4,654 matches
-
această temă, vezi Randolph M. Nesse și George C. Williams, Evolution and Healing: The New Science of Darwinian Medicine, Weidenfeld and Nicolson, Londra, 1995. O mare parte a analizei lui F.A. Marglin privește eforturile bine intenționate, dar coercitive, făcute de britanici pentru a combate inocularea cu virusul variolei și de a o Înlocui cu vaccinarea, referindu-se, totodată, și la rezistența populară de care s-au lovit. Marglin sugerează că britanicii au reușit destul de repede să suprime inocularea, Însă Sumit Guha
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
F.A. Marglin privește eforturile bine intenționate, dar coercitive, făcute de britanici pentru a combate inocularea cu virusul variolei și de a o Înlocui cu vaccinarea, referindu-se, totodată, și la rezistența populară de care s-au lovit. Marglin sugerează că britanicii au reușit destul de repede să suprime inocularea, Însă Sumit Guha, un coleg indian care a studiat și el aceste chestiuni, crede că este puțin probabil ca aceștia să fi avut personalul sau puterea necesare eliminării atât de rapide a respectivei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
plus s) fie refractari în a sprijini o persoan) mai tan)r), al c)rei eventual succes în alegeri ar bloca timp de decenii calea c)tre cea mai înalt) funcție. Că în majoritatea ț)rilor cu instituții politice reglementate, britanicii își instruiesc conduc)torii. Sistemul prin care Marea Britanie își instruiește conduc)torii e mai capabil decât sistemul destul de diferit al Americii s) încurajeze venirea la putere nu numai a unor șefi de guvern mai în v)rst), ci și a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
reamintim descrierea f)cut) de mine constrângerilor specifice sistemului parlamentar britanic. De ce un potențial prim ministru s) nu porneasc) de unul singur într-o curs) temerar)? De ce s) nu se comporte în moduri vizibil diferite de cele ale liderilor politici britanici de pan) la el? Desigur, oricine poate face acest lucru, inclusiv unii care aspir) s) devin) prim miniștri. Ei au ajuns arareori la vârf. Exceptând crizele cele mai profunde, sistemul îi selecteaz) pe alții, care s) dețin) cea mai înalt
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ar fi fost un popor situat departe, în estul Asiei, si de care americanii nu aveau habar. A trebuit s) știm ce este cu ei, sau s) afl)m rapid. În anii 1930, Franța se situeaz) între Anglia și Germania. Britanicii puteau crede, ca și noi, c) frontierele lor și ale noastre se întindeau de-a lungul Rinului. Dup) Cel De-Al Doilea R)zboi Mondial, nici o a treia mare putere nu se putea situa între Statele Unite și Uniunea Sovietic), pentru
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
avusese cu Ion I. C. Brătianu. Deși Take Ionescu îl avertizase pe Rattigan asupra faptului că cercurile guvernamentale românești agreează ideea unei uniuni româno-maghiare, avertisment ce ar trebui pus pe seama cunoscutei animozități dintre Brătianu și Ionescu, premierul român i-a comunicat britanicului că era vorba doar de o „aberație“ (moonshine): „nici un om serios nu o poate lua în considerație nici o secundă“57. Poziția lui Brătianu era prea tranșantă pentru a fi vorba doar de o mișcare tactică. Mai ales că premierul român
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
POLITICA BRITANICĂ DIN ESTUL EUROPEI, 1938-1939 Bogdan-Alexandru Schipor O dată încheiată pacea, la sfârșitul „Marelui Război“, Marea Britanie s-a întors la politica sa tradițională, de neintervenție în Europa de Est. Acest fapt nu a însemnat însă un abandon total al politicii europene, dar britanicii au încercat să evite oferirea de garanții sau implicarea în alianțe pe bătrânul continent. Interesele europene ale Londrei s-au limitat la comerț și finanțe, mai ales în timpul primului deceniu interbelic. În anii ’30 însă, situația politică din Europa a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
strategică 4. În plus, interesul Londrei era să se asigure că petrolul românesc nu avea să cadă în mâinile unor potențiali inamici, precum Germania sau Uniunea Sovietică. Pe măsură ce se prefigura izbucnirea unui nou război în Europa, la sfârșitul anilor ’30, britanicii au recunoscut rolul tot mai important al României în asigurarea și apărarea flancului Poloniei. Acest lucru însemna destul de mult, deoarece Polonia, aliată cu Franța și Marea Britanie și sprijinită de România, ar fi obligat Germania să lupte pe două fronturi 5
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nu va servi unor scopuri agresive 21. În 1938 s-a modificat substanțial și politica britanică față de România. Astfel, în perioada mai-iunie 1938, asistăm la conturarea unui plan de implicare politică și economică a Marii Britanii în România. În acest sens, britanicii au început să aplice un program al cărui obiectiv era, în primul rând, menținerea unui nivel ridicat al comerțului cu România pentru a contracara un posibil monopol economic german. În acest scop Marea Britanie era chiar pregătită să accepte importuri puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și Germania la 23 martie 1939. În plus, dacă până la momentul dezmembrării Cehoslovaciei, cererile economice germane erau destul de dure, după aceea ele deveniseră mult mai rezonabile 43. Cert este însă faptul că, în urma informațiilor prezentate de Tilea la 17 martie, britanicii au reacționat imediat, trimițând în aceeași zi instrucțiuni ambasadorului de la Paris, Sir Eric Phipps, de a informa guvernul francez despre dorința Londrei de a se pune de acord cu Parisul înainte de a se lua o poziție oficială 44. În același
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și România. Alegerea capitalei României ca loc de desfășurare al unei asemenea întâlniri nu era întâmplătoare, Litvinov argumentându-și propunerea prin aceea că astfel s-ar fi obținut un dublu efect psihologic, atât la București, cât și la Berlin 51. Britanicii se gândeau și ei la ceva similar, chiar dacă nu la o conferință. La 20 martie, ei propuneau publicarea unei Declarații Comune, semnată de guvernele Franței, Uniunii Sovietice, Poloniei și Marii Britanii, prin care părțile se obligau să poarte consultări imediate asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
446, p. 400. • Ibidem, documentul nr. 400, p. 370-371. Această asistență nu putea fi pe deplin funcțională decât dacă Franța și Marea Britanie vor opune agresiunii o rezistență comună, motiv pentru care guvernul francez se declara gata să colaboreze cu cel britanic în privința examinării unei eventuale acțiuni concentrate a celor două guverne 54. Temerile franceze erau cât se poate de reale, dovadă fiind vizita la Londra a ministrului de externe al Franței, Georges Bonnet, de la 21 martie 1939. Discuțiile pe care acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acționeze în comun în vederea stopării expansiunii germane 55. Indiferent însă de direcția adoptată, pentru Franța cât și pentru Marea Britanie colaborarea Poloniei devenise esențială, atât pentru obținerea sprijinului Moscovei, cât pentru o reală asistență în favoarea României 56. În cele din urmă, britanicii au optat pentru Polonia și nu pentru Moscova, neavând încredere în sovietici 57. Un nou element i-a convins pe britanici că au făcut o alegere corectă. Este vorba de anexarea portului Memel de către Germania, la 23 martie 1939, fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
devenise esențială, atât pentru obținerea sprijinului Moscovei, cât pentru o reală asistență în favoarea României 56. În cele din urmă, britanicii au optat pentru Polonia și nu pentru Moscova, neavând încredere în sovietici 57. Un nou element i-a convins pe britanici că au făcut o alegere corectă. Este vorba de anexarea portului Memel de către Germania, la 23 martie 1939, fapt ce a adăugat politicii britanice o notă de precipitare. Mai mult ca oricând, crearea unui front împotriva expansiunii germane părea esențială
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Memel de către Germania, la 23 martie 1939, fapt ce a adăugat politicii britanice o notă de precipitare. Mai mult ca oricând, crearea unui front împotriva expansiunii germane părea esențială, dar pentru realizarea sa totul părea să depindă de Polonia 58. Britanicii își exprimau totuși speranța că vor putea convinge Polonia să se alăture acestor planuri și, mai mult decât atât, să determine Polonia să acționeze și în cazul în care o agresiune germană s-ar fi produs împotriva României și poate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
interpretări, mai ales în privința situației orașului liber Danzig. În ceea ce privește situația României, diplomația poloneză se angaja să depună eforturi pentru a împiedica deteriorarea raporturilor acesteia cu Ungaria 61. Polonia a fost singura țară care a solicitat interpretări ai termenilor propuși de britanici pentru Declarația Comună. Britanicii erau convinși însă că acest lucru se datora reticenței Varșoviei de a fi asociată cu Uniunea Sovietică într-o declarație publică de o asemenea natură, așa încât au încercat o abordare diferită. Premisa de la care porneau rămânea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
situației orașului liber Danzig. În ceea ce privește situația României, diplomația poloneză se angaja să depună eforturi pentru a împiedica deteriorarea raporturilor acesteia cu Ungaria 61. Polonia a fost singura țară care a solicitat interpretări ai termenilor propuși de britanici pentru Declarația Comună. Britanicii erau convinși însă că acest lucru se datora reticenței Varșoviei de a fi asociată cu Uniunea Sovietică într-o declarație publică de o asemenea natură, așa încât au încercat o abordare diferită. Premisa de la care porneau rămânea însă aceeași: Polonia reprezenta
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
trebuiau să rămână secrete 62. Două zile mai târziu, la 29 martie 1939, un corespondent al cotidianului britanic „News Chronicle“, care tocmai fusese expulzat din Germania, a înștiințat cabinetul britanic în legătură cu iminența unui atac german împotriva Poloniei. De data aceasta, britanicii nu au mai așteptat vreo confirmare. Chiar a doua zi, la 30 martie, Neville Chamberlain și Vicontele Halifax asigurau • Arhiva Ministerului Afacerilor Externe (în continuare A.M.A.E.), Fond 71, 1920-1944, România, vol. 503/1939, telegrama nr. 1159 din 24
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu putință. Cât privește Polonia, nici regele și nici ministrul de externe, Grigore Gafencu, nu aveau încredere în ea67. Autoritățile de la București au primit favorabil planul Marii Britanii și al Franței, însă ridicau trei probleme. Guvernul român dorea să știe dacă britanicii cunoșteau ceva în legătură cu disponibilitatea Poloniei de a extinde alianța sa cu România astfel încât să acopere toate posibilitățile (inclusiv varianta unui atac maghiar), dacă guvernul britanic va abandona acest plan în cazul în care alianța dintre România și Polonia nu avea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nr. 583, p. 553. • Ibidem, documentul nr. 602, p. 578-579. • Ibidem, documentul nr. 603, p. 579-580. Guvernul polonez a refuzat categoric extinderea erga omnes a alianței cu România, în ciuda intervențiilor făcute la Varșovia de către guvernele britanic, francez și român 69. Britanicii au fost astfel nevoiți să renunțe la condiționarea eventualei asistențe pentru România de extinderea erga omnes a alianței acesteia cu Polonia. Mai mult decât atât, britanicii luau în calcul apărarea independenței României și nu a integrității ei teritoriale 70. Toate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu România, în ciuda intervențiilor făcute la Varșovia de către guvernele britanic, francez și român 69. Britanicii au fost astfel nevoiți să renunțe la condiționarea eventualei asistențe pentru România de extinderea erga omnes a alianței acesteia cu Polonia. Mai mult decât atât, britanicii luau în calcul apărarea independenței României și nu a integrității ei teritoriale 70. Toate aceste probleme aveau să fie discutate de britanici cu ministrul de externe polonez, Joseph Beck, în timpul vizitei acestuia la Londra, în perioada 4-6 aprilie 1939. Poziția
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
condiționarea eventualei asistențe pentru România de extinderea erga omnes a alianței acesteia cu Polonia. Mai mult decât atât, britanicii luau în calcul apărarea independenței României și nu a integrității ei teritoriale 70. Toate aceste probleme aveau să fie discutate de britanici cu ministrul de externe polonez, Joseph Beck, în timpul vizitei acestuia la Londra, în perioada 4-6 aprilie 1939. Poziția diplomatului polonez s-a dovedit însă inflexibilă în ceea ce privește extinderea alianței cu România. Această alianță funcționa, din punctul de vederea al Poloniei, doar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
altă natură, astfel încât riscurile de a se crea un sistem de alianțe rigid în sud-estul Europei, susceptibil de a împinge Ungaria spre Germania și a risipi capitalul de simpatie pe care Varșovia îl acumulase la Budapesta, să fie evitate 72. Britanicii se gândiseră la cu totul altceva. Ei doreau să ofere un ajutor mai substanțial României, propunându-i lui Beck realizarea unei înțelegeri între Polonia, Franța și Marea Britanie, prin care să fie stabilită o decizie comună asupra măsurilor ce ar urma
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Poloniei, ajutorul pe care îl putea oferi România era neglijabil, pe când extinderea alianței cu România împotriva Ungariei ar fi reprezentat o turnură mult prea bruscă a politicii poloneze față de Budapesta 76. Inflexibilitate punctului de vedere polon i-a determinat pe britanici să ezite în planurile lor de a acorda asistență României 77. Dacă până la discuțiile cu Beck, începute la 4 aprilie, guvernul britanic se arăta încă hotărât să asiste cu toate forțele România, în cazul unei agresiuni din partea Germaniei sau a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
78. Mai mult decât atât, Marea Britanie a preferat să dea curs dorințelor Poloniei, publicând la 6 martie 1939 un comunicat ce avea menirea de a înlocui declarațiile de garanție, temporare și unilaterale, cu un acord permanent de asistență mutuală 79. Britanicii au fost însă nevoiți să facă o alegere dificilă, deoarece își dădeau seama de faptul că Polonia își asuma în regiune un rol de mare putere, ignorând pericolul care o amenința în cazul unei agresiuni germane asupra României și preferând
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]