirabilă ce-nchide în sine supreme puteri. Neînsemnate la chip, deși după spiță alese, îmi par semințele ce mi le ceri. Culori luminate, doar ele destăinuie trepte și har. În
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
ți-a trecut prin cap, deoarece ai văzut urmările cel puțin o dată. Așa se face că mi-am adus aminte ziua în care tatăl meu pusese să se aducă în curte un bloc de sare, lăsat nu departe de niște brazde de trandafiri pe care mama îi îndrăgea în chip deosebit; uitase de sare, plouase, și tufele de trandafiri se uscaseră. Câteva zile mama fusese supărată foc. L-am întrebat: - Crezi că donatistul a dat cu sare înainte, fără să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
moi și false de Încurajare confirmau ceea ce Elio știa deja: fusese aruncat În mare. După un preambul lung condimentat cu explicații contorsionate, președintele Îi dezvălui rezultatul ultimelor sondaje, despre care spunea că de-abia acum le aflase: numerele demonstrau că brazda cu matroana fusese deja săpată. Fioravanti 46,7%, iar Tecla Molinari 50,4%. Împotriva tuturor previziunilor, matroana se dovedise a fi o tipă puternică. Datele referitoare la Roma erau bune, Însă din păcate alegerea colegiului de cartier se dovedise a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Loïc se ridică greoi. Își privi fiul cu dezgust. - Nu vreau să te mai văd niciodată În casa asta! Nici pe insula asta! De mîine te Închid Într-un loc unde cei de acolo vor ști să te dea pe brazdă, ți-o garantez! - Nu știi ce spui, lasă-mă pe mine să-i vorbesc, pledă Marie. - Nu mai vreau să-i adreseze cineva cuvîntul! - Tată... - Nu mai ești fiul meu! urlă Loïc. - N-ai dreptul să-i spui asta! protestă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
interesa, tot n-ai înțelege nimic. Că sunt ecuații, calcule, matrici, nu-ți plac ție lucrurile astea. Dar îți spun ca să am liniște; habar n-ai când ți-or prinde bine. Cine știe, poate că te dai și tu pe brazdă odată și odată. Cheia e în sertarul din noptieră. Dacă oi muri eu, tu s-o iei, să descui dulapul și să păstrezi caietele. Să nu le aruncați. Costine, în caietele alea stă o mare minune. Dar e o minune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
atât. — Da, la muncă. Hai jos. O cafeluță? o întrebă Lurch pe Marie, care-și făcu apariția ocolind masa lui de lucru printr-o parte. L-am răsplătit pe băiat cu un zâmbet aprobator: încetul cu încetul. Se dădea pe brazdă. Deocamdată nu, mulțumesc. Poate după ce termin cu țopăitul. Marie se duse țintă către mobil, pe care-l prinsesem de o grindă de oțel la îndemână. Era atârnat la mică înălțime, la doar câțiva metri de podea și Marie îi dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Înghețată de agrișe Sau plăcintă de măcrișe? Poate vrei să-ți dau o prună, Moșule, cu blana brună? -De nimic nu-mi este dor, C-am un ghimpe în picior. Mor, mor, mor. V Varza s-a-ntâlnit cu barza Lângă-o brazdă de mărar; Și cum calcă barza rar Varza-i spune: -N-ai ca mine Fuste multe...Ce rușine! Barza i-a zâmbit de sus, Și-a luat zborul și s-a dus. X Xenia are un pix Și la ora șapte
Dragul meu abecedar. In: ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]