2,397 matches
-
Garibaldi" despre români”, Tribuna română, III, 1861, nr. 129; „Garibaldi și Klapka XE "Klapka" către români”, Românul, V, 1861, nr. 261-262. Em. Micu XE "Micu" , op. cit., p. 275. Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , „De ce nu duelez cu Buda XE "Buda" Sándor XE "Sándor" ?”, Românul, V, 1861, nr. 232. Vasile Pârvan XE "Pârvan" , Getica. O protoistorie a Daciei, Editura Meridiane, București, 1982, pp. 265-268; Ion Horațiu Crișan, Burebista XE "Burebista" și epoca sa, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
români”, Tribuna română, III, 1861, nr. 129; „Garibaldi și Klapka XE "Klapka" către români”, Românul, V, 1861, nr. 261-262. Em. Micu XE "Micu" , op. cit., p. 275. Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , „De ce nu duelez cu Buda XE "Buda" Sándor XE "Sándor" ?”, Românul, V, 1861, nr. 232. Vasile Pârvan XE "Pârvan" , Getica. O protoistorie a Daciei, Editura Meridiane, București, 1982, pp. 265-268; Ion Horațiu Crișan, Burebista XE "Burebista" și epoca sa, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, pp. 16-17
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
abisidelor de pe pereții laterali sunt prevăzute cu nișe. Paramentul de deasupra soclului are un rând de caneluri, care constituie un element decorativ aparte. Printre obiecâtele de preț aflate aici, deosebim: două Evanghelii tipărite în veacul trecut la Neamț și la Buda. Sunt ferecate în argint și catifea cu argint, apoi icoanele împărătești, strana maicii Domnului, icoana Sf. Varvara și Haralambie și altele, precum și o serie de cărți liturgice vechi, legate în piele. Poate că e bine să adăugăm că, în decursul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
în Veneția în anul 1759; Un Antologhion grecesc (slujbele praznicelor și sfinților de peste an), legată în piele în anul 1779; Un Apostol (Faptele apostolilor) tipărit la Blaj în anul 1802; Mineile (slujbele religioase pe luni și pe zile) tipărite la Buda în anul 1804-1805; Penticostarul (ritualul slujbelor dintre Paști și Rusalii 50 de zile) din anul 1808; Două policandre lucrate artistic, din anul 1851; Icoana Maicii Domnului, ferecată în argint și ornată cu medalioane marginale, așezată într-o strană sculptată, donația
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
5 ianuarie 1954 în localitatea Moldova Veche, jud. Caraș-Severin. Studii: Liceul teoretic Debut artistic - 1981 Bibliografie și reprezentare grafică: Mihai Vintilă - Colivia cu naivi, Ed. InterGraf, Reșița, 2002, pag. 20. Albumul Arta Naivă, Ed. First, Timișoara 2002, pag. 10, 11. Buda Cătălin Cosmin 1984 Sculptor Născut la data de 23 martie 1984, în localitatea Târgul Lăpuș, județul Maramureș. Studii: Seminarul Teologic Liceal Ortodox Român Sf. Iosif Mărturisitorul, Baia Mare; Școala Populară de Artă „Liviu Borlan”, Baia Mare, secția de pictură (2000-2003); Facultatea de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Constantin Mănuță (Herța), A. Dăscălu (Boian-Bucovina), Emil Rațiu - Roma (Istroromânii), Gheorghe Padiati (Grecia). Au colaborat Doina Azoicăi, Elena Boghițoiu, I. D. Adumitrăcesei, Petre Andrei, Maria Chiriac, N. Buciușcan, Lidia Gaizler, J. Butnaru, N. Barbăroșie, Livia Bejan, El. Vasiliu, V. Neștian, C. Buda, N. Chirilă, R. Duda, E. Cadiu (Brașov). O contribuție meritorie au avut în decursul timpului E. Balan, N. Pogolșa, I. Conțescu - Chișinău, T. Tabunșcic, I. Iovcev - Transnistria, Vasile Pruteanu - Bălți, Mircea Guțu - Edineți, P. Ababii - Drochia, M. Bejan - Soroca, E.
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Negustorii aromâni au contribuit la formarea burgheziei preluând comerțul, meșteșugurile, mica industrie și în cazuri mai rare au pătruns în finanțe și agricultură. Ei au lăsat construcții monumentale urbane precum și două poduri peste Dunăre în centrul capitalei. La 1815, la Buda Pesta s-a înființat „Societatea Culturală a femeilor române” unde aromâncele au avut o pondere însemnată. Un lung șir de nume s-au ilustrat în societatea maghiară și Austria unele rămânând celebre: Sina, Roza, Duca, Mangiarli, Manase, Darvari, Popp, Diaconovici
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
deșteptării își face deci apariția și ea va avea, după cum vom vedea, un ecou considerabil. petru Maior era indignat la rândul său că episcopul Bob sabotează tipărirea multor plase de cărți. și asta când? Întru acest veac prea luminat! I. Budai Deleanu își justifică Lexiconul românesc nemțesc (1818) cu argumentul, după el hotărâtor, că toate neamurile Europei, care au făcut cel mai întâi pas cătră cultură, mai întâi de toate s au grijit de lexicon întru limba sa. Au sosit primăvara
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
riscată, dar plină de semnificații. Expresia traduce o tendință precisă, o orientare lucidă spre o zonă specifică a geografiei spirituale. Europa constituie un adevărat ideal colectiv al epocii, o notă fundamentală a Iluminismului românesc. Răspândirea sa este generală. La Ion Budai Deleanu referința la toate neamurile politice a Europei este insistentă și fundamentală. La fel, la petru Maior, care are nu numai noțiunea pentru el paradigmatică a cumpănirilor națiilor Occidentului celor luminate, dar și pe aceea tipic iluministă a cetății universale
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ia naștere și el impulsionează totalitatea activităților culturale și literare. Toate sunt concepute în perspectivă europeană, au o finalitate europeană, sunt destinate informării Europei, scoaterii noastre din obscuritate și uitare. Încercările de istorie, gramatică și lexicologie românească ale lui Ion Budai Deleanu sunt consacrate acestei limbi puțin cunoscute până acum în Europa, îndepărtată și ascunsă în străfundul Europei; la fel purcederea românilor și începutul și alcătuirea limbii românești, puțin până acum cunoscute la ceilalți europeni. petru Maior recomandă adoptarea ortografiei italiene
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Jivcovici, Dositei (Dimitrie) Obradovici, in: Studii de literatură universală, 1961, III, p. 133. 22. D. țichindeal, op.cit. (fabula 84, Învățătura), p. 165. 23. petru Maior, Disertație pentru literatura cea vechie a Românilor, 4, in: Istoria pentru începutul Românilor în Dachia (Buda, 1834), p. 258. 24. Ion Budai-Deleanu, Scrieri lingvistice (București, 1970), p. 167. 25. C. Diaconovici-Loga, Chiemare la tipărirea cărților românești (Buda, 1821), p. 8. 26. paris Mumuleanu, op.cit., p. 1. 27. Logofătul Costachi Conachi, op.cit., pp. 327 328, 325 326
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
165. 23. petru Maior, Disertație pentru literatura cea vechie a Românilor, 4, in: Istoria pentru începutul Românilor în Dachia (Buda, 1834), p. 258. 24. Ion Budai-Deleanu, Scrieri lingvistice (București, 1970), p. 167. 25. C. Diaconovici-Loga, Chiemare la tipărirea cărților românești (Buda, 1821), p. 8. 26. paris Mumuleanu, op.cit., p. 1. 27. Logofătul Costachi Conachi, op.cit., pp. 327 328, 325 326. 28. D. țichindeal, op.cit., prefața, pp. XII-XIII. 29. V.A. Urechia, op.cit., II, p. 105. 30. I. Codru-Drăgușanu, peregrinul transilvan, ed.
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
românesc: idei despre carte, editură, lectură, in: Limbă și literatură, 2/ 1977, pp. 419-428. 46. Ion Budai-Deleanu, op.cit., p. 188. 47. D. țichindeal, op.cit. (fabula 120, Învățătura), p. 48. Dinicu Golescu, Starea de acum... a prințipaturilor Valahiei și a Moldovei (Buda, 1826), p. XV. 49. Cf. N.C. Enescu, Gheorghe Asachi, organizatorul școlilor naționale din Moldova (București, 1962), p. 248. 50. G. Bogdan-Duică, op.cit., p. 81. 51. Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriii mele, ed. perpessicius (București, 1952), p. 21. 52. V.A
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
1, p. 37. 84. Const. Diaconovici-Loga, Chiemare la tipărirea cărților românești, p. 8. 85. G.Dem. Teodorescu, Vieața și operile lui Eufrosin poteca (București, 1889), p. 57. 86. Iordache Mălinescu, precuvântare, in: petru Maior, Istoria pentru începutul Românilor în Dachia, (Buda, 1834). 87. I. Heliade-Rădulescu, Curierul românesc, no. 1, 8/20 april 1829. 88. N. Iorga, Istoria presei românești (București, 1922), p. 67. 89. N. Iorga, Contribuții la istoria literaturii române în veacul al XVIII-lea și al XIX-lea, II
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
32. 117. Cf. Dan Berindei, proiecte de inființare a unei societăți academice în vremea lui Alexandru Ioan Cuza, in: Studii și articole de istorie, III, 1961, p. 225. 118. (Dinicu Golescu), in: Starea de acum ... a prințipatelor Valahiei și Moldovei (Buda, 1826). 119. (Dinicu Golescu), ̨ nsemnare a călătoriii mele, p. 93. 120. V.A. Urechia, op.cit., II, p. 63. 121. A.D. Xenopol și C. Erbiceanu, Serbarea școlară de la Iași (Iași, 1885), p. 154. 122. V.A. Urechia, op.cit., II, p.
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
5 ianuarie 1954 în localitatea Moldova Veche, jud. Caraș-Severin. Studii: Liceul teoretic Debut artistic - 1981 Bibliografie și reprezentare grafică: Mihai Vintilă - Colivia cu naivi, Ed. InterGraf, Reșița, 2002, pag. 20. Albumul Arta Naivă, Ed. First, Timișoara 2002, pag. 10, 11. Buda Cătălin Cosmin 1984 Sculptor Născut la data de 23 martie 1984, în localitatea Târgul Lăpuș, județul Maramureș. Studii: Seminarul Teologic Liceal Ortodox Român Sf. Iosif Mărturisitorul, Baia Mare; Școala Populară de Artă „Liviu Borlan”, Baia Mare, secția de pictură (2000-2003); Facultatea de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
limita tentației. Glose la mitul faustic, Cluj-Napoca, 1997; Literatura comparată. Principii teoretice și studii aplicative, Gyula (Ungaria), 1998; Aspecte ale comparatismului românesc, Cluj-Napoca, 2002. Ediții, antologii: Gheorghe Petrușan, În căutarea identității noastre, pref. edit., Gyula, 1994; Domokos Sámuel, Tipografia din Buda. Contribuția ei la formarea științei și literaturii române din Transilvania la începutul secolului al XIX-lea, Gyula, 1994; Maria Berényi, Românii din Ungaria de azi în presa din Transilvania și Ungaria secolului al XIX-lea (1821-1918). Documente, Gyula, 1994; Proza
VOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
Probabil că acest mesaj se adresează populației urbane-branșate. Însă există și o finalitate: ,,sunt convins că începând cu 2007 aceste eforturi vor fi răsplătite pe măsură“. Fix, începând cu 2007, laptele și mierea se vor pogorî, ca în Țiganiada lui Budai Deleanu, peste meleagurile mioritice. Mă enervează faptul că un gest pe care-l credeam rezolut a devenit cutumă: a-ți face reclamă personală pe banii publici, ce altă dovadă de nesimțire mai clară a clasei politice mai vrei? Avea mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
sînt în pregătire). Sub redacția lui Tudor Vianu, au apărut trei volume de Contribuții la istoria limbii române literare în secolul al XIX-lea, voi. I, 1956, voi. II, 1958, voi. III, 1962, cu articole despre Dinicu Golescu, Ghica, Filimon, Budai Deleanu, Delavrancea, lancu Văcărescu, A. Pann, Odobescu, Creangă, ca și despre stilul periodicelor, stilul administrativ, științific etc. Revista Limba română (1952-) a publicat, de asemenea, numeroase articole de limbă literară. Toate aceste studii s-ar putea încadra mai mult în
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
cu o ispită prea ticăloasă sunt siliți a mărturisi, de nu altora, încă sieșii, întru inima sa, că această petrecere de ibovnicie e cea mai mare osândă a sufletului săui (P. Maior, Procanon) b. unde vorbesc țiganiii între sinei (I. Budai Deleanu, Țiganiada) c. româniii [...] aduseseră cu sinei din prima patrie nește idei ciudate (B. P. Hasdeu, Ioan Vodă) În româna contemporană, valoarea +referent plural a pronumelui posesiv de persoana a III-a a dispărut, singura formă pronominală folosită la plural
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Articolul UNIC Se aprobă componentă Grupului parlamentar de prietenie România - Portugalia, după cum urmează: 1. Mihai Fercala - președinte - senator, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale 2. Cezar Buda - vicepreședinte- senator, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal 3. Ioan Dumitrescu - vicepreședinte- deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale 4. Teiu Păunescu - secretar - senator, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale 5. Costache Bejan - secretar - deputat, Grupul parlamentar democrat-agrar și socialist-democrat
HOTĂRÎRE Nr. 11 din 25 aprilie 1991 privind componenta Grupului parlamentar de prietenie România-Portugalia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107493_a_108822]
-
Articolul 1 În vederea reconstruirii gospodăriilor din satul Buda, afectate de realizarea lacului de acumulare Cornetu - Mihăilești, se rectifica pozi��ia nr. 208 din anexă nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 194/1991 , în sensul transmiterii din patrimoniul Societății comerciale S.A.I.C. "Bragadiru" - Ș.A., în administrarea Primăriei comunei
HOTĂRÂRE nr. 492 din 17 iulie 1991 privind unele măsuri pentru refacerea gospodariilor din satul Buda, afectate de realizarea lacului de acumulare Cornetu - Mihailesti, din Sectorul agricol Ilfov, municipiul Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107912_a_109241]
-
potrivit planului de situație anexat*). Terenurile prevăzute la alin. 1 vor fi puse la dispoziția Primăriei comunei Cornetu numai după strîngerea recoltei. Articolul 2 Terenurile în suprafață de 86 hectare vor fi atribuite comunei Cornetu, în vederea refacerii gospodăriilor locuitorilor satului Buda, precum și a realizării lucrărilor publice - drumuri, instalații tehnico-edilitare, dotări social-culturale aferente, în conformitate cu planurile de urbanism aprobate. -------------------
HOTĂRÂRE nr. 492 din 17 iulie 1991 privind unele măsuri pentru refacerea gospodariilor din satul Buda, afectate de realizarea lacului de acumulare Cornetu - Mihailesti, din Sectorul agricol Ilfov, municipiul Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107912_a_109241]
-
Niculina, născută la 23 octombrie 1958 în localitatea Cârlogani, județul Olt, România, fiica lui Stănescu Gheorghe și Viorica, cu domiciliul actual în Germania, 70195 Stuttgart, Zumsteegstr. 2. 851. Cellar Iulia, născută la 20 septembrie 1938 în București, România, fiica lui Buda Gavril și Raveca, cu domiciliul actual în Germania, 22307 Hamburg, Langenfortstr. 62. 852. Ionescu Gheorghiță, născut la 23 aprilie 1967 în localitatea Ciumulești, județul Suceava, România, fiul lui Ilie și Elena, cu domiciliul actual în Suedia, 36073 Lenhovda, Radhusg. 20
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
Szep Kinga-Lenke, născută la 26 mai 1972 în municipiul Sfîntu Gheorghe, județul Covasna, România, fiica lui Szep Josef și Lenke, cu domiciliul actual în Austria, 2500 Baden, Kaiser Franz Ring 48/8, cu ultimul domiciliu din România, Sfîntu Gheorghe, str. Budai Nagy Antal nr. 26, județul Covasna. 557. Vartosu Palmira Maria, născută la 10 septembrie 1973 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Vartosu Nicolae și David Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1080 Viena, Albertgasse 49/9, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]