2,901 matches
-
subită, iar prezența altor factori de risc amplifică semnificativ acest pericol. În ceea ce privește patologia vasculară, pe lîngă hipertensiunea arterială vasculară, tabagismul a fost incriminat în etiologia arteritelor, a trombozelor sau a leziunilor aterosclerotice. Alte efecte ale tabagismului asupra organismului În cavitatea bucală, sub influența tutunului, se produc următoarele modificări: virajul pH-ului salivar spre alcalinitate. scăderea concentrației amilazelor și a ionilor de potasiu. sialoree. degradarea dinților, proporțional cu creșterea consumului tabagic. Fumătorii sînt mai susceptibili la a face gingivite și stomatite. La
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
aparent inutil într-un curs de pneumologie pentru studenți, deoarece, fiind vorba de studenți stomatologi, am considerat utilă cunoașterea de către aceștia a modificărilor specifice induse de fumul de trabuc la nivel respirator și cardio-vascular, dar mai ales la nivelul cavității bucale. Alături de alte categorii de medici specialiști și medicii stomatologi pot avea o contribuție importantă la educația pentru sănătate a acestei clase de fumători. * Efecte dăunătoare la nivel cardio-vascular Riscul pentru dezvoltarea unor afecțiuni cardio-vasculare este de 1,5 ori mai
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
4 trabucuri/zi au un risc de 4 ori mai mare de neoplasm esofagian și de 8, 5 ori mai mare de neoplasme orale (limbă, buze, faringe), comparativ cu cei ce nu au fumat niciodată. * Efecte nedorite la nivelul cavității bucale Majoritatea fumătorilor de țigară fumează zilnic și inhalează fumul. Spre deosebire de aceștia, amatorii de trabuc fumează cel mai adesea ocazional și rareori inhalează fumul. Tocmai prin faptul că nu inhalează fumul, ei sînt mai puțin expuși riscului de a face neoplasme
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
adesea ocazional și rareori inhalează fumul. Tocmai prin faptul că nu inhalează fumul, ei sînt mai puțin expuși riscului de a face neoplasme laringiene sau pulmonare, sau boli obstructive pulmonare. În schimb, deoarece fumul "staționează" timp mai îndelugat în cavitatea bucală se observă o serie de efecte mai puțin grave, dar destul de supărătoare la nivelul cavității bucale. a) Stomatita apare mai frecvent la cei ce fumează pipă și trabuc, ca răspuns la acțiunea iritativă a căldurii degajate de fumat produsă în
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
puțin expuși riscului de a face neoplasme laringiene sau pulmonare, sau boli obstructive pulmonare. În schimb, deoarece fumul "staționează" timp mai îndelugat în cavitatea bucală se observă o serie de efecte mai puțin grave, dar destul de supărătoare la nivelul cavității bucale. a) Stomatita apare mai frecvent la cei ce fumează pipă și trabuc, ca răspuns la acțiunea iritativă a căldurii degajate de fumat produsă în cantitate mai mare și un timp mai îndelungat în cavitatea bucală. Ea nu se datorează substanțelor
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
destul de supărătoare la nivelul cavității bucale. a) Stomatita apare mai frecvent la cei ce fumează pipă și trabuc, ca răspuns la acțiunea iritativă a căldurii degajate de fumat produsă în cantitate mai mare și un timp mai îndelungat în cavitatea bucală. Ea nu se datorează substanțelor toxice conținute în fumul de tutun, așa cum s-a crezut inițial. b) Cariile dentare sînt mai des întîlnite la fumători, iar dintre acestea mai ales la subgrupul care preferă trabucurile. Pînă în jurul anului 1950, exista
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
tocmai de aceea, la acest tip de de "fumători" există și o mai mare frecvență a cariilor dentare radiculare și cervicale. c) Abraziile respectiv, crestarea marginilor incizate ale dinților, sînt rezultatul ținerii pipei sau trabucului în același loc în cavitatea bucală și denotă o uzare a suprafeței ocluzive a dinților. d) Eroziunile disoluția chimică a smalțului, se observă mai ales la cei ce mestecă tutun, dar și la cei care consumă trabuc, sau la cei ce mestecă mult mentă concentrată, pentru
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
severe și transportul de urgență a pacientului la spital, nu înainte de a fi luat cele cîteva măsuri elementarea de prim ajutor, enumerate mai sus. VIII.3. HEMOPTIZIA Definiție Aceasta este o condiție patologică caracterizată prin eliminarea de sînge prin cavitatea bucală, sînge provenit din căile aeriene subglotice. Ea este impresionantă și trebuie foarte bine individualizată de către medicii stomatologi, față de alte stări însoțite de emisia de sînge, brutală, pe nas sau gură. Nu este greu de imaginat starea de spirit a unui
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
vital sever. c) de gravitate medie eliminarea unei cantități medii de 200-300 ml de sînge, ceea ce antrenează modificări hemodinamice. d) minime cîteva zeci de mililitri. Diagnostic diferențial clinic Cele mai frecvente confuzii se pot face cu: sîngerări de la nivelul cavității bucale: dinților, gingiilor, peretelui jugal, venele bazei limbii etc. sîngerări din sfera ORL (laringe, rinofaringe, epistaxis înghițit). hematemeza (sîngele este închis la culoare și conține resturi alimentare; sîngerarea se produce prin efort de vomă). Gesturi utile imediate: aprecierea corectă a cantității
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
simptomatologiei încă de la debut și necesitatea de a acționa rapid și eficient într-un serviciu specializat, corespunzător dotat, se impune cunoașterea acestei probleme delicate de patologie respiratorie de către toate categoriile de medici. Etiologie Teoretic, orice corp străin introdus în cavitatea bucală riscă să fie și poate fi efectiv inhalat, ajungînd în căile aeriene inferioare. Evenimenul survine dacă pacientul este surprins cu glota larg deschisă, în timpul unui inspir profund. Acest lucru este posibil în timpul somnului, al strănutului, căscatului, oftatului, dar și prin
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
unui inspir profund. Acest lucru este posibil în timpul somnului, al strănutului, căscatului, oftatului, dar și prin inspirații mai ample, în condiții de stress, neatenție sau la persoane ce desfășoară simultan mai multe activități, uitînd de prezența corpului străin în cavitatea bucală. Acesta poate ajunge acolo accidental sau voluntar. În funcție de structura corpului străin, tabloul clinic va fi mai mult sau mai puțin sever. Astfel, se descriu corpi străini : anorganici: ace, monede, diverse obiecte metalice, din material plastic etc., nasturi piese sau mici
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
unor boli sistemice că: diabet, carenta vitaminei C, boli de sânge și imune, Gingivite hiperplazice, ca efect secundar al unor medicamente: hidantoina, antagoniști de calciu, ciclosporine, Gingivita hiperplazică idiopatica, Gingivita alergica Gingivite descuamative, denumirea frecvență a unor gingivite că manifestări bucale în diskeratoze sau dermatoze: lichen plan, pemfigus, sclerodermie. Gingivite și gingivo-stomatite acute și subacute: Gingivo-stomatita ulcero-necrotică, Gingivo-stomatită herpetica, Aftele și gingivo-stomatita aftoasa recidivanta. Gingivite și gingivo-stomatite acute și cronice de cauza micotica. Tumori gingivale benigne și maligne ÎI. Parodontite Parodontita
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
cu cârii explozive), detartrare și surfasaj, corectarea factorilor iritanți restaurativi și protetici, tratamentul cariilor (temporar sau definitiv, în funcție de prognosticul dinteluiă, terapia antimicrobiană locală sau sistemică, terapia ocluzală, deplasări ortodontice minore, imobilizare provizorie; Aceasta terapie, în majoritate nechirurgicală urmărește asanarea cavitații bucale și controlul bolii parodontale active. Pentru continuarea tratamentului cu a doua etapă, cea corectivă, este absolut necesară angajarea fermă a pacientului într-un program de educare pentru îndepărtarea continuă a plăcii dentare bacteriene. Evaluarea răspunsului la faza I Reevaluare: profunzimea
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
o reacție de polimerizare mai mult sau mai putin complexă, vor constitui o adevarată matrice prin priză materialului. Monomerul ideal trebuie să fie biotolerabil, să aibă proprietăți fizice asemănătoare structurilor dure dentare, să fie stabil chimic și cromatic în mediul bucal, să aibă reactivitate crescută dar să fie stabil în timpul depozitarii, să fie inodor și insipid, să aibă contracție minimă de polimerizare, să prezinte vâscozitate și volatilitate mică, absorbție redusă a apei șisă fie aderent la țesuturile dure denare. Legăturile
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
în emisfere diferite. Pentru investigația nervului facial vom provoca reflexele: nazo-palpebral constă în percuția rădăcinii nasului care provoacă reflexul de clipit; reflexul optico-palpebral care reprezintă închiderea pleoapelor în urma excitație luminoase, reflexul cohleopalpebral închiderea pleoapelor în urma stimulări sonore; reflexul cornean; reflexul bucal efectuat prin percuția buzelor obținându-se contracția orbicularului buzelor. Leziunile intermediarului Wrisberg se testează cu cele 4 substanțe gustative: zahăr (dulce), chinină (amar), acid acetic (acru) și sare (sărat). VIII - nervii acustico-vestibulari - nervi senzoriali sunt formați din două componente acustic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
sistemului cardiovascular; mai precis, fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de declanșare a infarctul miocardic (atacul de cord), boli ale sistemului respirator, precum bronhopneumonie obstructivă cronică, emfizem și cancer, în special cancer la plămâni sau cancer laringian sau bucal. Înainte de Primul Război Mondial, cancerul la plămâni era considerat o maladie foarte rară, pe care marea majoritatea doctorilor nu ar fi ajuns să o întâlnească în întreaga lor carieră. Odată cu popularizarea fumatului de tutun de după război, a apărut, practic, o
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
5l capacitatea normală medie. Majoritatea locuitorilor “lumii civilizate” nu utilizează decât o zecime din capacitatea totală aproximativ 0,5l la fiecare inspirație. Acest volum minim vital este insuficient pentru conservarea sănătății de unde și necesitatea învățării corecte a actului respirator. Respirația bucală constantă antrenează o micșorare a capacităților psihice; memoria și puterea de concentrare scăzând. Rezistența subiectului este slăbită până la punctul că el se găsește într-o permanentă expunere la răceli sau alte tulburări funcționale. Avantajele respirației nazale sunt multiple: “perii ” din
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
corespunde adânc naturii noastre psiho-fizice. O intuim prin simțuri, dar o gustăm cu spiritul. Estetica întrebuințează cel mai urât cuvânt când vrea să rostească mișcarea sufletească pricinuită de artă, mișcare pe care o numește „plăcere estetică”. Plăcere e bunăoară senzația bucală pe care ne-o dau alimentele. Și când spunem „plăcere estetică” e ca și cum ai spune că mâncăm artă. În realitate, arta nu provoacă plăcere, ci o stare de euforie a spiritului, al cărei nume propriu e bucuria. Arta, prin perfecțiunea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
deosebită precădere teoretică și practică a domniei sale în precizarea diagnosticului diferențial, în funcție de simptomele nasalității. Determinarea direcției de scurgere a undei de aer în funcție de mobilitatea sau hipochinezia vălului palatin sub aspect anatomic, cât și dirijarea insuficientă a undei respiratorii în cavitatea bucală, sunt repere pe care Margareta Tomescu le explica studenților și practicienilor începători în determinarea gradului de insuficiență a sfincterului faringonazal. Am asistat-o în cabinet, prezentând cazuri, concluzionând definiții și clasificări ale malformațiilor congenitale labio-maxilo-palatine. Metodica corectării rhinolaliilor în funcție de diagnosticul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
acustic. Se produce fenomenul „rezonanței” care constă în faptul că „din numeroasele armonice ale sunetelor generate, unele sunt simplificate, iar altele sunt diminuate, proces prin care se adaugă calități specifice, individuale” (86; p.509), „rezonatorul faringian determină intensitatea sunetului, rezonatorul bucal și nasal formează timbrul vocal cu tonalități și modulații diferite” (106; p.635). Arnold și Luchsinger înțeleg prin rezonatori „cavitățile supraglotice cu pereții lor, cavitatea orală cu obrajii, limba, bolta și vălul palatin, laringo-faringele, oro-faringele, naso-faringele și cavitatea nasală” (106
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în ansamblu: (fig.4). Autorul își imaginează o mașină analogă și simulează funcțiile aparatului fonator cu mijloace mecanice clasice: aer comprimat, un excitator (sistem de deschideri cu frecvență variabilă), o serie de rezonatori reglabili prin pistoane la nivelul faringelui, cavității bucale, vestibulare și labiale, un rezonator fix (cavitatea nasală) și o serie de vane care permit închiderea sistemului într-un punct anume. Fiecare organ este comandat de o „camă” cu un profil dat. Ansamblul camelor plasate pe un ax reprezintă un
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
supapelor determină izolat, simultan sau în contratimp ocluzii, explozii, suflu, aspecte opoziționale care caracterizează sistemul fonemic al vorbirii rostite de om. Supapa principală în această coordonare o formează vălul palatin, organul esențial, care asigură închiderea și deschiderea ritmică între rezonatorii bucal și nasal. Lungimea și mobilitatea sa, trebuie să-i permită mișcări, de care depinde emisia corectă a fonemelor, cu caracteristici orale, a celor cu caracteristici nasale, precum și a vocalelor (cu caracteristici laringiene). 1.3.4. Prin contactul succesiv al vârfului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
spre palat. Limba nu-și modifică volumul ci numai forma după necesitățile fonice. Legăturile musculare dintre limbă și organele vecine: faringe, văl palatin, osul hioid, vor atrage mobilizarea acestor organe odată cu mișcările limbii. Astfel, poziția articulatorie a vocalelor împarte cavitatea bucală în două zone ale căror dimensiuni se modifică în funcție de vocala pronunțată, după demonstrațiile făcute de Hellvag în 1781. Palatogramele efectuate de Fletcher (63) indică poziția organelor articulatorii în timpul producerii sunetelor vocale (fig.5). În procesul de articulare al consoanelor se
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de 10mm. În absența coalescenței dintre muguri, pereții epiteliali nemezodermizați se topesc prin degenerescență chistică (Steiniger) sau prin micronecroză (Menkeș) și astfel separarea dintre ei rămâne definitivă, lamele palatine neunindu-se pe linia mediană cu vomerul pentru a separa cavitatea bucală de fosele nazale (embrion de 30 mm, sfârșitul lunii a 2-a). Formele caracteristice de despicături considerate de către unii autori ca rezultatul unor regenerări intrauterine pledează în favoarea acestei concepții. Etiologia despicăturilor labio-maxilo-palatine rămâne însă o problemă neelucidată, ca de altfel
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a vedea dacă vălul are mișcări posterioare de închidere a naso-faringelui, ce distanță se stabilește între marginea posterioară a vălului operat și peretele faringian. S-a analizat astfel competența sfincterului palato-faringian cu ajutorul testelor sforăitului și suflatului, măsurându-se intensitatea suflului bucal și a celui nasal prin probe de suflu bucal; suflă în mici hârtiuțe, într-un chibrit aprins, într-un fulg, într-un puf de vată, într-un pai, în jucării de material plastic, în balon. Proba suflului în general se
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]