3,316 matches
-
acest simț, este nevoie ca respectivul să fi greșit cel puțin o dată și să fi lăsat prea mult siropul pe foc. Întotdeauna m-a amuzat următoarea instrucțiune din rețetele culinare chinezești: „Încălziți uleiul până când aproape scoate fum”. Se presupune că bucătarul a făcut suficiente greșeli pentru a ști cum arată uleiul Înainte de a fumega. Aceste două reguli empirice sunt, prin definiție, reguli descoperite prin experiență. Cei care nu au acces la metode științifice și la posibilități de verificare În laborator se
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
putea ca, din cauza raportului particular Între competențele echipei A și C, aceasta din urmă să Înfrângă frecvent echipa A. Taoismul pune accentul tocmai pe acest tip de cunoștințe și competențe. Comparați observația lui Peirce cu cea făcută de Chuang Țu: „Bucătarul Ting a lăsat jos cuțitul și a spus: «Ceea ce mă interesează este Calea, cea de dincolo de pricepere. Când am tăiat prima dată carne de vită, nu vedeam decât animalul În Întregime. După trei ani, nu mai vedeam toată vita. Iar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pentru servit micul dejun, acoperiș de sticlă și absolut toate aparatele de profil din lume. Fac eforturi chinuitoare să nu mă uit la Fabia siderată, În timp ce le trece În revistă pe fiecare dintre acestea. — Cuptor triplu... plita specială a șefului bucătar... ăsta e un tăietor rotativ cu mai multe suprafețe... — Nu-i rău. Îmi trec mîna peste granit, cu un aer plictisit. — Are și aparat electric de făcut sushi Încorporat? — Da, spune, de parcă i-aș fi pus cea mai banală Întrebare
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
nefiind afectat sau slăbit. Pe de altă parte, chiar folosite În mod necorespunzător, ele nu vor dăuna prea mult, datorită cantităților infime În care se administrează. O serie Întreagă de substanțe, provenind fie din bucătărie, fie din farmacie, preparate de bucătari sau prescrise de medici (greci, arabi, indieni sau europeni), nu sunt Îndreptățite să poarte denumirea de medicamente, ci, mai degrabă, pot fi considerate nutrimente, dar numai În măsura În care sunt folosite corespunzător; când se abuzează Însă de ele, devin adevărate otrăvuri. Numai
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
un bandaj mai jos de rană, până când veninul e supt În totalitate. Chiar dacă otrava animalului e Înghițită În cantitate considerabilă, ea este cu totul inofensivă, căci va fi descompusă de chil. Orătăniile pe care le-am ucis În experimentele făcute, bucătarul meu- un mahomedan - le-a gătit, desigur, cu multă repulsie, căci nu fusese halal, adică ucis În numele lui Dumnezeu, lăsând să i se scurgă sângele, ci a murit când sângele era Încă În organism. Oricum Însă, cel ce-mi deretica
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
puse la Îndoială, s-a sinucis. Am cinat câteodată Împreună la maharajah și poate părea, probabil, foarte ridicol acelora care nu sunt familiarizați cu obiceiurile orientale să li se spună că eram obligați În acele Împrejurări să trimitem propriii noștri bucătari, propriile noastre vinuri și propriile noastre farfurii, precum și alte lucruri care țin de bucătărie sau aparate gastronomice. Maharajahul putea să-și facă apariția În timpul cinei, dar, firește, niciodată n-ar fi Împărțit masa cu noi315. Iar pentru a ne arăta
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Ghimpi și stele), Nichifor Crainic (Cântecul pământului), Emil Giurgiuca (Odată), Mihu Dragomir (Marș), Aron Cotruș (Transilvaniei) ș.a. Se acordă atenție și memorialisticii, pe care o ilustrează I. Valerian (Amintiri din războiul cel mare. Un Crăciun pe front), G. M. Vlădescu (Bucătarul nostru Turtoi. Însemnări din război), Ion Lumezianu (Amintiri de la Sevastopol), ori articolelor de atitudine și reportajelor, intervențiile aparținând lui Al. O. Teodoreanu, Radu Gyr, Simion Mehedinți, Tudor Măinescu, Cicerone Teodorescu, George Ivașcu, I. M. Sadoveanu. Se retipăresc extrase din scrierile
SENTINELA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289622_a_290951]
-
intitulată: Cum să preparăm vânatul și peștele (1966). După bine-cunoscute rețete bătrânești transmise de la o generație la alta prin viu grai, câteva savuroase, deși scurte, considerații de gastronomie cinegetică, unde, dovedind erudiție în domeniu, îl citează pe faimosul gastronom și bucătar francez Ali-Bab (pe numele său real Joseph Babinski), dau seamă despre vesela înfrățire între vinuri, fripturi și pești de tot felul, vânat - de baltă, cu pene, cu blană etc. -, crustacei și tocături, ce le inspiră convivilor bună dispoziție și îi
ULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290326_a_291655]
-
Semnată cu apropont Freddy Dardara, narațiunea își trădează autorul nu doar prin coloritul întorsăturilor de condei, ci și prin ispititoarele liste de gustări. Nu e de mirare, un rol pe care U. îl interpretează cu talent fiind acela de... maestru bucătar. E, cum singur se prezintă, un „Pierrot cu bonetă”, duhliu, cordial și rafinat (Gastronomice... à la Păstorel, 1998). În „gastronomicele” lui sfârâie conotațiile, aromesc aluziile culte presărate cu „goange”, își împrăștie izul pișcător calamburul, iar comparațiile nu sunt doar de
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
bătrâneți”. Când a plecat de acasă, Ulise era posesor de „inteligențe multiple” (polytropos) și „priceput la toate” (polymechanos). Avea așadar calități înnăscute care l-au ajutat să învețe foarte multe meserii: era plugar, pilot, dulgher, constructor de nave, vânător, ghicitor, bucătar, medic, muzicant, pugilist, arcaș, discobol ș.a. Când s-a întors acasă însă, Ulise era profund schimbat. Dar nu polytropia și polymechania au schimbat soarta lui Ulise. Și nu obișnuita „școală a vieții” răstoarnă destinele! Ci altceva, mult mai rafinat, mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aveai relații în comerțul socialist, la restaurante, dacă aveai rude sus-puse, un naș, un fin, un unchi barosan, dacă lucrai în întreprinderi cu aprovizionare specială etc. Cei care lucrau în comerțul alimentar, în întreprinderi avicole sau zootehnice, la abatoare, ca bucătari/îngrijitori la creșe, grădinițe, cămine sau spitale furau alimente en gros și en detail, pe sistem căpușă, însă numai cei „cu spate”, colaboratorii nu erau prinși/condamnați. Rolul relațiilor de familie în aprovizionare (și în toate!) era esențial, un organicism
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
le ofere clienților săi. Să presupunem întâi modul decizional de a rezolva această problemă. Trebuie analizate mai întâi gusturile și preferințele populației care reprezintă clientela potențială. În funcție de o asemenea cunoaștere, se alege din mulțimea de feluri de mâncare pe care bucătarul știe să le gătească pe acelea care sunt cele mai adecvate. Cunoașterea preferințelor și necesităților consumatorilor este deci esențială. Modelul cibernetic funcționează pe cu totul alte principii. Bucătarul gătește, mai mult sau mai puțin întâmplător, diferite feluri de mâncare pe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asemenea cunoaștere, se alege din mulțimea de feluri de mâncare pe care bucătarul știe să le gătească pe acelea care sunt cele mai adecvate. Cunoașterea preferințelor și necesităților consumatorilor este deci esențială. Modelul cibernetic funcționează pe cu totul alte principii. Bucătarul gătește, mai mult sau mai puțin întâmplător, diferite feluri de mâncare pe care le oferă consumatorilor. Aceștia aleg un fel sau altul. Regula este următoarea: pe măsură ce un fel de mâncare este solicitat, ospătarul comandă bucătarului suplimentarea lui. În timp, felurile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pe cu totul alte principii. Bucătarul gătește, mai mult sau mai puțin întâmplător, diferite feluri de mâncare pe care le oferă consumatorilor. Aceștia aleg un fel sau altul. Regula este următoarea: pe măsură ce un fel de mâncare este solicitat, ospătarul comandă bucătarului suplimentarea lui. În timp, felurile nesolicitate nu mai sunt produse, cele solicitate sunt mereu comandate și deci produse. Este clar că acest al doilea mod, selectarea felurilor de mâncare, nu se face pe baza cunoștințelor despre gusturile și preferințele consumatorilor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Stubb, bătîndu-l pe umăr, nu se cuvine, crăpa-ți-ar ochii, să înjuri cînd ții o predică! Nu în felul ăsta se cuvine să-i convertești pe păcătoși! Ă Cine? A... Păi, n-aveți decît să le predicați singur, zise bucătarul, cu țîfnă întorcîndu-se, să plece. Ă Nu, bucătare, continuă, continuă! - Bine... Dragi semeni... Ă Excelent! exclamă Stubb, aprobator. încearcă să-i măgulești, așa, bună idee! Drept care, moș Țigău își continuă predica: Ă Deși sînteți niște rechini, foarte lacomi din fire
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
că această, lăcomie - nu mai izbiți cu coada, încetați odată! Cum naiba o să m-auziți, dacă plescăiți și vă foiți atîta, afurisiților? Ă Bucătare, strigă Stubb, apucîndu-l de guler, nu-ți permit să vorbești urît, vorbește-le ca un gentleman. Bucătarul își reîncepu predica: Ă Nu atîta pentru lăcomia voastră, dragi semeni, vă fac morală - așa vi-i firea, nu-i chip să v-o schimbați - totul este să vă stîpîniți pornirea asta ticăloasă. Sînteți, firește, niște rechini, dar, dacă vă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ă în spatele bocaportului unui feribot, în drum spre Roanoke. Ă Născut pe un feribot! Ia te uită, ce ciudățenie! Dar aș vrea să știu, bucătare, în ce țară te-ai născut? Ă Păi, n-am zis că în Roanoke? strigă bucătarul. Ă Nu, n-ai zis, dar uite unde vreau s-ajung eu. Trebuie să te întorci la tine-acasă și să te naști înc-o dată: încă nu știi să prepari un biftec de balenă! Ă Zău dacă mai gătesc vreunul! mormăi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ă Nu, n-ai zis, dar uite unde vreau s-ajung eu. Trebuie să te întorci la tine-acasă și să te naști înc-o dată: încă nu știi să prepari un biftec de balenă! Ă Zău dacă mai gătesc vreunul! mormăi bucătarul, cu supărare în glas, întorcîndu-se să plece. Ă Vino înapoi, bucătare... așa... dă-mi vătraiul! Acum, ia bucățica asta de carne și spune-mi dacă ți se pare că biftecu-i bine făcut? Hai, ia-l odată! Ia-l și gustă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
carne și spune-mi dacă ți se pare că biftecu-i bine făcut? Hai, ia-l odată! Ia-l și gustă! Și spunînd acestea, îi întinse vătraiul, cu bucățica de carne în vîrf. Lingînd cu buzele-i ofilite bucățica de carne, bucătarul bîigui: Ă Biftec ăl mai bine gătit, din care-am gustat eu vreodată. Zemos! Foarte zemos! Ă Bucătare, spuse Stubb, pregătindu-se de un nou atac - faci parte din vreo biserică? Ă Am trecut o dată prin fața unei biserici, la Cape Town
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Te întrebam, unde crezi c-ai să nimerești după moarte? E o întrebare serioasă. Care-i răspunsul tău? Ă Cînd moare negru bătrîn, el nu se duce nicăieri, ci vine la el un înger binecuvîntat și-l ia, răspunse încet bucătarul, cu un glas și cu o expresie schimbate. Ă îl ia? Unde anume îl ia? Ă Colo sus, zise moș Țigău, întinzîndu-și vătraiul deasupra capului, cu un gest solemn. Ă Vasăzică, nădăjduiești să te urci în vîrful arborelui mare, după ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
istoria și în filozofia acestei chestiuni. Documentele atestă că, în urmă cu trei secole, limba balenei normale era socotită ca o mare delicatesă în Franța, unde se plăteau bani grei pentru ea. Pe vremea lui Henric al VIII-lea, un bucătar al Curții a căpătat o recompensă frumușică pentru faptul că a inventat un sos strașnic, menit să asezoneze marsuinii fripți la grătar - marsuinii fiind, dacă vă amintiți, o specie de balene. Chiar și-n zilele noastre ei trec drept o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe care-l aveau. Numai că, teuga nefiind prea luminată, puteai să te retragi lesne într-un colț mai întunecos, cînd o mîncai. Una peste alta, însă, de la pupa la prova, punînd la socoteală și dimensiunile cazanelor la care lucra bucătarul și cele ale propriilor sale fălci pergamentoase, Samuel Enderby era o corabie strașnică, înzestrată cu provizii gustoase și abundente, cu un rom fain și tare și cu niște marinari grozavi, toți unul și unul, de la călcâie pînă la panglicile beretelor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
călare pe cabestan, conferințe despre anatomia cetaceelor, conferințe exemplificate cu cîte o coastă de balenă, coborîtă cu ajutorul vreunui palanc? Explică-te, Ismaele! Ai fi oare în stare să aduci pe punte o balenă adultă ca s-o examinezi, așa cum un bucătar își prezintă pe tavă purcelușul fript? De bună seamă că nu. Ai fost, pînă acum, un martor cinstit, Ismaele, ai grijă însă, căci dreptul pe care ți-l arogi acum a fost privilegiul exclusiv al lui Iona și anume privilegiul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
careul ofițerilor fusese prefăcută în lemne de foc, iar ofițerii mîncau acum pe capacul unui poloboc de ulei, fixat în mijlocul punții. La teuga, marinarii își călăfătuiseră și-și gudronaseră lăzile, ca să le umple cu ulei; ei adăugau, cu umor, că bucătarul astupase cu un capac cel mai mare cazan și-l umpluse, că intendentul făcuse același lucru cu un ibric de cafea, că harponiștii turnaseră ulei în căușurile astupate ale harpoanelor lor; într-un cuvânt, că totul fusese umplut cu spermanțet
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Nina Cassian depășește uneori limitele permise de real, lucru pe care copiii, În experiențele pe care le-am Întreprins cu câțiva dintre ei, cu ajutorul acestei cărți, l-au observat deîndată. Astfel e pasajul În care un bob de grâu e bucătar și Îi dăruiește lui Nică o pâine. «Cum, Întreabă copiii, pâinea se face din grâu și bobul de grâu se gătește pe el Însuși?». Faptul că Nică crește În timp ce fluturele rămâne la fel de mic, și totuși Nică În continuare zboară pe
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]