KorAP: Find »[drukola/base=bufon & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...43 44 45 >

1,108 matches

Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538

unbutton here. [Tearing off hîș clothes.] FOOL: Prithee, Nuncle, be contented, 'tis a naughty night to swim în. Now a little fire în a wild field were like an old EDGAR: Pilicock stătea pe dealul Pilicock; ulu, ulu, lu, lu! BUFONUL: Noaptea asta înghețată ne va face pe toți măscărici sau nebuni. EDGAR: Păzește-te de necuratu', ascultă de părinți, ține-ți cu dreptate cuvîntul, nu jură, nu păcătui cu cea juruita altui bărbat, nu-ți găti mîndra-n haine scumpe. Lui

by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
din noi sînt sofisticați; tu esti lucrul însuși. Omul neîmpopoțonat nu-i mai mult decît un biet animal, gol și în două labe, ca tine. La o parte, la o parte, lucruri de-mprumut; hai, descheie-mă! (Își sfîșie hainele) BUFONUL: Te rog, unchiule, potolește-te; nu-i o noapte bună de înotat. Acum un focșor pe un cîmp pustiu ar fi că inima lecher's heart a small spark, all the rest on's body, cold. Look, here comes a

by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
devotamentului, cu tot conflictul între acesta și sînge. CORNWALL: Îmi pun toată-ncrederea-n ține; și vei găsi un tată mai bun în dragostea mea. (Ies) SCENĂ 6 (O încăpere într-o fermă de lîngă castel. Intra Gloucester, Lear, Kent, Bufonul și Edgar.) GLOUCESTER: Aici e mai bine că sub cerul liber, mulțu-miți-vă și cu atît. Am să vă mai aduc pe cît pot ce lipsește; nu zăbovesc mult. KENT: Toate puterile minții lui au cedat în fața violenței durerii: zeii să

by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
zăbovesc mult. KENT: Toate puterile minții lui au cedat în fața violenței durerii: zeii să vă răsplătească bunătatea. (Iese Gloucester) EDGAR: Aghiuță mă strigă și-mi spune că Nero pescuiește în iazu-ntunericului. Roagă-te, nevinovatule, si păzește-te de vrăjmașul necurat. BUFONUL: Te rog, unchiule, spune-mi, un nebun este nobil sau cavaler? LEAR: E rege, e rege! FOOL: No, he's a yeoman that has a gentleman to hîș son; for he's a mad yeoman that sees hîș son a

by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
their trial first. Bring în their evidence. [To Edgar] Thou, robed man of justice, take thy place. [To the Fool] And thou, hîș yokefellow of equity, Bench by hîș side. [To Kent] You are o' th' commission; Sit you too. BUFONUL: Nu, e un cavaler, care are ca fiu un nobil; fiindcă este un cavaler nebun acela care-și vede fiul nobil înainte de-a fi el. LEAR: O mie cu frigări roșite-n foc Se năpustească șuierînd pe ei! EDGAR

by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
ca fiu un nobil; fiindcă este un cavaler nebun acela care-și vede fiul nobil înainte de-a fi el. LEAR: O mie cu frigări roșite-n foc Se năpustească șuierînd pe ei! EDGAR: Spurcatul vrăjmaș mă musca de spate. BUFONUL: E nebun cin' se-ncrede în blîndețea unui lup, în sănătatea unui cal, în dragostea unui fiu sau în jurămîntul unei tîrfe. LEAR: Așa va fi, le dau în judecată. (Lui Edgar) Vino, te-așază, prea-nvățate jude. (Bufonului) Tu, înțelept

by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
de spate. BUFONUL: E nebun cin' se-ncrede în blîndețea unui lup, în sănătatea unui cal, în dragostea unui fiu sau în jurămîntul unei tîrfe. LEAR: Așa va fi, le dau în judecată. (Lui Edgar) Vino, te-așază, prea-nvățate jude. (Bufonului) Tu, înțelept domn, stai aici. Voi, vulpi... EDGAR: Uite-l cum stă acolo și se holbează. Îți lipsesc ochi la judecata, jupîneasa? Vin' peste gîrla, Bessy, la mine. BUFONUL: Barca-i are o crăpătura, Ea nu poate da din gură

by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
le dau în judecată. (Lui Edgar) Vino, te-așază, prea-nvățate jude. (Bufonului) Tu, înțelept domn, stai aici. Voi, vulpi... EDGAR: Uite-l cum stă acolo și se holbează. Îți lipsesc ochi la judecata, jupîneasa? Vin' peste gîrla, Bessy, la mine. BUFONUL: Barca-i are o crăpătura, Ea nu poate da din gură De ce nu cutează la tine să treacă. EDGAR: Necuratul vrăjmaș îl urmărește pe bietul Tom cu viers de privighetoare. Hopdanț țipă în burtă lui Tom după doi heringi albi

by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
albi. Nu croncani, înger negru, n-am mîncare pentru tine. KENT: Cum te simți, șir? Nu stă așa buimac; Vrei să te-așezi și odihnești pe perne? LEAR: Procesul lor, întîi; aduceți martorii! (Lui Edgar) Jude cu roba, -ocupă-ți locul. (Bufonului) Și tu, tovarăș lui intru dreptate, Stai lîngă el. (Lui Kent) Tu esti dintre jurați, Ia loc și tu. EDGAR: Let uș deal justly. Sleepest or wakest thou, jolly shepherd? Thy sheep be în the corn; And for one blast

by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
din gura-ți gingașa, Si oile nu ți le-atinge vreun rău. Purr! mită e neagră. LEAR: Pe ea citați-o-ntîi, e Goneril. Jur aici, în fața acestei onorabile adunări, că l-a dat afară cu piciorul pe bietul rege, tatăl ei. BUFONUL: Apropie-te, jupîneasa. Numele ți-e Goneril? LEAR: Nu-l poate tăgădui. BUFONUL: Mă rog de iertare, te-am luat drept un scăunaș. LEAR: Cealaltă-acum; privirea-i cruntă-arată Din ce-i făcută inima-i. Opriți-o! Arme, -arme! Săbii, foc

by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
mită e neagră. LEAR: Pe ea citați-o-ntîi, e Goneril. Jur aici, în fața acestei onorabile adunări, că l-a dat afară cu piciorul pe bietul rege, tatăl ei. BUFONUL: Apropie-te, jupîneasa. Numele ți-e Goneril? LEAR: Nu-l poate tăgădui. BUFONUL: Mă rog de iertare, te-am luat drept un scăunaș. LEAR: Cealaltă-acum; privirea-i cruntă-arată Din ce-i făcută inima-i. Opriți-o! Arme, -arme! Săbii, foc! E mită-aici! Tu, jude fals, de ce-ai lăsat să scape? EDGAR

by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
a te îmbracă. Ai să-mi spui că-i persan, totuși schimbă-l. KENT: Acum, stăpîne bun, te lasă, dormi puțin. LEAR: Nu faceți zgomot, nu faceți zgomot, trageți perdelele; așa, așa, așa. Vom cină mîine dimineață; așa, așa, așa. BUFONUL: Și eu am să mă culc la prînz. (Intra Gloucester) GLOUCESTER: Regele unde-i, prietene, stăpînu-mi? KENT: Aici, șir, dar nu-l tulbură, mintea-i s-a dus. GLOUCESTER: Prietene, te rog să-l iei în brațe; Am auzit că

by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
pe el Pierdute-s sigur. Ia-l, ridică-l, Și-urmează-mă. Te duc îndată unde Gătit-am tot. KENT: Sleita, firea doarme. Ast somn ar fi balsam pe forțele-i zdrobite Ce, dacă-mprejurări nu-ngădui-vor, Se vindeca-vor greu. (Bufonului) Ajută-mă să-l duc, Nu stă în urmă. GLOUCESTER: Come, come, away! Exeunt [all but Edgar.] EDGAR: When we our betters see bearing our woes, We scarcely think our miseries our foes. Who alone suffers suffers most i'th

by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
ouț hîș eyes. CORNWALL: Leave hîm to my displeasure. Edmund, keep you our sister company. The revenges we are bound to take upon your traitorous father are not fit for your beholding. GLOUCESTER: Haideți, să plecăm! (Ies Kent, Gloucester și Bufonul, ducîndu-l pe rege) EDGAR: Cînd cei mai buni durerile ne poartă, Nenorocirile nu důșmani ni se-arată. Cel singur suferind suferă-n sine, Lăsînd negriji și iconiri senine. Dar sufletul de multă suferință trece, Necazul cu tovarăși de-l petrece

by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
am să-ncerc, Și cînd pe gineri îi voi fi surprins, Atunci omoară,-omoară,-omoară,-omoară! (Intra Curteanul, cu slujitori) CURTEANUL: O, iată-l. Puneți mîna pe el. Șir, Iubita voastră fiica... LEAR: Nime-ajutor? Ce, prizonier? Sînt, deci Într-adevăr bufonul soartei. Va purtați Bine cu mine, dau ispașa. Vreau un doctor, S-rănit la creier. CURTEANUL: Veți avea de toate. LEAR: Nimeni cu mine? Singur singurel? Asta ar face pe un om de sare Să-și folosească ochii stropitori, Spre

by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450

shiku (rățuște) ce trăiau din relații întâmplătoare în stabilimente, pe străzi, în hanuri, în băi. Categoria elevată a gheișelor a apărut în secolul al XVIII-lea. Ele au fost precedate de bărbați-gheișe taikomichi. Aceștia își câștigau existența ca muzicanți, dansatori, bufoni ai petrecerilor și ofereau favoruri sexuale femeilor și bărbaților. Ulterior s-au afirmat femeile ca și creatoare "a lumii viselor". Toate categoriile de vânzătoare de plăceri, cărora li se alăturau și bărbații cu aceeași meserie și ocupație, trăiau în cartiere

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618

simți o plăcere vie în loc să-i condamni perversitatea, nu ți se întâmplă același lucru ca în emoțiile patetice? Dorinței aceasteia de a stârni râsul, pe care o reprimai, de asemenea, prin rațiune, de teama de a nu trece drept un bufon, îi dai atunci frâu liber și, după ce ai întărit-o astfel, te lași adesea antrenat fără să te mai gândești că în conversații o faci pe farsorul." (Republica, Cartea X, 606c) Filosofii și moraliștii, după părerea lui Platon, vor avea

by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
o tragedie, în ciuda rangului personajelor. El îl critică pe "bonomul Plaut" care face din al său Amphitryon o tragedie numai pentru faptul că există acolo zei și regi și o comedie pentru că în ea există valeți ce-o fac pe bufonii. "Înseamnă să le acordăm prea multă atenție personajelor, scrie el, și să luăm prea puțin în considerare acțiunea." Contestând pertinența unuia din criteriile distinctive majore dintre tragedie și comedie, rangul personajelor, Corneille, fără a avea conștiința acestui lucru, hotărăște moartea

by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
introduce rolul confidentei, care îl înlocuiește de acum înainte pe cel al doicii, moștenit de la teatrul latin și considerat de acum înainte prea prozaic. "Nimeni nu văzuse până acum să se râdă la o comedie fără personaje ridicole, ca valeții bufoni, paraziții, fanfaronii, doctorii etc. Aceasta avea efect prin starea de spirit plină de veselie a oamenilor de o condiție superioară celor văzuți în comediile lui Plaut și Terențiu, care nu erau decât negustori", declară el în Examenul la Mélite, în

by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
Cât despre râs, lipsit la el de severitate, dovedește în același timp bonomie și încredere în natura umană. Râsul acesta nu sancționează. Goldoni face o distincție foarte clară între "ridicolul onest", pe care se străduiește să-l găsească, și "ridicolul bufon", pentru care nu simte decât dispreț. "Nu-mi plăceau arlechinadele", declară el în Memorii, pronunțându-se împotriva comicului grosolan al comedianților dell'arte. Om de gust, sedus de rafinamentul Iluminismului, nu ar fi putut aproba glumele și clovneriile lor, uneori

by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
nu ar fi putut aproba glumele și clovneriile lor, uneori obscene. Lucrul cel mai esențial al Comediei, scrie un talentat francez 65, este ridicolul. Există un ridicol al cuvintelor și un ridicol al lucrurilor, un ridicol onest și un ridicol bufon. Este pur și simplu un dar de la Natură, de a ști să găsești ridicolul fiecărui lucru. Acesta se naște numai din Geniu. Arta și regula contribuie puțin aici, iar acest Aristotel, care știe atât de bine să învețe cum să

by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
populară. Ca și Louis-Sébastien Mercier, Hugo aduce în scenă oameni modești, lacheul Ruy Blas, sculptorul în metal Gilbert, în Marion de Lorme, și chiar excluși, prostituatele, Tisbé în Angelo tiran al Padovei (Angelo tyran de Padou) și Marion de Lorme, bufonii, Triboulet, în Regele se amuză (Le Roi s'amuse) și Angely în Marion de Lorme, proscrisul în Hernani. "Mulțimea, căreia îi aparține viitorul dar căreia nu-i aparține prezentul, spune Hugo în Prefața la Ruy Blas; poporul, orfan, sărac, inteligent

by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
amestecă, ținând seama de dubla natură a omului, grotescul și sublimul. "Trupul, cum scrie Hugo în Prefața la Cromwell, joacă aici un rol ca și sufletul; iar oamenii și evenimentele, puși în joc de acest dublu agent, trec pe rând bufoni și teribili, uneori teribili și bufoni totodată." Drama, dacă-i dăm crezare lui Hugo, reunește, în complexitatea ei, trei mari surse ale poeziei, Biblia, Homer și Shakespeare. "Poezia născută din creștinism, poezia timpului nostru este deci drama; caracterul dramei este

by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
a omului, grotescul și sublimul. "Trupul, cum scrie Hugo în Prefața la Cromwell, joacă aici un rol ca și sufletul; iar oamenii și evenimentele, puși în joc de acest dublu agent, trec pe rând bufoni și teribili, uneori teribili și bufoni totodată." Drama, dacă-i dăm crezare lui Hugo, reunește, în complexitatea ei, trei mari surse ale poeziei, Biblia, Homer și Shakespeare. "Poezia născută din creștinism, poezia timpului nostru este deci drama; caracterul dramei este realul; realul rezultă din combinația foarte

by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
valorile și regulile erau pe moment răsturnate, ca la unii scriitori antici precum Petronius, Juvenal, Apuleius etc. Grotescul generează atunci un râs salubru, eliberând trupul de interdicțiile ce apasă asupra lui. El înflorește în epoca Renașterii cu cei "trei Homeri bufoni: Ariosto în Italia, Cervantes în Spania, Rabelais în Franța". În epoca romantică, grotescul, devenit mai sumbru, suscită un râs scrâșnit printre dinți, care nu mai este împărtășit de grupul social, ci răsună, lugubru, în solitudinea sufletului 90. Cuprinzând viața în

by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]