50,919 matches
-
simțit. Ca un înger, vă spun. Doamna Marinescu mulțumi pentru "trista veste", bâigui câteva cuvinte de consolare și vru să încheie convorbirea. - V-am anunțat, doamnă, fiindcă era normal să știți și dumneavoastră, nu-i așa? Sărmanul Jiji s-ar bucura, credeți-mă, foarte mult, dacă ați participa la înhumare. Mâine, vineri, la ora 11, la Izvorul Nou. Sicriul e depus la capelă. Iar după ceremonie, să ne însoțiți la masa de pomenire. Știți, el nu mai are pe nimeni în
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
câștiga spațiu, dar, mai ales, așa era "în logica" rastelului și, în plus, era mai frumos. Când intrai în bucătărie și le vedeai, strălucitor de albe și în poziție de drepți, ca niște marinari în uniformă de vară, ți se bucura ochiul. Nu ca atunci când erau trântite una peste alta, pe orizontală, ca un teanc de clătite... Da, era o ambiție perfecționistă în această nevoie de logic și de frumos! Ura asemenea cuvinte fiindcă de la ele se trăgea neputința lui de
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
o dau și premiantului clasei, chit că teza lui e mai slabă. Nici un alt 10 primit în anii de școală - și am primit, slavă Domnului, destui - nu mi-a făcut mai mare plăcere. Mai mult decît nota în sine, mă bucura faptul că devenisem un bun coleg." 2) 1) Ștefan Cazimir, Potcoave de purici, Editura Albatros, București, 2003, p. 217. 2) Ibid., p. 218-219.
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
simțim că ceva nu este în regulă. Autorul își recită cu atâta grație și, mai ales, cu atâta delectare "oh"-ul, încât totul capătă o indefinibilă tentă parodică. Emil Brumaru este naiv știind că este naiv, vrând să fie naiv, bucurându-se că este naiv�. Este vorba, cu alte cuvinte, de o naivitate calculată, premeditată, regizată de un poet iubitor de ambianță, pentru care atmosfera lirică este elementul primordial al înscenării poetice, liantul care favorizează agregarea stărilor de spirit și a
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
șef și colectorul de taxe pe tot imperiul au fost decapitați azi toată lumea s-a veselit la piață femeile împărțeau turte de orez pe degeaba toți strigau e drept împăratul s-a terminat cu oamenii duri lasă-i să se bucure azi alți oameni vor veni mâine-n zori să lucreze weng li călăul satului a otrăvit fântâna s-a aruncat în ea ca măsură de siguranță toți ceilalți au fugit am pus foc la colibele goale ne era sete de
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
de mulțime ca un asin sălbatic." Vîsla mea de acum O car cu mine peste tot. Mai ales pe uscat. Prin păduri. Prin aeroporturi. Prin gări. Fiul mi-a pictat-o toată, toată Cu flori și cu fragi "să te bucuri, mamă, vîslă ca tine nu mai are nimeni!" Uneori ea chiar cîntă. Un solo pentru trompetă Sau un adagio pentru violoncel. Tulburător mai cîntă vîsla aceasta înmuiată în atîtea ape: Dunăre, Susquehana, Ohrid, Missisippi în sfîrșit Marea Neagră. "Și Mediterana" îmi
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/12850_a_14175]
-
Alături de Julian Barnes, Kazuo Ishiguro, Salman Rushdie și William Golding, ei compun un sextet din care sînt fericit că am putut traduce. Cei doi de care mă întrebi au la ora actuală traiectorii inverse în prețuirea publică. David Lodge se bucură încă de un succes consistent în România, dar în Anglia și pe continent steaua lui a cam apus. La București, el are un fan-club bine populat și cunoaște reeditări care se vînd cu spor. În vest, criticii nu mai par
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
mai frumoasă decît aceea de traducător. Între timp ți-a mai trecut, nu-i așa? Nițeluș. Dar tu ai zis-o, nu eu. Ai rostit numele lui Des McHale. E un nume care mie unuia nu-mi spune nimic. Mă bucur că l-ai remarcat și te asigur că de la începutul lui 2005 o să-ți spună. Alături de Nigel Williams și Christopher Buckley, Des McHale va inaugura o colecție de carte comică la Humanitas. Ea se va numi "Rîsul lumii" și se
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
te-ai transferat în sport? Știu că ai și o rubrică la un ziar de profil, așa e? Răspunsurile scurte sînt, în ordine, nu și da. E adevărat, cotizez săptămînal un articol în Gazeta Sporturilor și nu încetez să mă bucur. Poate că lumea se va dumiri că, în fond, gazetăria sportivă nu e nici sora handicapată a Jurnalismului cu majusculă, nici un produs de subcultură adresat unor inși mărginiți, certați cu gramatica și cu mintea muiată în trascău. Ovidiu Ioanițoaia a
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
plopului împăcat sub clătinările iernii... nimeni nu întreabă nimeni nu așteaptă răspuns De mirări căutat De mirări căutat Ca de-un blestem ocult Jumătate mă zbat Jumătate exult Nici nu știu ce mai sânt Căutând împrejur Câteodată pământ Câteodată azur Să te bucuri! îmi spun Și încerc și aștept Jumătate nebun Jumătate-nțelept Doamne, Tu m-ai adus Din cerescul Tău har Câteodată Iisus Câteodată tâlhar! Viața-mi rămâne Viața-mi rămâne Doar ca un templu De azi pe mâne S-o mai
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/12891_a_14216]
-
cerului. A sosit mult așteptata primăvară, însoțită de un alai de păsări călătoare. Într-un copac bătrân și scorburos și-a construit cuibul o rândunică. Cu bucurie și-a regăsit o veche și dragă prietenă: vrăbiuța cea gureșă. S-au bucurat de revedere și toată ziua se joacă împreună în înaltul cerului. Dar timpul trecu și sosi toamna. Așa că rândunica trebuia să plece. Cu lacrimi în ochi și-a luat rămas bun de la prietena sa: Îmi pare rău, dar trebuie să
Rândunica. In: Alabala by Jicman Alina () [Corola-journal/Imaginative/573_a_707]
-
împliniți - tot soiul de discursuri fanteziste, prefăcînd în “fantome” diverse personaje ale lumii în care trăiam. Erau, mai ales, profesori de la liceul “Petru Rareș“, despre care nu aveam decît informații indirecte, de la elevii care îi evocau cu spaimă și se bucurau nespus să-i vadă trecuți “dincolo” în cadrul jocului meu fioros. Dintr-o notiță de presă publicată anul trecut, am aflat că Anglia mai posedă încă vreo 3000 de fantome, inventariate și catalogate ca extrem de conștiincioase în serviciu și conferind pecetea
Umbra Tatălui by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13045_a_14370]
-
fuior pe brațul bunicii cîndva Turnul Unghiului Din Turnul Unghiului privește poetul doar cu ochiul care vede numai înlăuntrul său domeniul poemului cuvintele mici pe care el le trecuse victorios prin încercarea din Vale plesnesc acum în pîrgă deplină se bucură mult văzînd cum își trec povara lucrării din gură în gură așa cum în copilărie văzuse el în mușuroaiele de furnici la care se uita ore în șir bucuria-i ținu însă cît durata fulgerului timp destul pentru nașterea florii de
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
nu-s în stare să încropesc o dedicație! Ce se întîmplă? Bineînțeles, e de vină și situația mea, încordarea maximă a nervilor în privința postului Tamarei Nikolaevna. Dar nu-i de ajuns pentru o justificare! Poate că, deocamdată, vreau să mă bucur eu singur de dulap, să dansez, să dansez în jurul lui, cu o gutuie-n suflet. Și cum bucuria nu vine, nu se consumă, deci, mai repede, iată că întîrzie nepermis. Drept care voi lăsa orice speculație-n șanț și azi sau
Oare un fluture sau un crin nu-i tot pe viață și pe moarte? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13084_a_14409]
-
timpului. Poate că uneori aș adormi și m-aș trezi apoi, uitînd c-am adormit, umăr la umăr cu-n fluture veșted. Cînd aș înțelege că-i seară, că-s singur și că a mai scăzut o zi, m-aș bucura de cea care-o să vină, iar și iar, mereu în lumină, mereu în lene, mereu în surîs și-n suspin. Și iată c-am terminat și scrisoarea asta, rugăciunea mea din zori. Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 5
Aș întinde o mînă și-aș mîngîia un copac mai apropiat by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13159_a_14484]
-
poartă în vinele lor sângele legionarilor romani și matroanelor Romei, ci pentru că acel sânge n-a degenerat după două mii de ani, astfel că ieri acel țăran a uimit Europa întreagă printr-o antică vitejie, luptându-se alături de Regele nostru”. Se bucurase de onoruri: în 1882, Regele Carol I îl decorează cu Medalia Bene Merenti clasa I, iar în 1904, îi decernează Ordinul Coroana României în grad de ofițer; în 1884, primește Premiul “Năsturel Herescu”; s-a bucurat de prețuirea a numeroase
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
alături de Regele nostru”. Se bucurase de onoruri: în 1882, Regele Carol I îl decorează cu Medalia Bene Merenti clasa I, iar în 1904, îi decernează Ordinul Coroana României în grad de ofițer; în 1884, primește Premiul “Năsturel Herescu”; s-a bucurat de prețuirea a numeroase personalități. S-a stins din viață, în 1907, la șaizeci de ani, în urma unui obositor efort intelectual și a consumului excesiv de tutun. Postmortem, i-a apărut colecția Hore și chiuituri din Bucovina (1910), iar ampla sa
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
pe Radu Tudoran despre care spunea: “Suntem în fața unui romancier deosebit de original și a unui glorios început de carieră”. Poate niciodată nu a scris Vladimir Streinu cu mai mare entuziasm ca despre Povestirile lui V. Voiculescu, în paginile cărora se bucură să remarce că “delirul cromatic se împerechează cu explozia de viață”. Superlativele se succed într-un fel de crescendo: “Sezon mort este astfel o capodoperă a prozei românești narative și chiar a prozei narative universale”. De asemeni, Pescarul Amin, Lostrița
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
se cuvenea. Aduc aici și omagiul meu celor care, în urmă cu zeci de ani, au izbutit prima mare izbândă tehnică în domeniul undelor herțiene, oameni care au trecut de mult în eternitate și de ale căror înfăptuiri s-au bucurat generațiile următoare.
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
bucuros/ un imn ce nu se mai termină”. Ba chiar: ,,cântă atât de tare că n-auzim nimic”... Primele șase versuri din Imnul iubirii țipă dezolanta, manieră: ,,patria credinței”, ,,tărâmurile nădăjduirii”, ,,facla iubirii”, ,,graiul dragostei”. Arareori, câte un fragment te bucură, în treacăt, precum, în origine, pământul văzut ca o roză răstignită: ,,La început a fost pustia/ Și în pustie era vânt/ Și-n vânt ardea ascuns cuvântul/ Și în cuvânt era pământ// Pământul nu era decât/ Un trandafir în miez
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
martie a anului 1911, trupa condusă de d-na Hanako a dat trei reprezentații. Presa românească a orașului n-a scris despre ele, dar un corespondent al ziarului „Gazeta Transilvaniei” de la Brașov lasă să se înțeleagă că spectacolele s-au bucurat de un real succes, și că în continuare trupa avea să le ofere locuitorilor orașului Brașov alte două reprezentații. Anunțul-comentariu este inserat în nr. 46 al ziarului din 27 februarie/ 12 martie în următoarea formulare: „Trupa japoneză Hanako, care va
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
el se apucă să facă o dare de seamă a lor, după toate regulile artei. Mai întâi ne spune ceva despre protagonista spectacolului, dna Hanako, care este caracterizată de un cronicar francez drept „Sarah Bernard a japonezilor” și care se bucura, după cum arată citatele din criticii dramatici extrase pentru programul de sală, de o bună apreciere din partea criticii europene. În ceea ce-l privește însă pe cronicarul nostru teatral, el n-a fost prea încântat de calitatea spectacolelor la care a asistat
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
mai rar, mai parcimonios, publicată în revistă după 2000, e necesara sobrietate de după marele festin liric de aproape cinci decenii. Dar cronicile despre poezie sau câte o pagină de autor de primă mărime, exigent cântărită, e încrederea că poezia se bucură de aura sa, pe lângă eseu sau un dialog de zile mari cu Adrian Marino, Matei Călinescu, Wunenburger, Bruno Mazzoni, Lorenzo Renzi. Regina detronată de istețimea jurnalui sau de magia memoriilor are farmecul și autoritatea sa, chiar dacă vorbește, în noul mileniu
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
catedra de limbi clasice, pe care o avusese mulți ani la un liceu bucureștean, Mendelică ajunsese, după instalarea comuniștilor la putere, profesor la Universitate și chiar membru în Academie, publicând o serie de studii filologice, apreciate și în străinătate. “Mă bucur să vă revăd, domnule Teodorescu”, îl salută academicianul, ridicându-se de pe scaun, ca să-i strângă mai bine mâna. “Cu ce vă ocupați acum și cum o duceți?” Stelian începu să spună ceva. Vocea Salomiei o acoperă însă pe a sa
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
Brăila, înainte de aceea din Convorbiri literare (nr. 5, 1 aug. 1883). Confruntând cele trei variante (Convorbiri literare, Dunărea și Almanahul Societății „România Jună” din Viena - aprilie 1883) cercetătorul constată că ultimele două sunt aproape identice. De o atenție constantă se bucură și studiile hasdeene ale lui I. Oprișan (B. P. Hasdeu sau setea de absolut, B. P. Hasdeu și folclorul), dar Vârgolici are mereu fascinația ineditului. Astfel, se ocupă de volumul Arghezi, necunoscut semnat de amintitul Pavel Țugui, în care sunt
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]