1,209 matches
-
munteni și moldoveni. Aceste simboluri pot fi regăsite pe monedele, sigiile, stemele șisteagurile vremii. Buzduganul și sabia sau iataganul au fost până la Alexandru Ioan Cuza însemnele principale domnești. În unele cazuri Domnii sunt reprezentați și cu alte simboluri, altele decât buzduganul și sabia. Dimitrie Cantemir este un astfel de caz, el fiind reprezentat cu un baston scurt, asemănător cu cel al unui mareșal. Prima reprezentare a unui Domn român, însoțit de simbolurile autorității supreme, apare pe monedele lui Mircea cel Bătrân
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
a unui Domn român, însoțit de simbolurile autorității supreme, apare pe monedele lui Mircea cel Bătrân. Aceasta era reprezentat purtând o coroană princiară deschisă, îmbrăcat cu o mantie până la glezne, cu guler de hermină. În mână dreaptă domnul avea un buzdugan (uneori o spadă sau suliță), iar în stânga un glob crucifer. Domnii care l-au urmat, atât cei moldoveni cât și cei munteni, au purtat o mantie asemănătoare cu cea a lui Mircea cel Bătrân, numită "caftan". Fanarioții purtau o mantie
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
vârfurile fleuroanelor au fost atașate 8 tije arcuite înguste, împodobite cu mărgăritare, care se unesc într-un glob în care a fost implantată crucea „Trecerii Dunării”. Toate elementele coroanei sunt din oțel; partea interioară (căptușeala) este confecționată din catifea purpurie. Buzduganul ca simbol al puterii regale a fost adoptat de regele Ferdinand I, sceptrul nefiind utilizat în România. . În mod simbolic, buzduganul i-a fost oferit lui Ferdinand I de către poporul român în 10 mai 1920. Pe acest buzdugan, în partea
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
fost implantată crucea „Trecerii Dunării”. Toate elementele coroanei sunt din oțel; partea interioară (căptușeala) este confecționată din catifea purpurie. Buzduganul ca simbol al puterii regale a fost adoptat de regele Ferdinand I, sceptrul nefiind utilizat în România. . În mod simbolic, buzduganul i-a fost oferit lui Ferdinand I de către poporul român în 10 mai 1920. Pe acest buzdugan, în partea superioară, sunt reprezentate patru statuete de țărănci în costume naționale. Ele reprezintă România (regatul vechi), Transilvania, Basarabia și Bucovina. În vârful
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
catifea purpurie. Buzduganul ca simbol al puterii regale a fost adoptat de regele Ferdinand I, sceptrul nefiind utilizat în România. . În mod simbolic, buzduganul i-a fost oferit lui Ferdinand I de către poporul român în 10 mai 1920. Pe acest buzdugan, în partea superioară, sunt reprezentate patru statuete de țărănci în costume naționale. Ele reprezintă România (regatul vechi), Transilvania, Basarabia și Bucovina. În vârful buzduganului se regăsește capul acvilei cruciate. Carol I și Carol II au folosit ca simbol al puterii
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
i-a fost oferit lui Ferdinand I de către poporul român în 10 mai 1920. Pe acest buzdugan, în partea superioară, sunt reprezentate patru statuete de țărănci în costume naționale. Ele reprezintă România (regatul vechi), Transilvania, Basarabia și Bucovina. În vârful buzduganului se regăsește capul acvilei cruciate. Carol I și Carol II au folosit ca simbol al puterii bastonul de mareșal în locul buzduganului. Bastonul purtat de aceștia are formă cilindrică cu secțiunea rotundă și cu o lungime de 35 cm. Este acoperit
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
reprezentate patru statuete de țărănci în costume naționale. Ele reprezintă România (regatul vechi), Transilvania, Basarabia și Bucovina. În vârful buzduganului se regăsește capul acvilei cruciate. Carol I și Carol II au folosit ca simbol al puterii bastonul de mareșal în locul buzduganului. Bastonul purtat de aceștia are formă cilindrică cu secțiunea rotundă și cu o lungime de 35 cm. Este acoperit cu o catifea purpurie pe care sunt imprimate capete de bour, confecționate din aur, iar la extremități este ornamentat cu frunze
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
î.e.n. Primii guanși aveau o tehnologie precară, chiar și pentru epoca de piatră, se îmbrăcau în piei de animale și locuiau în peșteri. Foloseau arme din lemn, obsidiană și piatră: sulițe (banot) de 1-2 m cu vârf de piatră șlefuita, buzdugane și scuturi. Numele vine de la termenul aborigen "Guanchinet" sau "Achinet" în traducere literala însemnând „om din Tenerife” (de la guan=om și Chinet=Tenerife). A fost modificat de Juan Núñez de la Peña în „guanchos”. De-a lungul timpului au existat contacte
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]
-
După cum constată jurnalistul Constantin Coroiu, ""Lui Petru Rareș i-a fost zburat capul, Mihai Viteazu a fost "încălțat" cu adidași împodobiți cu inscripții și desene neroade, cizmele lui Ștefan Cel Mare au fost și ele "modernizate" și vopsite corespunzător, iar buzduganul domnitorului - distrus"". Rezultatele vandalismului au fost următoarele: Autoritățile locale s-au declarat neputincioase în acest caz. Au fost anunțați gardienii publici și s-a făcut o plângere la poliție pentru stabilirea vinovaților. De asemenea, a fost ridicat capul voievodului, iar
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
constate că statuia dispăruse, fapt pentru care a amenințat cu un conflict diplomatic. Mâna stângă a domnitorului pare că face un salut de pace, pe când alte statui din țară ale aceluiași domnitor îl reprezintă ținând în mâna stângă ori un buzdugan ori o secure de luptă. Deoarece nu i s-a plătit contravaloarea turnării în bronz a monumentului (suma de 1,25 miliarde lei vechi), ing. Constanța Tatiana Brenner, directoarea S.C. REC S.R.L. din București, i-a notificat în anul 2006
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
devenit co-prezentator al emisiunii pamflet de pe Antenă 1, patru dintre episoade fiind filmate în Statele Unite și Canada. În cadrul emisiunii a jucat într-un scheci intitulat "Felix și Otilea", alături de cântăreață de muzică pop Monica Anghel, Jojo, Cătălin Mireuță și Daniel Buzdugan. A servit la dublarea emisiunii "Animat Planet", un desen animat satiric făcut de "Divertis" pentru Antenă 1. Pentru aceste contribuții, Păscu a fost desemnat într-un sondaj susținut de TVR 1 „cel mai bun comediant al anului 2003”. A mai
Ioan Gyuri Pascu () [Corola-website/Science/308449_a_309778]
-
hihihi / c-ați semnat cu HaHaHa” (Video), a spus Ombladon la microfon. Ulterior, în piesa intitulată "Hip Hop Românesc" (Video), acesta a lansat atacuri asupra lui Adi Sînă, fostul component și membru fondator al trupei Akcent, dar și la adresa lui Daniel Buzdugan și Mihai Morar, numindu-i "O zdreanță și un manelist". O altă victimă a acestei piese este și Grasu XXL, prin versurile: "Lumea ne ascultă de ani de zile, înțelegi? / În timp ce muzica ta, Grasule, sună a C. C. Catch. " DOC, membru
Ombladon () [Corola-website/Science/307400_a_308729]
-
întors niciodată. Vasile G. Morțun a murit la 30 iulie 1919, la moșia sa din satul Broșteni, comuna Bahna (astăzi în județul Neamț), fiind înmormântat în cavoul familiei. La înmormântarea sa au participat miniștrii Alexandru Constantinescu, Ion Gh. Duca, Dumitru Buzdugan, George G. Mârzescu, aghiotantul regal Ion Țenescu (din partea Regelui Ferdinand), oficialități din aproape toate județele țării, precum și țărani din județele Roman și Iași. Vasile G. Morțun - editor al lui Eminescu, fost deputat socialist și ministru de interne liberal; răspuns la
Vasile G. Morțun () [Corola-website/Science/307444_a_308773]
-
de pe timpul lui Ioan de Hunedoara, precum și "Turnul Capistrano" (după numele lui Ioan de Capistrano, un vestit călugăr franciscan) reprezintă câteva dintre cele mai semnificative părți ale construcției. Mai pot fi amintite "Sala Cavalerilor" (o mare încăpere de recepții), "Turnul buzduganelor", "Bastionul alb" care servea drept depozit de bucate și "Sala Dietei", având medalioane pictate pe pereți (printre ele se găsesc și portretele domnilor Matei Basarab din Țara Românească și Vasile Lupu din Moldova). În aripa castelului numită "Matia" se mai
Castelul Hunedoarei () [Corola-website/Science/302217_a_303546]
-
domnul a fost confirmat de sultan încă din prima jumătate a secolului al XV-lea. După instaurarea regimului dominației otomane la mijlocul secolului al XVI-lea, puterea suzerană, Poarta a numit domnii dintre membrii familiilor domnitoare, acordându-i însemnele puterii: caftanul, buzduganul, calul și steagul. Boierii au fost nevoiți să accepte schimbarea impusă de puterea suzerană. Datorită faptului că toți descendenții familiilor domnitoare aveau dreptul la tron, luptele pentru tron au fost o caracteristică permanentă a vieții politice a Țărilor Române. Chiar
Domn () [Corola-website/Science/302171_a_303500]
-
vremurile de început, cazacii erau comandați de un ataman, (ulterior numit hatman). El era ales de adunarea comunităților în Rada cazacilor, care mai alegea și alți oficiali: judecătorul, scribul, funcționarii mai puțin importanți, chiar și preoții. Simbolul puterii atamanului era buzduganul de ceremonie, "bulava". După împărțirea Ucrainei de-a lundul Niprului ca urmare a tratatului polono-rus de la Andrusovo din 1667, cazacii s-au împărțit în cazacii de pe malul drept și cei de pe malul stâng. Atamanul avea puteri executive, iar în timp
Cazaci () [Corola-website/Science/303250_a_304579]
-
există încercări de recreaare a imaginii cazacilor ucrainieni, imagine care a supraviețuit perioadei sovietice prin diferite imagini de propagandă, precum aceea care glorifică Rada de la Pereiaslvl. În zilele noastre, guvernul sprijină activ această tendință, prin folosirea ca simbol național al buzduganului "bulava", sau prin restaurarea insulei Hortiția, unde se afla odinioară faimoasa Siciul Zaporojian. Referiri la cultura cazacilor abundă în literatura rusă și cea ucraineană, în mod special în lucrările lui Nicolai Gogol, Taras Șevcenko și Mihail Șolohov. Scriitorul polonez Henryk
Cazaci () [Corola-website/Science/303250_a_304579]
-
sale se numără motocicleta, de care este nedespărțit, și Natașa, care, din păcate, nu-i împărtășește sentimentele. Numele său provine de la parodierea numelui lui Richie Rich, copilul-magnat al familiei Rich, din serialul omonim. În serial, acest personaj aparține lui Daniel Buzdugan. Fratele „ascuns” al lui Felix, se întâlnește ani mai târziu cu acesta, după ce au crescut despărțiți. Vlahopol este un folkist (interpret de muzică folk), cu chitara omniprezentă, locuiește în garajul casei Caraiman. Susține că este adevăratul compozitor al multor șlagăre
Felix și Otilea () [Corola-website/Science/302501_a_303830]
-
tatăl său renunțase la tron și se autoexilase. Astfel în 1927 România avea un rege-copil care conducea țara prin consilul de regență format din principele Nicolae (fratele lui Carol), patriarhul Miron Cristea și primul președinte al Curții de Casație, Gheorghe Buzdugan. Carol însă se întoarce în țară și cu ajutorul unor politicieni și ofițeri este proclamat rege la 8 iunie 1930. Fostul copil-rege Mihai I, la 9 ani devine din nou prinț moștenitor, primind drept consolare de la tatăl său titlul de Mare
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
se vorbea. Cât a trăit el [Ionel Brătianu, n.n.], autoritatea lui a fost suficientă pentru a ține piept tuturor valurilor [...]” Cu Mihai încă minor, a fost instituită o Regență din care făcea parte Principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan, președintele Curții de Casație și Justiție.
Regina mamă Elena () [Corola-website/Science/303742_a_305071]
-
-va-ntotdeauna Al înfrățirii soare sfînt. Hai la lupta cea mare, Rob cu rob să ne unim, Internațională Prin noi s-o făurim! Varianta în limba română a „Internaționalei” a fost realizată și publicată în 1907 de avocatul-poet C. Z. Buzdugan, născut în satul Coasta Lupei, Galați, membru marcant al mișcării socialiste din România.
Internaționala () [Corola-website/Science/303823_a_305152]
-
argumente în favoarea tezei conform căreia cei mai mulți dintre acești "kolbiaghi/koulpingoi" ar fi provenit din alte popoare de la Marea Baltică, finici și chiar baltici. Aceștia erau militari negustori, iar cercetătorii presupun că denumirea "kylfingar" provine fie de la arma caracteristică (o variantă de buzdugan/topuz (v. și termenul german "(Streit)kolben") sau un baston de luptă lung, ori chiar de la un cuvânt cu înțelesul “arc”), fie de la "hjukolfr", termen care însemna “adunare, consiliu”. La curtea bizantină, alături de "garda varegă", activau și subunități formate din
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
avatar al lui Durga, în ciuda înfățișării sale războinice este invocată pentru obținerea păcii, armoniei și prosperității în viață. Călărind un tigru, are pe creștet o jumatate de luna (Chandra) în forma unui clopot, zece mâini dintre care șapte au arme: buzduganul (forță brută împotriva râului), tridentul, săgeată (distruge râul îninte că acesta să îi ajungă pe oameni), biciul (domină râul și desface nodul atașementelor, lotusul, vasul cu apă sacra, sabia (armă a nobleței). Interesant este în simbolistică acestui avatar poziția celor
Durga () [Corola-website/Science/303955_a_305284]
-
două platouri la locurile amenajate din moși strămoși, la mesele lor, care altădată erau niște ridicături de pământ (eminente romane), dar azi s-au așezat peste ele mese de lemn și metal. Petrecerea începe prin ieșirea la horă și aruncarea buzduganului, pe melodia cunoscută ca „Hora junilor”. Urmează și alte jocuri: sârbă, brâul, breaza, bătuta ș.a., fiind invitate la joc și fetele. O dată cu ora stabilită pentru încheierea manifestării, grupurile de juni se încolonează în ordinea stabilită și știută și se îndreaptă
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
azi în cadrul societății Junilor Bătrâni (autorizați în 1991), după informațiile date de președintele grupului Nicolae Văcaru, dețin următoarele: steagul societății, confecționat în 1977 în contextul sărbătorii centenarului Independenței, care poartă vechiul suport de lemn ținte, care menționează numele tuturor membrilor; buzdugane, lente, ruji, bițcăne, o colecție de documente; vechile tablouri ale Junilor Bătrâni. Sediul societății este la Biserica Sfânta Treime — Pe Tocile. Se găsesc în litigiu cu cei ce au acaparat, după „naționalizare”, „Cabana Junilor” din Poiană și au transformat-o
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]