2,091 matches
-
se cățără pe acoperișul cabinei și se uită spre orizont. Orizontul era la zece metri de ei și consta dintr-un noian de trestie și păpuriș. — Uite, acolo e ceva care seamănă cu turla unei biserici, zise ea. Gaskell se cățără și el alături de Sally. — E o turlă de biserică. Și ce-i cu asta? Păi dacă facem semne cu o lumină sau ceva de genul ăsta, s-ar putea să ne vadă cineva. — Sclipitor! într-un loc atât de populat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
putea să nu existe vreo metodă prin care să anunțe pe cineva unde sunt și că au ajuns la anaghie. Nu puteau fi prea departe de uscat. Din câte știau ei, uscatul era chiar dincolo de stufăriș. Gaskell ieși și se cățără pe vârful cabinei, dar în afară de turla bisericii din depărtare, nu reuși să vadă nimic dincolo de trestii. Poate că dacă ar lua o bucată de pânză și ar flutura-o, cineva ar putea să-i detecteze. Coborî, luă o față de pernă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
intre în casă și să se prezinte. Avea nevoie de haine sau cel puțin de un gen de acoperământ oarecare. Se uită în jur după un veșmânt temporar și în cele din urmă se opri la niște iederă care se cățăra pe gardul cimitirului. Apoi ieși de la adăpostul salciei, aruncând mereu câte o privire către casa parohială, țopăi grăbită peste gardul de sârmă și peste poarta cimitirului și intră în așezământ. Ajunsă acolo, sfâșie un braț de iederă de pe trunchiul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
până seara. Pe la patru mă trezisem din somnul cel mai bun cu un cârcel la piciorul stâng, de-mi venea să rup în dinți pernă, cearceaf, tot. Arunc de pe mine pledul - nici nu era cârcel. Pe glezna mea stângă se cățăra încet un rac negru: răcnesc o dată să scol tot satul, vine numai baba din camera ei de rugăciune, lipăind în papucii mari. Ce-i, domnu’? De unde Dumnezeu aveți raci în cameră?... Ce întrebare și la mine! Fiu-su, răcarul, venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
timpurie. După apa abia dezmorțită de la duș, îmi mai permit jumătate de oră de zăbavă cu Moarte la Veneția, la o recitire care nu poate să-mi facă decât rău, să adune la răul pe care mi l-am făcut cățărându-mă febril în biblioteca lui A. (nu în cea din Chopin, Doamne ferește, am reușit să înghit praf destul în camera lui de-aici). Nici la recitire n-am reușit să descopăr vâna de scriitor a lui Thomas Mann, numai o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
se concentreze asupra viitorului fetei. Un viitor care va fi mai bun decât al ei. Mama începe să înfașe. Fata o privește cu interes. Mama aplică pasta între fâșiile de cârpă. E o amiază de vară. În fața ferestrei, afară, se cațără clopoței, flori micuțe și roșii, ca picăturile de sânge. În oglinda de toaletă a mamei, fata se vede pe ea însăși, își vede picioarele cum sunt înfășate. În cadru e și o vază antică, delicat sculptată, cu un buchet de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
o să-ți fărâm oasele, de cade. Când mă uit la placă, mă ia imediat durerea de cap. Ca să ajung la ea, trebuie să urc mai întâi în patul ei, ca pe o treaptă, apoi să-mi depărtez picioarele ca să mă cațăr pe stâlpul din lemn. Apoi trebuie să ajung acolo cu un picior, pe care să-l folosesc ca sprijin, și să mă ridic pe scândură. O dată întinsă pe ea, nu mai am cum să mă ridic în capul oaselor, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
plantele moarte. N-am știut că pot să zboare. Arșița trebuie să le fi schimbat obiceiurile, căci pământul este o tavă care se coace. Cerul e ca un castron cu orez, iar eu merg pe fundul lui, incapabilă să mă cațăr și incapabilă să ies afară. Neajutorarea mă lasă fără aer în piept. Ai nevoie de figura simbolică. Ai nevoie de Mao, îmi zice Kang Sheng. Rolul tău e să te prefaci cel mai de încredere tovarăș al lui Mao. Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
deschidă poarta. Studenții încep să cânte cântece cu citate din Mao. E bine să te răzvrătești, este corect să te răzvrătești și este necesar să te răzvrătești! Gărzile se fac că nu aud. Studenții cântă mai tare, încep să se cațere pe poartă. Soldații se aliniază și își ridică puștile în poziție de tragere. Studenții se întorc spre Kuai Da-fu. Prindeți-l pe Yelin și dobândiți respect! strigă eroul, amintindu-și ce l-a făcut celebru. Se cațără în vârful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
să se cațere pe poartă. Soldații se aliniază și își ridică puștile în poziție de tragere. Studenții se întorc spre Kuai Da-fu. Prindeți-l pe Yelin și dobândiți respect! strigă eroul, amintindu-și ce l-a făcut celebru. Se cațără în vârful porții și stă drept. Făcându-și mâinile pâlnie, declară deodată greva foamei. Apoi sare de pe zidul uman și aterizează pe asfalt. Stă întins ca un pește mort și își închide ochii. În spatele lui, o mie de trupuri se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
prins de moment, Mao se oprește brusc și urcă înapoi pe poartă. Merge repede până în celaltă parte, în colțul din dreapta, și se apleacă peste bară. Scoțându-și șapca, lovește din brațe și strigă: Trăiască poporul meu! Sunt gata să mă cațăr pe un munte de cuțite pentru tovarășul președinte Mao, se jură tânărul Kuai Da-fu la o întrevedere pe care a aranjat-o Doamna Mao pentru ca el să-l cunoască pe Chun-qiao. Lui Chun-qiao nu-i ia mult să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
În tren, te-ai vârât sub banchetă, te ghemuiești, te faci mic, tot mai mic, tot mai mic, printre roțile care se Învârt. Stai În patru labe și-ți ții respirația, de-acolo, din plasa de bagaje unde te-ai cățărat, vezi umbra care Întunecă geamul: — Good morning, bitte! Vos billets, mesdames, messieurs, s’il vous plaît! Acum are să se deschidă ușa compartimentului și, ghemuit, speriat, ai să te rostogolești În bezna tăiată de rotocoale orbitoare de lumină. Sus, pe pasarelă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
cameră, Christa a pufnit În râs și i-a reamintit bolboroseala despre riturile arhaice din țara lui pe care le luase drept o cerere În căsătorie. Și, Înainte ca el să aibă timp să-și revină din surpriză, s-a cățărat, sprintenă, pe el, strângându-l cu brațele și picioarele Încolăcite În jurul lui, sunt un păianjen și am prins În pânza mea un gândăcel! Sau vrei să fii muscă? I-a cântat: un cântecel de copii necunoscut, Într-o limbă necunoscută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
brusc conversația noastră despre Anton și m-a abordat direct. Avea o mare rugăminte la mine. Face o pauză, bea apă, se uită pe geam. Culmile, Încununate de sătulețele albe din secolul al XIV-lea, cu străzi Înguste, de piatră, cățărate deasupra livezilor de portocali și mandarini pitici. Fructele aurii, căzute În iarba proaspăt tunsă. Cactuși uriași, cu boboci de flori roșii, coroanele ciufulite ale măslinilor cu trunchiurile albe, răsucite, crescând din pământul roșu. Ochiul lui nesătul, bucurându-se de frumusețea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
ca o torță uriașă pe cerul nopții și reflectarea înspăimântătoare a incendiului pe oglinda întunecată a mării... Nimerea în piața At Meidani... Își căuta capul în mormanul macabru de capete tăiate ridicat acolo... Urmăritorii lui se apropiau... Încerca să se cațere pe obeliscul adus de la templul Karnak... Cădea în mâinile urmăritorilor și cineva îi șoptea ceva la ureche... Apoi, cumplita, marea durere... Adevăratul sens al cuvintelor... Groaznica moarte a celor dragi... Trupurile arse înfipte în țepe și expuse la marginea pieței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
aud, la urechea mea, cum se roagă: zice de copil, copilul-să-scape. Așa că nu mișc. Deloc-deloc.Nu plâng. Încep a crește. Și iar strigă o femeie că să tot-o-fugă. Ne ridicăm și tot o fugim: ajungem În drum; suim valul, ne cățărăm, prinzându-ne de ierburi; ne oprim, gâfâind, sub primii copaci ai pădurii. Ileana a ajuns Înaintea noastră - nu-i de mirare: cum e ea drăcoasă... Dar uite-o: se Întoarce din drum, ba chiar urcă pe celălalt taluz, cel dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
numai pulbere - dar nu arăt. Trebuie să caut altceva. Îi propun să ne-ntrecem la fugă - care fuge mai tare și mai ca vântul? ; ea zice că fetele nu se-ntrec la fugă cu băieții. Atunci să vedem care se cațără mai sus și mai sus, În stejarul acela? ; ea zice că fetele nu se-ntrec la urcat În copaci. - De ce?, Întreb eu. - Ca să nu le vadă băieții păsărica. Eu știu ce-i o păsărică de fată, am văzut o mulțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
da, se poate, știe ea - vreau să-mi arate chestii? Oftez și spun că mai bine ne-am Întrece la ceva bun, nu la ce zice ea - să ne-ntrecem la ceva frumos de tot - la fugă, la aruncat, la cățărat; sau la scuipat - ia să vedem: care stuchește mai departe și mai departe? Îi fac pe dată o probă, ea se strâmbă, zice că-i urât. Atunci la pipi - cine se pipilează mai departe și mai...? Ea zice că asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
la pești, când se rup iazurile. Bărbații mai tineri, flăcăii, fetele băiețoase, de cum le văd, Își dau de știre și pornesc În goana-mare Într-acolo - cei mai mulți pe jos, dar unii și călare; alțiiân căruțe. Înarmați cu prăjini, căngi, funii de cățărat În copaci, ba chiar și fălci-de-rădașcă: ghearele de fier, cu dinți, folosite de telefoniștii reparatori, ca să urce pe stâlpi. Copiii n-au voie. Copiii rămân acasă. Copiii așteaptă. Uneori adorm, tot Întrebându-se ce-au să le aducă ai lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
macaci și... maimuțe! Maimuțe! Ah, să gătească o maimuță! Printre bambuși, prin desișul verde și galben de banane, printre urzici, până sus pe vârful dealului. Epuizat și murdar, spionul renunță să mai încerce să se țină după ea și se cățără într-un copac de unde spera să își poată continua urmărirea. Numai că, desigur, imediat o pierdu cu totul din ochi, fiindcă dispăru dincolo de cotitura unor stânci. 18 Departe de a fi afectate de dezaprobarea publică exprimată după orgia lor bahică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
cap, visa și sforăia. Preț de un minut, livada fu pustie. — Aha, spuse spionul, încă ascunzându-se în tufișul pe lângă care trecuse Kulfi cu puțin timp înainte. Ceaunul boloborosea ademenitor când țâșni către el și, cu inima la gură, se cățără în copacul sub care se afla acesta. Urma să se așeze deasupra ceaunului astfel încât să poată vedea exact ce se petrecea. În buzunar avea colecția lui de eprubete și niște sfoară; spera să poată lua mostre din sos, în timp ce stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
magnolie acoperită de mușchi, adunând orhidee, Kulfi fu prinsă preț de o clipă de o furtună puternică, zări o ceață străvezie trecând pe lângă ea. Se ridică pe creanga pe care stătuse, ferindu-și ochii de razele soarelui, ca să privească maimuțele cățărându-se. În sălbăticie, până la coama celui mai înalt munte. Acolo, chiar în vârf, copacii se clătinară o clipă, își înclinară capetele parcă în semn de adio și dispărură. Fără urmă. Dintr-odată, aerul era liniștit. Păsările zburară înapoi spre pădure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
pentru toate mamele, naturale sau nu, ideea de a avea puțin timp numai pentru ea era absolut delicioasă. Putea să citească o revistă fără să fie întreruptă, putea să savureze o baie îndelungată fără ca nici un omuleț să încerce să se cațere îmbrăcat în cadă, iar la cină putea să bea câteva pahare de vin fără teama c-a doua zi avea să fie trezită la 6 dimineața cu o stare de mahmureală îngrozitoare. Și sexul! O partidă de sex glorioasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
fond, până și biata Jerry Hall n-a reușit să înghită chestia asta, a continuat Julia. După toții anii ăia în care a tolerat comportamentul de câine în călduri al lui Mick - parcă era un animăluț din ăla care se cațără și pe picioarele oamenilor - chiar și ea s-a declarat învinsă când tipul a lăsat-o gravidă pe una dintre amante. —Tu te-ai întâlnit cu James? a întrebat-o Alison pe un ton scăzut. — Da. Cât am stat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
meu nu se temea de nimic. Să fi fost pe la amurgul zilei a doua, când în cale mi-a apărut o întindere cu dune foarte înalte, la jumătate de zi de drum de mormântul Sfântului Omar Ibrahim, așa că m-am cățărat pe una din ele, încercând sa zăresc vreo așezare omenească unde să cer găzduire; dar cum n-am văzut nici una, am hotărât să mă opresc acolo și să petrec noaptea adăpostindu-mă de vânt. Foarte sus pe cer trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]