1,180 matches
-
au fost Ioan (1822-1871) și Avram. Având o situație materială bună, Avram Iancu a urmat școala primară în satul natal, în crângul Târsa, unde l-a avut învățător pe Mihai Gomboș fiind apoi mutat de părinți la Poiana Vadului și Câmpeni, absolvind la vârsta de 13 ani. Aici l-a avut dascăl pe Moise Ioanette. Gimnaziul l-a urmat începând cu anul 1837 la Zlatna, absolvind în anul 1841. S-a înscris apoi la Liceul Piarist din Cluj. Începând cu anul
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
Samuil Poruțiu și Florian Micaș, a sosit la Blaj, luând parte la consfătuirea politică. De la Blaj, Avram Iancu a plecat în munți, la moții săi, unde a ajuns la 6 aprilie. La această dată s-a desfășurat adunarea românilor de la Câmpeni, iar în zilele următoare a luat parte la întrunirile convocate de Simion Balint și Ioan Buteanu. Au fost convocate întruniri ale poporului la Abrud, Câmpeni și Bistra, pentru a se dezbate punctele unui memoriu care urma să fie remis guvernului
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
unde a ajuns la 6 aprilie. La această dată s-a desfășurat adunarea românilor de la Câmpeni, iar în zilele următoare a luat parte la întrunirile convocate de Simion Balint și Ioan Buteanu. Au fost convocate întruniri ale poporului la Abrud, Câmpeni și Bistra, pentru a se dezbate punctele unui memoriu care urma să fie remis guvernului. Iancu a contribuit la aceste adunări prin informațiile aduse de la Blaj, iar Buteanu prin cele aduse de la Cluj. Avram Iancu, împreună cu Simion Balint, au pornit
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
punctele unui memoriu care urma să fie remis guvernului. Iancu a contribuit la aceste adunări prin informațiile aduse de la Blaj, iar Buteanu prin cele aduse de la Cluj. Avram Iancu, împreună cu Simion Balint, au pornit prin satele de mai sus de Câmpeni, pe Râul Mare și Râul Mic, pentru a sta de vorbă și a mobiliza oamenii pentru acțiune politică. În această perioadă, în urma informărilor venite din partea unor funcționari unguri din zonă, Iancu a fost catalogat de către guvern drept „primejdios” și s-
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
a două delegații românești, una la Viena, pentru a prezenta împăratului doleanțele românilor, iar alta la Cluj, pentru a le prezenta Dietei Transilvaniei. La sfârșitul lunii mai 1848, Iancu, alături de fruntașii români din Munții Apuseni, au ținut o consfătuire la Câmpeni, pentru a decide atitudinea de urmat în privința iobăgiei, care încă nu fusese ștearsă legal. Iancu a susținut îndeplinirea sarcinilor iobăgești până la clarificarea legală a situației și doar dacă nu se va rezolva legal, să încerce să își obțină drepturile prin
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
continuare. Starea de spirit a românilor era ca atare foarte neliniștită, mai ales că funcționarul Nemegyei ceruse la 7 iunie să se trimită în munți trupe de secui de la Aiud. Ca urmare, la 9 iunie 1848, la târgul ținut la Câmpeni, Iancu le-a cerut moților să se înarmeze, dar să rămână liniștiți și să nu atace pe nimeni. La 13 iunie 1848 a sosit în Țara Moților o comisie gubernială maghiară, însoțită de o companie de soldați maghiari, pentru a
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
-și aibă ofițerii săi români”". La 17 octombrie 1848 înarmarea românilor este confirmată de comandamentul militar austriac de la Sibiu. Primele tabere de instrucție ale Legiunii Auraria Gemina, numite în epocă și lagăre ("loagăre" de către țăranii români) au fost înființate la Câmpeni, Bistra, Bucium și Măgina și au fost mobilizate la 19 octombrie 1848.. Tabăra de la Câmpeni a avut rolul de a concentra combatanții Legiunii Auraria Gemina și de a-i instrui pentru luptă. Comandantul ei, tribunul Nicolae Corcheș, s-a dovedit
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
militar austriac de la Sibiu. Primele tabere de instrucție ale Legiunii Auraria Gemina, numite în epocă și lagăre ("loagăre" de către țăranii români) au fost înființate la Câmpeni, Bistra, Bucium și Măgina și au fost mobilizate la 19 octombrie 1848.. Tabăra de la Câmpeni a avut rolul de a concentra combatanții Legiunii Auraria Gemina și de a-i instrui pentru luptă. Comandantul ei, tribunul Nicolae Corcheș, s-a dovedit a fi un bun organizator, din această tabără provenind luptători buni care au participat la
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
Comandantul ei, tribunul Nicolae Corcheș, s-a dovedit a fi un bun organizator, din această tabără provenind luptători buni care au participat la multe dintre luptele duse în anul 1849. Tabăra de la Bistra era amplasată la 5 kilometri est de Câmpeni, în locul unde Bistricioara se varsă în Arieș. A fost înființată la 19 octombrie 1848, comandant fiind numit centurionul Alexandru Bistran. În această tabără se concentrau și se instruiau combatanții proveniți din peste 25 sate și crânguri (cătune): Bistra, Aronești, Bălești
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
atace prin suprindere liniile inamice. Din cauza incompentenței unui ofițer austriac, care i-a aruncat în luptă pe moți fără a cerceta corenspunzător terenul, atacul a eșuat, iar la 10 decembrie Iancu a fost obligat să își retragă luptătorii. Ajuns la Câmpeni, a mobilizat alți luptători, cca 1.500, pe care i-a trimis spre Huedin pentru a coopera cu armata austriacă. De la Câmpeni, Iancu a plecat la Sibiu pentru a lămuri diferite chestiuni, militare și politice. O adunare a fruntașilor români
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
terenul, atacul a eșuat, iar la 10 decembrie Iancu a fost obligat să își retragă luptătorii. Ajuns la Câmpeni, a mobilizat alți luptători, cca 1.500, pe care i-a trimis spre Huedin pentru a coopera cu armata austriacă. De la Câmpeni, Iancu a plecat la Sibiu pentru a lămuri diferite chestiuni, militare și politice. O adunare a fruntașilor români, puși în dificultate de generalul austriac Puchner, comandantul militar al Transilvaniei, se va desfășura la Sibiu la 28 decembrie fără Avram Iancu
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
militar al Legiunii Auraria Gemina, căpitanul austriac Ivanovici, dar și faptul că austriecii aflaseră de tratative duse de Iancu cu maghiarii și oferta lui Kossuth de a trece de partea revoluției ungare. Din acest motiv, a făcut calea întoarsă la Câmpeni. La 22 august 1849, o delegație de doi moți, trimiși de Iancu la Florești, județul Cluj, au declarat armatei austriece că acesta a decis să își lase luptătorii la vatră. Generalul austriac Wohlgemuth l-a invitat pe Avram Iancu la
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
apoi prin Brad, Hălmagiu și Abrud, Alba Iulia, Sibiu, iar la întoarcere să treacă prin zonele locuite de secui și să iasă pe la Cluj și Baia Mare. Prefecții au reușit să obțină modificarea traseului pe la Muntele Găina, Vidra de Sus și Câmpeni. În schimb, guvernatorul i-a cerut lui Iancu să medieze o înțelegere între moți și Fisc, ceea ce Iancu a refuzat categoric, pe motiv că pădurile au fost ale moților dintotdeauna. Situația era din nou în impas, dar toți au sperat
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
să îl găsească. Mama lui Avram Iancu l-a întâmpinat călare, în fruntea unui banderiu de femei, iar la oprirea în fața casei lui Iancu, Alisandru l-a întâmpinat pe împărat. Toți se așteptau ca Avram Iancu să se afle la Câmpeni, dar acesta nu a apărut nici aici. Prietenii lui Iancu au spus că e bolnav, ca să îl scuze în fața guvernatorului, iar seara au încercat să îl convingă pe Avram să se întâlnească cu împăratul a doua zi, la Roșia Montană
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
a putut să îi accepte nici măcar împăratului Austriei tărăgănarea în recunoașterea faptelor și a drepturilor românilor, care luptaseră și muriseră în 1848-1849 și în folosul Austriei, din acest motiv el refuzând să stea de vorbă cu Franz Josef. Întors la Câmpeni, primul lucru pe care l-a făcut Iancu a fost că s-a dus la casa erariului și a doborât cu bâta însemnele austriece de pe clădire, călcându-le în picioare. După două săptămâni, când a venit în zonă o comisie
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
Dionisie Darabant, foști comandanți în 1848-1849, acum măsurători în slujba statului, să nu realizeze măsurătorile necesare pentru a sabota autoritățile imperiale. Ca urmare, la 17 august 1852 Avram Iancu și cei doi măsurători au fost arestați de armata imperială la Câmpeni. Iancu a fost trimis la Alba Iulia sub escortă militară. Aici a fost maltratat de un funcționar austriac mărunt, iar Iancu a protestat cu furie. De frica moților, care se zvonea că ar porni împotriva Albei Iulii, Iancu a fost
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
oraș, Háni l-a înștiințat pe Iancu, l-a rugat să plece numaidecât pentru a-și salva viața și l-a condus prin grădina din spatele casei. Astfel Iancu a părăsit [[Abrud]]ul în ultima clipă și s-a îndreptat spre [[Câmpeni]], unde a organizat contraofensiva împotriva lui Hatvani. Nu există totuși dovezi indubitabile despre această "iubită" a lui Avram Iancu. În memoriile sale, fostul prefect Vasile Macarie Moldovan, care după desființarea legiunii sale (a III-a de Câmpie) a luptat în
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
muntos care face parte din grupa Carpaților Occidentali. Situat la cumpăna izvoarelor Crișului Alb și Arieșului, în Munții Apuseni, (1263 m) se impune spectaculos în peisaj, străjuind spre sud Țară Moților Crișeni. Accesul se face din DN 74 - Brad - Abrud - Câmpeni, vârful Muntelui Vulcan dezvoltându-se la o distanță de 1 km deasupra satului Buceș-Vulcan. În apropiere se află și Pădurea de mesteceni de la Cornițel și Pădurea de tei de la Mihăileni. Cu o suprafață de peste 5 ha, o înălțime de 1263
Muntele Vulcan () [Corola-website/Science/314569_a_315898]
-
finanțarea lucrărilor, drept mulțumire pentru o comoară găsită pe una din proprietățle sale. Piatra de mormânt cu numele ctitorului se regăsește așezată în preajma bisericii . Caracteristicile arhitecturale ale bisericii o încadrează în tipologia lăcașurilor de cult ridicate în zona Zlatna- Abrud- Cîmpeni, în cursul secolului al XVIII- lea. Edificiile au fost prevăzute la vest cu un turn clopotniță, masiv, din piatră și foișor de lemn cu o navă amplă dreptunghiulară încheiată cu o absidă semicirculară sau poligonală și un pridvor închis adosat
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
în acest an, când preotul Teodor Iulian trece la cele veșnice, protopopul de Cojocna, I. Hațiegan îi trimite o scrisoare primului corator din Frata, în care îl anunță că li s-a numit un nou preot, în persoana lui Ioan Câmpean, de aceea să urgenteze finalizarea lucrărilor la noua casă parohială. Inventarul făcut în 21 noiembrie 1903 cuprinde biserica, acoperită din nou și casa parohială nouă, de lemn, compusă din 5 camere, din care 3 padimentate, cu târnaț de lemn, filigorie
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
necesare combaterii tuberculozei, mai ales „introducerea unei asigurări generale obligatorii contra tuberculozei, cuprinzând și populația rurală”. Prin eforturile Ligii, s-au construit sanatoriile de la Moroeni, județul Dâmbovița, Turia, județul Covasna, Bugaz, județul Cetatea Albă, Dobrița, județul Gorj, Marila, județul Caraș-Severin, Câmpeni, județul Alba, Aleșd, județul Bihor, Vorniceni, județul Lăpușna.. "„La noi, susținea Ștefan Irimescu, trebuie avută în vedere nevoia urgentă de a dispune, în fiecare județ, de cel puțin un spital de izolare pentru tuberculoșii cu leziuni mari deschise, care reprezintă
Ștefan Irimescu () [Corola-website/Science/313770_a_315099]
-
fost puși să depună un jurământ cu mâna pe un pistol. În iarna acelui an nu au fost probleme pentru grup, Avisalon adăpostindu-se la diferite familii din Răchițele , însă a fost văzut și în comuna Scărișoara, în apropiere de Câmpeni. În primăvara anului 1951 grupul s-a reunit în zona Răchițele, dar există indicii că Avisalon, alături de tatăl și fratele său, Teodor, ar fi lucrat la o unitate IPEIL din Radna, județul Arad. . În 15 decembrie 1951 Teodor Șușman senior
Avisalon Șușman () [Corola-website/Science/319926_a_321255]
-
de Justiție a Uniunii Europene, prin Hotărârea din 9 martie 1978 pronunțată în Cauza C106/77 - Amministrazione delle Finanze dello Stato/ Simmenthal S.A. Susține că în Hotărârea din 3 februarie 2014, pronunțată în cauzele conexate C-97/13 - Silvia Georgiana Câmpean împotriva A.F.P. a Municipiului Mediaș și Administrația Fondului de Mediu și C-214/13 - Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Alexandria împotriva George Ciocoiu, Curtea de Justiție a avertizat, din nou, statul român, că taxa auto este discriminatorie. 6. Curtea
DECIZIE nr. 565 din 15 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265874_a_267203]
-
Cât privește invocarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la art. 110 (articol care cuprinde dispoziții fiscale) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, respectiv Hotărârea din 3 februarie 2014 pronunțată în cauzele conexate C-97/13 - Silvia Georgiana Câmpean împotriva A.F.P. a Municipiului Mediaș și Administrația Fondului de Mediu și C-214/13 - Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Alexandria împotriva George Ciocoiu, Curtea reține că această hotărâre se referă la taxa pe poluare pentru autovehicule prevăzută de Legea
DECIZIE nr. 565 din 15 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265874_a_267203]
-
instanțelor și parchetelor. (2) Atribuțiile membrilor actualelor colegii de conducere încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (1)." ... Anexa 1 A. JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ȘI LOCALITĂȚILE DE REȘEDINȚA ALE ACESTORA ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Județul Judecătoria Localitatea de reședința ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia Câmpeni orașul Câmpeni Aiud municipiul Aiud Blaj municipiul Blaj Sebeș municipiul Sebeș Arad Arad municipiul Arad Ineu orașul Ineu Lipova orașul Lipova Gurahonț comuna Gurahonț Chișineu-Criș orașul Chișineu-Criș Argeș Pitești municipiul Pitești Câmpulung municipiul Câmpulung Curtea de Argeș municipiul Curtea de Argeș Costești orașul Costești
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272063_a_273392]