1,134 matches
-
fie ambigue”. Putem observa această ambiguitate a autobiograficului cioranian pe două paliere (impropriu/academic vorbind): ontologico filosofic și lingvistic. Toată „problematica filosofică” a lui Cioran este propria existență „transformată în întrebare” (S.B.), o confesiune spirituală, dar și un act de căință, ce vizează deziluzionarea sa și a celorlalți, un imbold pentru a trăi autentic. Radicalismul (uneori, demi-sofistic) scriiturii cioraniene, reprezintă „întotdeauna, o problemă de viață și de moarte” (J.D.), în altă ordine de idei, privat denker-ul romăn scrie pornind de la două
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2287]
-
magie, vrăjitorie, îmbuibare, vrăjmășie, ucidere, furt, împietrire, desfrînare, adulter. Și cînd acel Suflet nefericit se înalță de pe pămînt la cer, Sfinții îngeri luminați sînt departe de el și nu-i sînt de nici un ajutor. El trebuie să răspundă singur prin căința sa și prin faptele sale cele bune, mai ales prin îndurare, milă sau milostenie (Iac. 2, 13-16; Mat. 25, 32-40; 5, 7; Dan 4, 2-4). Dacă în viața sa, uitînd, nu se va fi căit de vreun păcat, în ceasul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
la paura), apăsarea conștiinței împovărată de vini precum și aspirația inexorabilă de a ieși din robia răului. Sensul anagogic, ce decurge pe planul suprafiresc, dezvăluia bunătatea Providenței, care arată limanul luminos al mîntuirii sufletului contritat dar plin de speranță în momentul căinței". Despre cele patru sensuri vorbește și Sfîntul Augustin în De utilitate credenti, citat și de Sf. Toma în Summa Theologiae: "Scriptura care este numită Vechiul Testament prezintă patru sensuri, adică: istoric, etiologic, analogic, alegoric". Afirmație augustiniană comentată de Sf. Toma în
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sori. Lumina lui face cât o mie de miliarde de sori. De aceea, nu există păcat mai mare în univers decât să batjocorești sufletul unui om". Sărbătoarea Învierii, moment crucial al esenței credinței creștine, reprezintă un bun moment pentru reflecție, căință și purificare interioară. Cuvintele tulburătoate ale Poetului, de la dispariția căruia se împlinesc, pe 24 aprilie, doi ani, nu sunt fără rost în aceste zile premergătoare Sărbătorilor de Paște. "Don Cezar" a fost un Înaintemergător, a cărui ardere spirituală și har
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
arătat spre propriu-i cap, lămurind la ce supraviețuire se referea. Apoi a arătat spre pictură. — Asta explică și munca dumitale aici, a continuat. Confirmă ceea ce am bănuit Întotdeauna În pozele dumitale. Nimic din ceea ce pictezi nu-i remușcare, nici căință. Mai curând o... În fine. Nu știu cum să zic. O formulă. Nu? O teoremă. - Un soi de concluzie științifică? Chipul croatului s-a luminat. — Asta-i, a răspuns. Tocmai aflu că nu te-a durut niciodată. Nici măcar acum. Faptul că ai
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
schimbase nimic. Cel puțin, nimic care să-i afecteze viziunea precoce asupra problemei. Croatul avea dreptate Într-un fel. Fresca din jur, care Îl Înconjura cu umbrele și fantomele ei, era expunerea științifică a acestei viziuni, nu remușcare și nici căință. Dar exista o fisură În zid, În pictura circulară, care confirma, În esență, ceea ce Faulques intuise pe timpuri, și acum știa. Cu toată aroganța lui tehnică, savantul care Îl studia pe om din singurătatea Înghețată a observației lui, nu era
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
gânditor, apoi s-a ridicat și s-a apropiat de frescă. — Și am mai Învățat și alte lucruri, a adăugat. De pildă că, odată făcut, un lucru nu mai poate fi schimbat, nici dres. Nu rămâne decât să plătești prețul. Căința. Sper că și dumneata ai Învățat asta. Și spune-mi, de ce ai pictat femeia asta cu capul ras? Nu-i de ajuns violul? Sângele de pe coapse și copilul care privește? Părea preocupat de toate acestea. Neliniștit cu adevărat. Faulques s-
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
până la fantomatic și grotesc și printr-un realism exterior. Autorul "studiază" mediile la fața locului, minele, delta, casele de prostituție, aducând o documentare de ordin pitoresc. Am ucis pe Dumnezeu are pretenția, ca și Crimă și pedeapsă, de a analiza căința produsă de o crimă, făcută din motive mistice. Viermii pământului prezintă insuficient dramele miniere (Diplomatul, Tăbăcarul și Actrița evocă tăbăcăriile), Pescarii dă amănunte asupra vieții pescărești. AL. O. TEODOREANU Hronicul măscăriciului Vălătuc e o pastișă în felul balzacienelor Contes drolatiques
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
însuși devine primul obstacol în calea iertării. Corupția este o boală de care omul trebuie să se vindece: boala trebuie recunoscută ca atare pentru a putea căuta un medic și o vindecare. Poarta de ieșire a corupției este cererea iertării, căința. Și pentru aceste persoane, al cărui păcat este așa de mare în ochii lui Dumnezeu încât să merite blestemul, există o cale de ieșire, există o poartă de ieșire pentru corupți care îi determină să nu moară „cu inima coruptă
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
pentru aceste persoane, al cărui păcat este așa de mare în ochii lui Dumnezeu încât să merite blestemul, există o cale de ieșire, există o poartă de ieșire pentru corupți care îi determină să nu moară „cu inima coruptă”: este căința. Într-o pagină a Primei Cărți a Regilor (21,17-29), comentează episcopul Romei, „Ahab și-a sfâșiat hainele, s-a îmbrăcat în sac și a postit. Se culca îmbrăcat în sac și umbla cu capul plecat. A început să facă
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
fi, dacă putem spune astfel, un al doilea Francisc, iar datorită virtuții, blândeții și simplității sale, un al doilea Anton. Când asculta spovezile, evlavia și compasiunea sa erau atât de mari,încât, dacă nu observa în penitenți semne de profundă căință, el îi mișca prin lacrimile și sughițurile sale până când ajungeau să plângă și ei. Așa s-a întâmplat și cu nobilul Alexandru de Bassingbourn. Acesta se spovedea ca și cum ar fi relatat o poveste, iar fratele Geoffrey, plângând cu amărăciune, l-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fratele Petru i-a spus că nu făcuse niciodată la el o spovadă generală, el și-a bătut capul și a început să plângă cu putere și a făcut imediat o mărturisire a păcatelor întregii sale vieți cu o admirabilă căință. Apoi, după ce i-a chemat pe frați, le-a iertat toate lipsurile, iar când au început, din voința sa, rugăciunile pentru el, care era pe patul de moarte, și-a închis ochii singur cu mâna și și-a încrucișat mâinile
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
este mediul spiritual în care destinatarul respectiv trăiește sau în care Sulmonezul își imaginează că trăiește, unele dintre afirmațiile lui Ovidiu privitoare la acest Brutus ne apar sub o lumină nouă. De exemplu, sună de-a dreptul îndoielnic protestele de căință pe care Ovidiu vrea să-l facă să le creadă: "Ah, desigur eu mă căiesc de vina mea. Afirm în caz că afirmațiile unui nenorocit mai au vreo valoare afirm că mă căiesc și că în interiorul meu sunt torturat de ceea ce am
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
câteva cuvinte ordinea prin care te poți ridica la cea mai înaltă treaptă de desăvârșire, fără greutate și caznă: Începutul mântuirii noastre și al priceperii este, după Scriptură, <<frica de Dumnezeu>> (Pilde 9,10). Din frica de Dumnezeu se naște căința mântuitoare. Din căința inimii pornește dezlipirea de bunuri, adică sărăcia de bunăvoie și disprețul față de toate bunătățile. Din sărăcie izvorăște umilința. Din umilință decurge mortificarea vrerilor. Prin mortificarea vrerilor sunt stârpite din rădăcină și sleite toate patimile. Prin alungarea patimilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
prin care te poți ridica la cea mai înaltă treaptă de desăvârșire, fără greutate și caznă: Începutul mântuirii noastre și al priceperii este, după Scriptură, <<frica de Dumnezeu>> (Pilde 9,10). Din frica de Dumnezeu se naște căința mântuitoare. Din căința inimii pornește dezlipirea de bunuri, adică sărăcia de bunăvoie și disprețul față de toate bunătățile. Din sărăcie izvorăște umilința. Din umilință decurge mortificarea vrerilor. Prin mortificarea vrerilor sunt stârpite din rădăcină și sleite toate patimile. Prin alungarea patimilor se dezvoltă și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
capitole, combate duhul desfrânării. Împotriva acestui duh, lupta începe din primul moment al tinereții și se încheie după înfrângerea celorlalte păcate. Bătălia se dă pe două fronturi, deoarece pentru biruință nu e suficient doar postul ci, trebuie să-i preceadă căința inimii însoțită de rugăciune (cap. 1). De la inimă pornește vindecarea, cum tot de la inimă izvorăsc și păcatele, dacă avem în vedere cuvântul Domnului: ,,Din inimă ies gândurile rele, ucideri adultere, desfrânări, furtișaguri, mărturii mincinoase” (Matei 15,19). Mai apoi, Cassian
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
care trebuie înlăturat din întreaga viață sufletească și religioasă pentru că mintea celui stăpânit de tristețe se întunecă și privește la frați posac, fără liniște și răbdare, ajungând la disperare. Cassian arată că tristețea e folositoare doar când ne stăpânește din căință pentru păcatele săvârșite sau din dorința desăvârșirii dând, spre întărire, un citat din Sf. Apostol Pavel: Întristarea cea după Dumnezeu aduce pocăință spre mântuire, fără părere de rău; iar întristarea lumii aduce moarte” (II Corinteni 7, 10). Tristețea morocănoasă, disperată
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Ioan, ce locuia în Lycum și care, deși era slăbit, și-a impus un post negru de două zile. În a treia zi, pe când mergea la masă, i s-a înfățișat diavolul deghizat în etiopian și i-a mărturisit cu căință că stă la originea gândului monahului de a posti atât de aspru. Acest exemplu reliefează și mai mult importanța dreptei judecăți. Cei mai importanți părinți greci de după Origen care au scris în epoca premergătoare trecerii lui Cassian prin Răsărit sunt
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
atunci cînd îmi vine să plîng... Gh. P. unu: Și mai e ceva... Cu ce drept mă judecă pe mine, cei de azi, de acum, ca și cînd aș fi tot cel de atunci...?! Adică eu nu am dreptul la căință, la îndreptare...?! N-am dreptul să fiu înțeles, să fiu iertat? Gh. P. doi: Păi nu ți-a spus Desdemona... că n-o să te-nțeleagă..., că n-o să te ierte nimeni...? Gh. P. unu: E, foarte bine... Atunci o să mă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
păcătoși, găsesc mai multă ascultare decât cei ce se pretind drepți și buni, dar care sunt stăpâniți de mândrie și dispreț față de ceilalți semeni ai lor. Pilda fiului risipitor, una dintre cele mai frumoase parabole din Noul Testament, are ca temă căința și întoarcerea la calea cea dreaptă. Fiul plecat este fiul risipitor care batjocorește avutul primit în dar de la Tatăl (adica Dumnezeu) iar celălalt este fiul risipit pentru că, spre deosebire de fratele său care risipește o bogăție materială, el risipește una spirituală, respectarea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
faptelor noastre cu legea morală. Când această conștiință se aplică acțiunilor viitoare, ea are caracterul unei voci care comandă, apără sau interzice. Când se aplică acțiunilor trecute, ea se traduce prin sentimente de bucurie (satisfacție) sau de durere (regret, remușcare, căință). Conștiința morală dovedește că judecata sau evaluarea acțiunilor noastre este fie anterioară, fie posterioară sentimentelor morale. Ea reprezintă proprietatea pe care o are spiritul uman de a surprinde și de a simți valoarea morală și de a explica acest sentiment
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
casa tatălui său și acest lucru îi aduce în suflet o rază de lumină. Fiul risipitor este acum gata de pocăință, de aceeptare a unui statut inferior, dar în casa sa, a tatălui său. Dorul întoarcerii acasă este însoțit de căință sinceră. El își formulează și o mărturisire din care se vede limpede cât de adânc își simțea păcatul și cât de hotărât era să se întoarcă: „Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu și-i voi spune: Tată am
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
învierea lui Lazăr. 2. cea a parabolelor Parabolele sau pildele sunt foarte des întâlnite în Noul Testament, indicând un adevăr moral plecând de la lucruri sau întâmplări reale. Exemple: pilda talanților - arată bogăția darurilor lui Dumnezeu; pilda fiului risipitor - ne îndeamnă la căință și iertare. Metoda inductivă însoțește explicațiile profesorului, mai ales când acesta utilizează în lecție material intuitiv. Prin îmbinarea explicațiilor cu mijloacele intuitive, profesorul conduce pe elev spre observarea aspectelor exterioare ale materialului intuitiv. În lecția Puterea credinței și a prieteniei
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți”, Traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, 573 pp. 23. „Despre mărginita putere a diavolului. Despre căință. Despre necazuri și biruirea tristeții”, Traducere de Pr.Prof. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, 255 p. 24. „Omilii la Postul Mare”, Versiune românească îmbunătățită, pornind de la ediția tradusă și îngrijită de Episcopul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
întotdeauna că „rătăcirea” e pedeapsă pentru tăgada (13, 27; 74, 31/34), pentru împotrivire față de adevăr (14, 4), pentru fapte rele (16, 93; 35, 8/7), iar călăuzirea e dar și totodată răsplată pentru primirea adevărului (74, 31) sau pentru căința (13, 27). Bineînțeles că numai „Călăuzitorul” a fost reținut printre „numele frumoase” ale lui Dumnezeu. Semnificație de bază: călăuzitor (pe calea mântuirii). 2.1.12.2. al-Mubn, desi apare foarte des în Coran, nu îi este aplicat lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]