3,622 matches
-
înspumate ale creației mele interpretative. Încep să urc, cobor și plutesc în zbor asemeni pescărușilor jucăuși, odată cu notele muzicale și inflexiunile mele vocale. În adierea prea caldă a luminilor mi se alătură două fetițe și un băiat. Intrăm împreună în cântul alert ” O aventură pe portativ”, pe care îl transformăm într-un joc interactiv. Notele muzicale se îmbracă în cavaleri și prințese, nelipsiți fiind Regele Bemol și Împăratul Sol. Cântăm și ne jucăm. Recompunem melodia, recreem personajele. Avem timp chiar pentru
AMINTIRI DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345626_a_346955]
-
de gând / în trecut / călător... // Lasă arcușul / să lunece liber / pe coarda / gingașă, / ascunsă, / vibrantă, / cu sunete-nalte / pline de dor! // Atunci vei culege / ploaie / de zâmbet, / de ochi / luminoși, /și vorbe / în sunet-cuvânt, / de pace / și-adâncă / iubire în cânt...” Cu gândul mereu ancorat de imaginea “celei ce nu mai este”, autorul se retrage într-un tărâm al curcubeielor sufletului, purtând același dialog neîntrerupt cu iubita dispărută: „Când picuri / de ploaie / îți bat / la ferestre / și pleacă răzleți / mai departe
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
2015 Toate Articolele Autorului Ascult bătrânul vânt cu harfa-i veche cântând de dor. Dor, călător! * Frunzele se legănau și fruntea de aramă-și aplecau plângând de dor. Dorule, dor! * Și vântul bătrân cu harfa-i veche, le cânta ușor, cânt de dor ca o mângâiere ca o adiere... * Cântă inimă, cântă... * Dorule, călătorule... * Du-te-n zbor, și-n pridvor, lasă-i dor. Du-te! * Aș vrea să “ard” de dor... într-o iubire. Dor: de depărtări, de timpuri trecute
13 MAI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352103_a_353432]
-
Să cânt cum Răsare lumina, Și ploaia cum Intră-n pământ. Cum crește bobocul De floare. Cum zboară Miros de parfum. Cum roua se duce De soare, Și vîntul Se plimbă pe drum. Aș vre să cânt Fericirea, Iubirea, Și cântul de dor. Aș vrea să cânt Nemurirea, Și dragostea Celor ce mor. Cuvitele însă Sunt surde, Și-n liniștea lor Stau închis. O voce aș vrea Să mă strige, Să scap Din napraznicul vis. Referință Bibliografică: Liniște... / Marin Bunget : Confluențe
LINIŞTE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352158_a_353487]
-
Anghel purta o căciulă brumărie și avea o mustața neagră precum pana corbului. Badea era un hâtru și avea un fluier fermecat. De multe ori la hore cânta cu atâta foc încât părea că toată inima i se scurgea în cânt. Ivan era de statură medie și avea un scurtuc, țesut de nevasta lui. El era întotdeauna tăcu. După ce i-a fost ucisă familia, el a devenit tot mai însingurat. Ani de zile a umblat cu oile unui boier care îi
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
ploaia ce cade-mbelșugată Peste o lume tristă, de pace însetată... De-ar fi iubirea...cerul cu-alaiul lui de stele Aș vrea să pot ajunge măcar în vis la ele... Le-aș strânge în buchet...le-aș transforma în cânt Să aibă fiecare o stea pe-acest pământ... De-ar fi iubirea...vântul, eternul călător M-aș transforma în șoaptă și aș porni în zbor Să spun întregii lumi ce sfântă fericire E viața ce-i trăită în pace și
OMAGIU DIVIN 7 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352225_a_353554]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > STEJARULUI Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Stejarului Eu sunt călătorul veșnic solitar Iar umbra ta mă-nviorează iar. Primește-n schimbul cântului amar O inimă aprinsă de cleștar! Întinde-ți, ramul greu și mă cuprinde! Mai bine ca aici nu-mi e niciunde! Am să te-aprind la margine de drum Și amintirile vom face scrum. Vom arde amândoi, și-al iernii
STEJARULUI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356282_a_357611]
-
versuri azi ispașa Pentru o clipă ce ne-a ispitit. (6) Georgeta RESTEMAN: PLÂNGÂND TĂCERI, LUCEAFĂR TE-NTRUPEZI Plângând tăceri, luceafăr te-ntrupezi Pe umeri cu mantii de-aprinse stele Din vraja clipei rupi și-apoi visezi Făpturi suave-n cânt de menestrele. De te prefaci luceafăr printre zâne Și sângerânde lacrime-și fac masul Pe-obrazul lor, lucirile-ți păgâne Brăzdează-adânc în suflete rămasul. Și-apoi, când stai în colț de Univers De te reverși spre lumea mea tăcere Cu frumuseți
POEME ÎN OGLINDĂ (II) de ION VANGHELE în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356298_a_357627]
-
l-a priponit prin cuvântul ponosit și de sete e uscat că vioara i-a plecat. I-a luat-o un gagiu iubăreț și zurbagiu, a-ncântat-o cu momele, cu o salbă de mărgele. Și ea, proasta, a plecat, cânt de lebăd-a lăsat să străbată nopțile, pe la toate porțile. Hei, vioară, vino iar ca în luna lui florar, să-mi dai suflet și visare, să-mi dai cântec de izvoare, c-am rămas de tot pustiu, doru-mi strigă a morțiu
CÂNTEC DE JALE de LEONID IACOB în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356342_a_357671]
-
pe Maria Mândrici. Au mai funcționat ca învățătoare care preda partea de cultură generală, Lucia Lixăndroiu, Lucia Bălan, Paul Alexandrescu (agronom). Ca obiecte de cultură generală se preda : citirea, gramatica, compunerea, istoria, matematica, fizica, chimia, anatomia, datoriile omului și cetățeanului, cântul și religia - ea din urmă de către personalul parohial ( Zaharia Petrescu, Spiridon Nițescu, Spiridon Popescu). Orarul era alcătuit prin comasarea orelor în zile de predare teoretică, câte două pe săptămână cu 5-6 ore pe zi și patru zile de activități practice
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
ei de a preface cuvintele-n cântec, Ioana Stuparu dorește să-și facă un altar din toată creația ei, sub ipostaza unei căsuțe cu povești, la care să fie poftiți toți cei dragi care să adaste în ea: “Mă-nvăluie în cânt de mandolină, / Înger vibrând din corzi imaginare. Voi sta din nou în Conul de Lumină -Cel fără vârstă și fără hotare. / Acolo pot să-mi fac din gând altare / De-nchinăciune-n vremi ce stau să vină” (Căsuța cu povești). Nici dimensiunea
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
nr. 266 din 23 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cu ghitara La etajul patru liftul s-a blocat stă Poetul nostru izolat în Turn pare un Luceafăr aureolat poate e discipol sobru lui Saturn Seara cu ghitara trec pe sub balcon - cânt o serenadă despre dimineață, când, fără căciulă și fără palton vom juca șotronul veseli prin fâneață: dar croiește visuri ample de mărire și în parcul nostru mintenaș un bust, cei ce trec spre piață ca să îl admire: viața și-a-nchinat-o Poeziei
CU GHITARA DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355879_a_357208]
-
la revista ALBINĂ, cu o poezea despre sărbătoarea majoratului: „Am optsprezece ani, ți-i dărui ție, Țara,/ Tu m-ai crescut puternic, cu inima de pară,/ Cutezător că șoimul și liber pe pamant;/ Ma-ndeamna tinerețea să te slăvesc în cânt.” Am primit la casierie 198 de lei. Așa mi-am plătit baraca unde locuiam și mi-am cumpărat lemne de la deșeuri, cu 50 de lei tonă. În seara aceea, m-am împrietenit cu niste muncitori. Unul dintre ei, care m-
DIALOG CU GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA, POETUL CARE PRIN CREATIA SA, SFIDEAZA TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355918_a_357247]
-
muzica. Sunt mijloace sugestive de a sorbi o ceașcă de... viață. - Ce hobby-uri ai ? - Ieșiri în natură, grădinărit, predarea limbilor străine, traduceri literare, petreceri cu prietenii, desenat în creion, iar pe locul întâi, MUZICA pe care o ascult, o cânt și o dansez cu plăcere, oricând, și care e tămăduitoare în momente de cumpănă. - Ce ai dori să le transmiți cititorilor acestui interviu? - Aș vrea să reușesc să le transmit cititorilor ceva din optimismul meu, neînfrânt de dramele personale, de
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
păstrând sobrietatea și simplitatea ritmului popular. Universul poetic al lui Petru Lascău este complex și metaforic și prin excelență, pacifist. „Să-nfrângem ura prin cântare/ s-aducem pacea sfântă pe pământ/ cântând din harfa ta nemuritoare/ să dezrobim popoarele prin cânt.” („Harfa lui David”) Asemenea lui Blaga, Petru Lascău este în același timp un autor modern, dar capabil de a păstra legătura cu fondul arhaic, ancestral. Aspirația sa spre absolut, reflexivitatea, condiția de exilat sunt admirabil exprimate în aceeași „Așteptare”: „Pe
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
este poet. Și ne cântă lăcrimând, Iar eu stau și mi-l ascult, Că mi-l iubesc foarte mult. GHEORGHE: Fraților, săvă urez... De-aia joc și mă distrez: Ce-am avut și ce-am pierdut? De-asta-n viață beu și cânt!... Preț pe bani să nu punem... Vinu-i bun, să-l bem acum, hihu! FLOAREA: Crâșma dacă-i iese-n drum, Nu e prost s-o ocolească... Intră-n ea să se cinstească. GHEORGHE: ... Numai dacă-aș fi nebun Pot să
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]
-
este poet. Și ne cântă lăcrimând, Iar eu stau și mi-l ascult, Că mi-l iubesc foarte mult. GHEORGHE: Fraților, săvă urez... De-aia joc și mă distrez: Ce-am avut și ce-am pierdut? De-asta-n viață beu și cânt!... Preț pe bani să nu punem... Vinu-i bun, să-l bem acum, hihu! FLOAREA: Crâșma dacă-i iese-n drum, Nu e prost s-o ocolească... Intră-n ea să se cinstească. GHEORGHE: ... Numai dacă-aș fi nebun Pot să
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
patru cicluri: Cu drumul de mână”, ,,Cu ochii în fum”, ,,Rezemați de lotuși”, ,,Versete”, care îi permit cititorului să descopere, singur, temele și motivele literare predilecte: condiția artistului, poezia, timpul, natura, visul, reveria, frumosul uman și cosmic, Dumnezeu, îngerul, dracul, , cântul, muntele, pasărea, singurătatea etc. Nimic nu este artificial, nimic nu este fals în drumul pe care îl parcurgem prin labirintul poeziei: ,,O pasăre al cărei nume-mi scapă/ Sau pe care nu l-oi fi știut niciodată/ Mi se uită
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
fiindcă mă înfășor în întregul ei necunoscut. Privirea ta nu mă va găsi nicăieri. Amintirea ta nu are unde să mă afle. Glasul tău nu poate să mă strige și nu știe unde. Sunt între cele patru zări răspântia lor.” „Cânt cu mâna întinsă sub cer, ca odinioară cei neîmpăcați la răspântii de drum” La o răspântie de drumuri simțeam și eu că ma aflam, căci adolescența este un moment hotărâtor al existenței. Căutam lucruri noi și armonioase, iar „Lorelei” corespundea
DEMOAZELĂ LA ŞCOALA CENTRALĂ DE FETE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354803_a_356132]
-
oase, ci de o carte. Câteodată, în momentele mele de singurătate, cu ochii închiși, cu inima revărsându-se de prea multă emoție estetică, repetam în șoaptă, ca pe o incantație, ca pe o mantră izbăvitoare, aceste cuvinte din romanul „Lorelei”: „Cânt răgușit pe sub ferestrele casei tale, cum cântă copiii italieni pe străzile orașelor noastre, în mizeria frumuseții lor cu ochi mediteranieni. Cânt cu mâna întinsă sub cer, ca odinioară cei neîmpăcați la răspântii de drum: Ascultați, voi toți, bucuria și durerea
DEMOAZELĂ LA ŞCOALA CENTRALĂ DE FETE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354803_a_356132]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Vocatii > GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - FLAMENCO Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 863 din 12 mai 2013 Toate Articolele Autorului „Când cânt, simt în gură gust de sânge”, mărturisea la 1899 Tía Anica de Piriñaca, o cântăreață din Jerez de la Frontera. Neputința, deznădejdea, revolta și mânia sunt elementele din care se împletește filonul flamenco. Tragicul se întruchipează în formele sale dramatice - tristele
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
colaborează în armonie pentru a-i crea impresia că ar privi un spectacol intitulat Sevilla”. La inițiativa poetului Federico García Lorca și a compozitorului Manuel de Falla se lansează un spectacol de dimensiuni naționale, concursul de cante jondo („cântec adânc”, cântul andaluz primitiv, originar). Se dorea astfel popularizarea formelor tradiționale și promovarea talentelelor neidentificate, din popor. N-ar fi de mirare ca actualele emisiuni televizate și mediatizate ale căutătorilor de talente să fi se inspirat din acel eveniment, căci amploarea și
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
mondial, deopotrivă, care și-a construit mesajul propriei sale vieți într-o gamă personală ce poate fi tradusă, prin cuvinte, astfel: „Trăiești, respiri, iubești, exiști numai și numai prin muzică!” Personalitate complexă a timpului său, una dintre vocile unice ale cântului operistic autohton și universal dacă e să ne raportăm la particularitatea specifică a glasului acestei mari artiste a lumii, anume aceea de a stăpâni cu ușurință absolut toate registrele vocale feminine, plecând de la ceea ce definește muzical palierul sopranic și ajungând
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]
-
a construit această ilustră cântăreață lirică în toată cariera sa remarcabilă, atunci probabil că el ar suna răspicat în următoarea manieră: “Există muzică, există valori. Ajută muzica să se pună în valoare! Fă-ți cunoscută vocea în lume prin arta cântului, devenind tu însuți o valoare a lumii prin aceasta!” Despre FLORICA CRISTOFOREANU puțini mai știu astăzi câte ceva. Mentalul tinerelor generații a înregistrat, din păcate, o distanțare extrem de accentuată nu numai față de personalitățile fascinante ale operei românești și mondiale în genere
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]
-
contemporane nouă ori vetust, ori destinat doar anumitor pături de inițiați împătimiți și nicidecum publicului larg indiferent de vârsta, pregătirea profesională ori de statutul acestuia. Nimic mai eronat. Polarizarea tinerilor prezentului în jurul istoriei personale ale unor nume mari ale artei cântului românesc și universal printr-o serie de activități muzicale diverse, care să fie axate tocmai pe direcționarea gustului acestora înspre domeniul anterior menționat, constituie doar unul dintre pilonii deosebit de necesari pentru a reuși să fie continuat și de aici înainte
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]