33,891 matches
-
de Filologie a Universității din Timișoara, iar în 1978 obține titlul de doctor în filologie. Încă din timpul studenției publică articole de critică literară în revistă Scrisul bănățean. Devine cunoscut că poet scriind în colaborare cu Andrei Ujică texte pentru cântecele interpretate de formația Phoenix. Sunt texte intelectualizate și fanteziste care atrag imediat atenția unui public agasat de versificările puerile ale altor textieri. Când apar în volum (Texte pentru Phoenix, în colab. cu Andrei Ujică, Buc., Lit., 1976), ele se bucură
I.L. Caragiale si Serban Foartă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18114_a_19439]
-
seară, între nevasta și copilă, era intelectuală, citînd cu voce tare povestiri din Andersen, Grimm, Selma Lagerlof, Toepfer, Rousseau și paginile din Biblie. Din cînd în cînd (...), se schița un cor de trei voci, însoțit de orgă, psalmul lui Luther, cîntece de munte, refrenul yodl, obișnuit în Alpi, si vestită Doina a vacilor, care pentru elvețieni are un accent secret de nostalgie a patriei, atît de puternic, încît Bonaparte îl interzisese ostașilor lui mercenari". Și în chip de concluzie, aceasta idilica
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
mai scriu ceva despre festivitatea din Treblecea. Preuțimea și domnii din Siret, după cină, așișderea opulentă și luxoasă, care s-a început la 9 și s-a sfîrșit după 10 seara, au jucat cărți. Doamnele și seminariștii au cîntat tot cîntece românești, iară cînd tăceau acestea, cînta muzica - 8 inși din Siret - hore și altele. Eu șezui lîngă venerabilul jubilar, căci abia mă depărtam și el și trimetea după mine de mă chema "Șezi - zicea el - lîngă mine, că mult, văd
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
o operă intrată în conștiința unor generații postbelice dornice de adevăr și splendoare, de frumusețea logosului, de viața de toate zilele. Pentru că în cazul acestei poezii scrise de Grigore Vieru se poate vorbi despre poezie ca hrană vitală, ceea ce este cântecul popular în vechime în viața fiecărui om cu adaosul de individualizare și adâncire după nevoile vremilor de către oameni culți, cu o înzestrare superioară, ce știu să răspundă nevoilor sufletului la modul convingător. Un poet care și-a asumat greul unui
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
subtilitățile adânci ale limbii române, intraductibile în limba rusă „de control” a imperialilor Moscovei (deși la Chișinău s-au găsit și destule „cozi de topor” care i-au prilejuit multe necazuri marelui poet dinspre autoritățile sovietice de ocupație). Într-un cântec de leagăn, cu multă măiestrie, Grigore Vieru face să se profileze lângă mamă și icoana lui Eminescu, textul având inducție lirică în tot perimetrul spiritual valahic / românesc: ...Că mama te-a legăna, / Pe obraji, pe geana sa; / Pe un spic
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
coarda poamei / și sfântul fir de păr al mamei. Cu harpa stam sub mere coapte. Ei blând cântau. Ci-n neagra noapte, / Trecând prin codru, singuratec, / Ei prinse-a șuiera sălbatec, / Săreau să-mi muște mâna, fața, / Să-i sugă cântecului viața. Sunai al mamei păr sub cetini, / Veniră-n fugă-atunci prieteni. Când mă trezisem ca din vise, / Văzui c-o strună-ncărunțise. («Harpa” VRF, 160). Când și când, poetul este atras și de conjugarea „paradoxurilor planetare”, dar în inconfundabilul său
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
și asediul tot mai dureros și brutal al iernii timpului istoric. Sentimentul trăirii definitive sub zodia vremurilor de fier, torturante, ănfrigurate, letargice ale unei lumi pe care Orfeu (uneori sub chipul lui Amfion) credea a o fi ămblânzit odinioară prin cântecul sau, ca și adâncă să descurajare, umilință și disperare de a fi devenit poetul unei cetăți ajunse, precum Danemarca prințului Hamlet, o ănchisoare fără ieșire stăpânita de un anotimp al cruzimii, ai sfârteca sângeros, mortal și jertfelnic poemele ultimului deceniu
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
de nedespărțit (că pisică albă de pisică neagră, ca norocul de nenoroc-). O lume ănchisă, dar sub cerul liber, lângă o Dunăre pe care plutește, fellinian, o navă albă... Pe scena concertului cu "No Smoking", Kusturica i-a dedicat un cântec lui Fellini, "acest Shakespeare al secolului XX... Kusturica are, azi mâine, 45 de ani (pe 24 noiembrie), si a făcut șase lungmetraje, ăn șaptesprezece ani. Se considera, azi, un "francoiugoslav", pentru care Iugoslavia rămâne un concept cultural și o realitate
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]
-
o face unul dintre aceștia este populară, fiind corespunzătoare întregii colectivități. Și, brusc, din nou o paranteză ("Să-mi dați voie să strecor cu această ocazie o explicație la care țin". Și anume: "eu nu cred că sîrbii au creat cîntecul popular i-au dat o formă strălucită, dar că l-au creat nu pot admite". Aceste balade sîrbești, au dovedit-o exegeții, preiau părți întregi din chansons de geste ale francezilor, singurul popor creator al cîntecului în Evul Mediu. De
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
că sîrbii au creat cîntecul popular i-au dat o formă strălucită, dar că l-au creat nu pot admite". Aceste balade sîrbești, au dovedit-o exegeții, preiau părți întregi din chansons de geste ale francezilor, singurul popor creator al cîntecului în Evul Mediu. De acolo, din Franța, a trecut în Italia și, de aici, în Peninsula balcanică. Apoi a apărut, la noi, proza, și profesorul o trece rapid în revistă, neocolind Codicele Voronetian, Alexandria, Istoria Troadei (acestea din urmă, traduse
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
revistei ăFlacăraă, o notă a redacției ne previne că ain primele 24 de ore de la proclamarea Republicii Populare Române, revista Flacăra a primit spre publicare următoarele poemeă. În continuare, sînt publicate respectivele texte, unele puse deja pe muzica: Nina Cassian, Cîntec pentru noua Republică, Cîntec pentru Republică (muzică Sergiu Nadler), Republicii Române, Eugen Jebeleanu, Închinare Republicii Populare Române (muzică de Matei Socor): Dumitru Corbea, Cîntec. Aceeași revista, în nr. 9/1948, desăvîrșește democrația proaspetei republici, cîntîndu-i pe făuritorii ei: Petru Câmpeanu
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
a redacției ne previne că ain primele 24 de ore de la proclamarea Republicii Populare Române, revista Flacăra a primit spre publicare următoarele poemeă. În continuare, sînt publicate respectivele texte, unele puse deja pe muzica: Nina Cassian, Cîntec pentru noua Republică, Cîntec pentru Republică (muzică Sergiu Nadler), Republicii Române, Eugen Jebeleanu, Închinare Republicii Populare Române (muzică de Matei Socor): Dumitru Corbea, Cîntec. Aceeași revista, în nr. 9/1948, desăvîrșește democrația proaspetei republici, cîntîndu-i pe făuritorii ei: Petru Câmpeanu, Cîntec pentru tovarășul Gheorghe
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
publicare următoarele poemeă. În continuare, sînt publicate respectivele texte, unele puse deja pe muzica: Nina Cassian, Cîntec pentru noua Republică, Cîntec pentru Republică (muzică Sergiu Nadler), Republicii Române, Eugen Jebeleanu, Închinare Republicii Populare Române (muzică de Matei Socor): Dumitru Corbea, Cîntec. Aceeași revista, în nr. 9/1948, desăvîrșește democrația proaspetei republici, cîntîndu-i pe făuritorii ei: Petru Câmpeanu, Cîntec pentru tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, Maria Banus, Ana (poem) și Ana Ghimpeanu, Tovarășei Ana Pauker (...). Inexplicabilă nu este prezentă ultramasivă a acestor autori în
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
pentru noua Republică, Cîntec pentru Republică (muzică Sergiu Nadler), Republicii Române, Eugen Jebeleanu, Închinare Republicii Populare Române (muzică de Matei Socor): Dumitru Corbea, Cîntec. Aceeași revista, în nr. 9/1948, desăvîrșește democrația proaspetei republici, cîntîndu-i pe făuritorii ei: Petru Câmpeanu, Cîntec pentru tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, Maria Banus, Ana (poem) și Ana Ghimpeanu, Tovarășei Ana Pauker (...). Inexplicabilă nu este prezentă ultramasivă a acestor autori în bibliografia citată, ci absența a două nume: P. Câmpeanu și Ana Ghimpeanu. Păcat, începuseră așa de bine
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
la Brăila și, cum Harry e atras de melosul popular are norocul să-i asculte pe vestiții cîntăreți brăileni (să ne aducem aminte că, mulți ani înainte, G. Dem. Teodorescu, cînd și-a adunat material pentru vestită să colecție de cîntece populare din 1885, a mărturisit că "norocul nostru cel mare" a fost că a descoperit, la Brăila, pe un Petru Cretu Solcanul, cîntăreț popular). Pentru viitorul etnomuzicolog Brauner ceva din tezaurul acesta popular s-a sedimentat în subconștientul sau. Tot
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
pe Jacques Lassaigne (și el fost coechipier în investigațiile întreprinse de Gusti), devenind prieteni de o viață. Cam tot pe atunci, îl cunoaște pe Marc Chagall. Mai tîrziu, prin 1934, la București, pe Bela Bartok, cu care culege, în doi, cîntece populare românești. În sfîrșit, cum s-ar putea neglijă rolul fundamental al lui H. Brauner în descoperirea, formarea și lansarea, prin 1934-1935, a Mariei Tănase? Iar în 1935, însoțește la Londra, pentru un spectacol (care a dobîndit un grandios succes
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
ritualul mesei luate, plus rugăciunea... pîinea noastră cea de toate zilele... Întîi, apropiindu-mă de ușă birtului, - era pe la orele prînzului - auzisem de-afară niște zbierete puternice în interiorul localului. Normal. Nu-i crîșma un'să nu cînte băutorul. Dar, sînt cîntece și cîntece. De jale, de of, de dor, de facut omul să mai riza,... "Si-aolicălică d-aolicăăăăă ș.a.m.d. Urechea mea se deprinsese din copilărie cu sunetele Bărăganului și cu vocile. Dar zbieretele colosale ce se auzeau de dincolo de ușă
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
luate, plus rugăciunea... pîinea noastră cea de toate zilele... Întîi, apropiindu-mă de ușă birtului, - era pe la orele prînzului - auzisem de-afară niște zbierete puternice în interiorul localului. Normal. Nu-i crîșma un'să nu cînte băutorul. Dar, sînt cîntece și cîntece. De jale, de of, de dor, de facut omul să mai riza,... "Si-aolicălică d-aolicăăăăă ș.a.m.d. Urechea mea se deprinsese din copilărie cu sunetele Bărăganului și cu vocile. Dar zbieretele colosale ce se auzeau de dincolo de ușă birtului... Mi-
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
fi copac sau spumă de mare/ și suferința ar fi locuit departe de mine?/ Poate tu ai fi vrut sa ma naști stea/ și iată-mă doar un trist adevăr care umblă prin/ lume/ licurici al nesfîrșitelor grelelor nopți./ Pentru cîntec și moarte m-ai născut mama/ învesmîntat în viitorul meu de stele căzătoare/ n-am contenit să-mi hrănesc propriul gol/ și să mingii pămîntul de sub pleoape./ De ce m-ai născut de carne, mama/ cînd aș fi putut repeta piatră
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
de exactitate în expresia deznădejdii apare în următoarele stihuri problematizant metaforice, deși nu mai puțin viforoase: Cu inima zdrențuita vin la voi zeii mei ficși/ deși știu că în tînguire numai unul singur încape/ cu inima zdrențuita la voi vin cîntece amare/ hieroglife subțiri maltratate de spaimă/ și întreb: Liniștea voi afla-o?/ Furtunile-ntîrzie schizma întărită lacrimile./ Spune cuminecătura despre mine cel de/ dincolo de mine ce stii-voi?"( Preludii pentru trompeta și patru pereți). Sau jucînd pe echivocul biblic al numelui
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
asta e o corabie umpluta cu lacrimiă" (Corabia). Trist megaloman amețit de satisfacția "facerii" sale verbale, își recunoaște "nerușinarea", id est impostura artefactului estetic în raport cu trăirea ca atare: "Pe zi ce trece tot mai al tau/ pămîntule prieten./ Am inventat cîntece de adormit universul/ am îndulcit catapetesme/ m-am lăsat devorat de cuvinte/ călcîndu-te am trăit bucurii nerușinate/ bucurii de om singur" (Dacă toate gîndurile duc într-o carte). Poetul are sentimentul unei damnări moderne, în compoziția căreia intra istoria (nervozitate
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
privește fix în oglinzi, ci deambulează fantomatic prin luciul lor, trupul său însuși se multiplică în senzația de mortificare: "Încă te știe gură mea sărutînd lame subțiri/ încă te știu mîinile plînsul fără motiv/ vai mie rătăcitor prin oglinzi/ firimiturile cîntecului au amuțit/ și-i atîta liniște/ de parcă-as fi murit în mai multe trupuri/ deodată" (Palimpsest). Aprehensiunea bardului este de-a nu-și însuși viitorul altei ființe: "acum tot mai spăsit înaintez/ de teamă să nu trăiesc altcuiva viitorul" (ibidem
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
jugulata literatura, inclusiv cea care se proclama, cu credulitate, sovietică. Iată cîteva aprecieri ale lui Maiakovski: "A fi proletar înseamnă a iubi viitorul". Sau: "Comună e locul unde funcționarii au dispărut și unde nu vor fi decît multe versuri și cîntece". Cu toate că, e de părere dl. Mihai Zamfir, termenul de "poezie sovietică" este neavenit: "Trebuie să spunem că modernismul rus pro-occidental, în varianta lui hiper-rafinată, s-a opus instinctiv poeziei ăsovieticeă. Probabil că versurile lui Mandelstam, Gumiliov, Ahmatova ori Pasternak nu
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
Încă înainte de ridicarea cortinei se aude o melodie nostalgică, îngânată de o femeie. E un cântec cu tempo de bighină, sau ceva asemănător. După ce cortina se ridică nu zărim, la început, decât o luminiță verzuie, care pâlpâie undeva, în stânga. Scena se luminează, treptat și obiectele capătă contur. Suntem într-un fel de bistro dintr-un orășel
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
Ce ți-ar plăcea? Nils: Ceva... Orice... Să semene cu speranța de care-ți vorbeam adineauri. Arne: Bine. (Merge la tonomat. Examinează îndelung claviatura, apoi se hotărăște. Apasă o clapă. Nat King Cole: „Fascinație”.) Nils: (După ce a ascultat vrăjit) Nemaipomenit cântec. Tu înțelegi ce spune? Arne: Nu. Dar mi-nchipui... Nils: Ce-ți închipui? Arne: Fel de fel de chestii... În orice caz, o iubește... Nils: Asta e sigur. Dar cât o să dureze? Arne: Cine știe? Nils: Nimeni nu știe nimic
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]