2,036 matches
-
Începutul îl constituie, în 1954, lucrarea Germanii din Bucovina. Grupele etnice și economia lor în oglinda istoriei (Das Deutschtum des Buchenlandes. Die Volkgruppe und ihre Wintschaft im Spiegel der Geschichte). În 1961 publică studiile Coloniile și viața economică a germanilor bucovineni: proiect pentru o istorie economică a coloniștilor germani din Bucovina (Siedlung und Wistschaft der Buchenlanddeutschen: Gedanken zu einer Wirtschaftsgeschichte der deutschen Siedler in der Bukowina) în revista "Der Südostdeutsche", nr. 22-24/1960; O statistică a grupului etnic al germanilor bucovineni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
bucovineni: proiect pentru o istorie economică a coloniștilor germani din Bucovina (Siedlung und Wistschaft der Buchenlanddeutschen: Gedanken zu einer Wirtschaftsgeschichte der deutschen Siedler in der Bukowina) în revista "Der Südostdeutsche", nr. 22-24/1960; O statistică a grupului etnic al germanilor bucovineni din anul 1940 (Eine Statistik der Buchenlanddeutschen Volksgruppe aus dem Jahre 1940), în "Der Südostdeutsche" din 1961, nr. 15; Senzație literară la ospiciul din Cernăuți: amintiri despre "Cazul Oiehowicz" (Literarische Sensation aus dem Irrenhaus in Czernowitz: Erinnerungen an den "Fall
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cuprins în lucrarea Interferențe culturale româno-germane (Iași, 1986); Limba și literatura germană în Bucovina: o bibliografie a literaturii secundare (Deutsche Sprache und Literatur in der Bukowina: eine Bibliographie der Sekundärliteratur. Teil 2: 1981-1985 (Mit Nachträgen), tipărit în volumul Peisajul cultural bucovinean: Studii privind literatura de limbă germană a Țării Fagilor (Kulturlandschaft Bukowina: Studien zur Deutschpro-chigen Literatur des Buchenlandes), care a apărut la Iași, în 1990. Totuși, nu aceste studii valoroase au făcut ca universul istoriografiei contemporane să fie luminat de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în 1990. Totuși, nu aceste studii valoroase au făcut ca universul istoriografiei contemporane să fie luminat de o stea, ce concentrează și iradiază un spectru de informații extrem de diverse privind Bucovina. Erich Beck poate fi considerat cu adevărat Patriarhul bibliografiei bucovinene. Timp de peste patru decenii el a adunat și continuă să adune informații referitoare la tot ce a apărut și apare în orice colț al lumii, relativ la Țara Fagilor și la oamenii acestui ținut. Rezultatul acestei munci titanice, pusă la dispoziția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și continuă să adune informații referitoare la tot ce a apărut și apare în orice colț al lumii, relativ la Țara Fagilor și la oamenii acestui ținut. Rezultatul acestei munci titanice, pusă la dispoziția specialiștilor, publicului larg și împătimiților de problematica bucovineană se regăsește în patru tomuri ample: Bibliografia etnografică a Bucovinei: Literatura până în anul 1965 (Bibliographie zur Landeskunde der Bukowina: Literatur bis zum Jahre 1965), München, în 1966 (378 p.); Bibliografia culturală și etno-geografică a Bucovinei: Literatura din anii 1966-1975 (Bibliographie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
extrem-estică a Imperiului Austriac, având sentimentul clar al "apartenenței de grup", un parlament propriu, o guvernare proprie, interese generale comune, sociale și culturale, acceptate unanim de întreaga populație, care începuse deja să conștientizeze apartenența el specială. Cineva era mai întâi bucovinean, apoi german, român, ucrainean etc. Există exemple numeroase și interesante despre această "conștiință de sine" cetățenească. Ne aducem aminte că după 1918 primarii români care au venit în Bucovina să instaureze noua ordine politică și culturală a statului căruia Bucovina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
despre a cărei dureroasă istorie recentă ne amintim din păcate prea rar. Revenind la Bucovina, în acei mulți ani cu relativă liniște și condiții bune din punct de vedere economic și social, s-au dezvoltat anumite similarități la toate etniile bucovinene. Niște exemple banale ilustrează această aserțiune. Expresia "Ahi, pacati"! a fost folosită de toate etniile din Bucovina, dar Ahi era polonez și Pacati era numele primului călău din Cernăuți. Care bucovinean nu cunoștea jocul de cărți Taroc? Inclusiv copiii cunoșteau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
bucovinean nu cunoștea jocul de cărți Taroc? Inclusiv copiii cunoșteau acest joc, care putea stârni mari emoții. În prezent, nu trece nici o săptămână în care în ziare germane, austriece sau elvețiene să nu se scrie măcar o frază despre "toleranța bucovineană". În consecință, în exterior există o adevărată "imagine" a Bucovinei determinată în mare parte de importanți scriitori ca de ex. Rose Auslander care vorbea despre "teritoriul multilingvistic de la Prut" sau Celan cu cuvintele sale "vin dintr-o țară în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Celan cu cuvintele sale "vin dintr-o țară în care trăiau oameni și cărți". Mă întreb dacă într-adevăr lucrurile au stat așa, dacă viața cotidiană corespundea idealului înalt de toleranță despre care se vorbește în cadrul "fenomenului Bucovina". Deoarece sunt bucovinean, probabil nu sunt în stare să judec obiectiv această problemă, dar sunt convins că cercetători independenți ar constata și astăzi că bucovinenii sunt "altfel". În ultimul timp sunt multe voci care spun că acest lucru este o consecință a unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
personalități originale, într-un climat de sincretism, de influențe ale unor culturi și civilizații diverse, Bucovina face astăzi obiectul cercetării și evaluării trecutului ei din partea unor specialiști foarte diverși sau a unor instituții axate și specializate exclusiv pe problematica societății bucovinene. Este vorba îndeosebi de trei instituții, înființate în urmă cu peste trei decenii, în Germania, la Augsburg (1988), în Ucraina, la Cernăuți (1992) și în România, la Rădăuți. Primul centru de investigații, Institutul Bukowina, s-a născut, inițial, spre a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
căile și mijloacele prin care s-a ajuns, cu începere din etapa stăpânirii habsburgice și continuând cu cea sovietică, iar în prezent cea ucraineană, la statisticile demografice actuale, prin colonizări, imigrări, expulzări, deportări și chiar exterminări, încât, din majoritari, românii bucovineni au devenit minoritari și numărul lor continuă să scadă. În ultima vreme, tot mai numeroși specialiști reiau și discută, în studii, articole și lucrări extrem de diverse, problematica și soarta viitoare a Europei Centrale, întrebându-se, în diferite chipuri, ca și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
concentrați În principal la Cernăuți, iar germanii În zona cu populație majoritar românească”. Înfrângerea armatei germane În vara anului 1918 lasă fără autoritate teritoriile părăsite de armată și autoritățile germane. În noile condiții create, Iancu Flondor, personalitate proeminentă a românilor bucovineni cere ajutorul armatei române și În consecință trupele române restabilesc ordinea iar autoritățile organizează viața civilă a vechii provincii românești prin vocea Congresului general Românesc. Prin Tratatul de Pace de la Saint Germain din 10 septembrie 1919 Austria renunță la fostul
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
totuși au rezistat păstrând cu sacrificii graiul, tradițiile, obiceiurile, conștiința de român. Deportările, dar În special emigrația forțată au diminuat intelectualitatea creatoare și militantă. Un proces care a afectat grav potențialul creator al baștinei a fost migrația masivă a intelectualității bucovinene În Republica Moldova din cauza numărului redus de unități de Învățământ pentru tineri și dificultatea relizării profesionale În Bucovina. Acestea și alte condiții au spoliat regiunea de valori românești și astfel a fost atins scopul de reducere și discriminare a neamului românesc
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
de munte, cocoșul de mesteacăn, linxul, sitari, cervidele și urșii pentru trofee. 5. Poluarea peisajului arhitectural Impactul poluării peisajului arhitectural - Poluarea estetică a peisajului urban prin pierderea specificului arhitectural și tradițional. - Scăderea atractivității turistice prin diminuarea valorii specifice arhitecturii tradiționale bucovinene. - Apariția pericolului de ștergere a personalității orașului Câmpulung printr-o urbanizare forțată - Educarea noii generații În spiritul adoptării stilului modern, impersonal În defavoarea vechilor tradiții și obiceiuri de utilizare a resurselor locale. Identificarea soluțiilor de reabilitare naturală a zonei - Extinderea spațiului
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Bouhar Simona şi Rotar Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93132]
-
Calistrat Hogaș, nr. 36, 3 septembrie, p. 1 Anul nașterii lui Calistrat Hogaș, nr. 37, 10 septembrie, p. 1 Coșbuc - gânduri comemorative, nr. 38, 17 septembrie, p. 1, 7 Poezia miturilor, nr. 39, 24 septembrie, p. 1, 7 Pictura mănăstirilor bucovinene, nr. 40, 1 octombrie, p. 1, 7 Despre metaforă, nr. 41, 8 octombrie, p. 1, 7 Fictiv și istoric în narațiuni populare, nr. 42, 15 octombrie, p. 1, 7 Miniaturistic și monumental, nr. 43, 22 octombrie, p. 1, 7 Un
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
în coloanele sale cele mai bune scrieri originale ce va găsi în deosebitele jurnaluri românești. Așadar foaia noastră va fi un repertoriu general al literaturei românești, în carele ca într-o oglindă se vor vede scriitori moldoveni, munteni, ardeleni, bănățeni, bucovineni, fieștecarele cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul său. Urmînd unui asemine plan, Dacia nu poate decît să fie bine primită de publicul cetitor. Cît pentru ceea ce se atinge de datoriile redacției, noi ne vom sili ca moralul să
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
conduce pe toți acești oameni săraci, bătrâni, bolnavi, oameni care vor cu orice preț să mai creadă în ceva, pe marea vieții, către țărmul credinței. Sunt readus însă la realitate de vocea unei bătrâne, care mă întreabă cu puternic accent bucovinean, „ne dați și pe noi pe Antenă ? Puteți să ne băgați în calculator, să ne vedem acasă ? Așa a făcut și o nepoată a mea, a venit cu un calculator mic, avea toată nunta pe un rotund de plastic, a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
rai și despre iad, pedepsele divine la adresa omului care se crede mai puternic decât Dumnezeu. „Apoi nu ați văzut ce arată la televizor ? Numai blestemății, credeți că ne mai rabdă mult Dumnezeu așa ?”, spune un bărbat cu un puternic accent bucovinean. Cei din jur dau din cap, aprobatori. Femeile din grup mă spionează cu coada ochiului. Nu știu de ce, poate că-i din cauza felului în care sunt îmbrăcat, cămașă albă, jeanși negri, pantofi sport, tot negri, se vede și se simte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care nu încetează să ia proporții. După miruire, fiecare pelerin, purtând pe frunte o urmă uleioasă și intens mirositoare, primește un mic fluturaș de hârtie cu imaginea unei cabane de lemn cu un singur etaj, construită într-un stil vag „bucovinean”. Lângă imagine este lipită o săgeată indicatoare mare, iar deasupra acesteia scrie : „O părticică din contribuția MEA. Așezământul social”. Puțin mai târziu, după terminarea slujbei și a pelerinajului, reușesc să stau de vorbă cu unul dintre cei doi călugări, care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
euforie colectivă” (Stoica, 2004 : 205). Sarmalele, pe plan simbolic și culinar, sunt „semn de reconciliere”, un „balcanism gastronomic cuceritor și unificator” (Pleșu, M., 2013 : 3). Pe teren, am văzut cum la Mănăstirea Prislop erau servite pelerinilor mari cantități de sarmale „bucovinene”, dar și „moldovenești”, de dimensiuni și consistență ce provocau mirarea deschis exprimată a pelerinilor ardeleni și bănățeni, obișnuiți cu alte rețete. Dincolo de distribuția și consumul propriu-zis, se regăsesc vechi spaime și temeri legate de riscul alimentar, de consumul unor alimente
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
chiar un umor amar, sunt trăsăturile comune pe care le observăm. Cine vrea să descopere - și care cititor nu va simți această năzuință? - reacții omenoase din partea populației românești față de prigonirea evreilor le află cu o tresărire de ușurare: soldatul anonim bucovinean care iese din rând ca să-l Îmbrățișeze pe deportatul Feier, fiindcă erau amândoi din același sat, domnul Costăchel de la Herța, care trece, făcându-și cruce, alături de evreii care urmau să fie Împușcați și pe care astfel i-a salvat, sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Câmpulung exista o comunitate evreiască, condusă de un avocat; acel avocat a plecat din Câmpulung cu câteva zile Înainte de deportări - și-a abandonat obștea și a plecat să se ascundă. A fost singurul caz pe care Îl cunosc, de evreu bucovinean care a plecat din Bucovina. Era un om fără familie, deci nu era căsătorit, nu avea copii și, oricum, a făcut un gest care a fost considerat foarte urât, fiindcă nu era o persoană oarecare: era persoană publică și ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am promisiuni - prin Consiliul culturii - de-a obține aprobarea pentru tipărit. Deasemeni, am vorbit cu DI. Iacobescu să venim la Iași, să stăm de vorbă și acolo, în același scop, eu mai având și chestiuni de documentare asupra unor personalități bucovinene. E vreo speranță în oferta mea de-a conferenția (cu diapozitive color) despre casele memoriale din Fălticeni? Sunt doar atâția din orașul nostru pe care i-ar interesa o asemenea idee - cred -, între ei și Grigore Ilisei. Îți doresc sănătate
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
lui Ion Potopin de la Academia R.S.R. despre mama Dv.; un articol despre Muzicianul și literatul Oscar Pursch. Sper să vadă lumina tiparului în presa județului, dar trebuie răbdare 118. Ar fi un prim semn al revenirii bunicului Dv., pe plaiuri bucovinene. Veți găsi și un decupaj din ziarul „Zori Noi”, de la Suceava, privind vernisajul Colecțiilor de artă Ion Irimescu, de la Muzeul din Fălticeni; cu acest prilej s-a deschis Secția de arheologie și Expoziția pictorului Dimitrie Loghin, originar din zona Fălticenilor
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
opera sculptorului Gh. Bilan din Stupca. A fost dezvelit la Suceava în 1935. Acum e plasat în parcul din fața casei Marian. 2) Al lui C. Porumbescu, așezat în parcul din centrul Sucevei, este opera prof. I. Cârdei, pictor și sculptor bucovinean. A fost dezvelit la 12 octombrie 1933. Ce mai nou prin Fălticeni? N-am mai fost demult pe acolo, din cauza activității zilnice intense și a dificultăților de călătorie. La ce mai lucrați? Am urmărit cu atenție volumele ce le-ați
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]