1,131 matches
-
am simțit căldura acelei dimineți și mirosul florilor de leandru, dar am simțit și un miros puternic, greu, de păcură încinsă, și mi-am adus aminte că la vreo zece metri de locul unde am fost fotografiați se găseau două căldări cu păcură. - E un fel de hypermnezie cu efecte laterale, spuse Profesorul. - E îngrozitor, continuă. E prea mult, și e inutil. - Pare inutil pentru că nu știm încă ce să facem cu ea, cu această fantastică recuperare a memoriei... În orice
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mă spăl, și după aia vin și eu pe Gran Via. — Vin și eu cu tine. — Nu. Mai bine ocupă un loc și vin și eu, spuse punîndu-și capul pe masă. Doamne, ce mă doare capu’. E de la zgomotu’ din căldările astea. M-am obișnuit, nu-l mai aud, da’ oricum Îmi tîmpește urechile. — Nu vrei să te culci? — Nu. Mai bine-aș mai sta cu tine un timp și să mă culc cînd mă-ntorc. Nu vreau să mă trezesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
maistrului care-l găzduise. Înțelesese ajutorul dezinteresat pe care străinul i-l oferise. Strecurându-se printre grămezi de moloz și cărămizi împrăștiate la tot pasul, trecu de niște schele metalice înalte. Lucrătorii cu tichii din hârtie de ziar, umpleau în căldări de tablă mortarul. Privindu-i se miră: ,, Ia uite-i, cu canciocul aruncă materialul pentru tencuială și, nu numai că nu se scurge, dar parcă se așează exact la locul lui. Am încercat o dată să repar treptele casei, însă amestecul
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Și iată care era felul de purtare al acestor preoți față de popor. Cînd aducea cineva o jertfă, venea sluga preotului în clipa cînd se fierbea carnea. Ținînd în mînă o furculiță cu trei coarne, 14. o vîra în cazan, în căldare, în tigaie sau în oală, și tot ce apuca cu furculița, lua preotul pentru el. Așa făceau ei tuturor acelora din Israel care veneau la Silo. 15. Chiar înainte de a arde grăsimea, venea sluga preotului și zicea celui ce aducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
trebuie să ne facem în continuare datoria de om. Lumea mea Fiecare om are lumea sa, și eu am lumea mea, în care mereu o să ajut o bătrânică să ducă o sacoșă grea până acasă sau să-i duc o căldare de apă, căci și altcineva poate să facă acest lucru pentru bunica mea. În lumea mea, voi da întotdeauna ajutor unei persoane nevoiașe. Voi oferi locul meu pe scaun unei persoane bolnave, însărcinate, unui bătrân sau unui om obosit de la
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
să fie rotunzi, dar mai mult păreau să fie niște ouă gigantice. Puneam acești bulgări unul peste altul. Puneam morcovul, apoi niște ochi din cărbuni și-i făceam și gură. Dar baba noastă trebuie de îmbrăcat, și atunci, găseam o căldare veche, găurită, ruginită și o puneam pe căpușorul acestei babe. Luam un fular sau o lentă decorativă de sărbători și i-o puneam împrejurul gâtului. Mâinile i le făceam din două mături vechi, rufoase. Era cea mai frumoasă babă a
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
a produs, domnul Tachi s-a deranjat pentru prima dată de la masă și i-a dat tatei „spânzul” cerut cu ajutorul căruia și-a vindecat vita bolnavă. Uneori, domnul Tachi mai ieșea din prăvălie înarmat cu o cobiliță și trei cofe - căldările metalice nu se găseau pe atunci - și aducea apă de la fântână cu cumpănă de la nici 20 m depărtare. De ce folosea acea cobiliță și trei cofe, nu două, nu pot ști, dar lumea care-l vedea în această postură, cam râdea
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ca un original ce era și pentru aceasta stârnea râsul celor ce-l vedeau... Cu timpul domnul Tachi dorește să se implice ceva mai mult în viața satului de gospodari. Cum satul Priponeștii de Sus era plasat pe fundul unei căldări marcate de trei dealuri, din est, nord și vest, ce-l fereau de asprimile crivățului, numai în partea de sud beneficia de o pantă înclinată spre soarele de miază-zi. De pe toate cele trei dealuri vecine izvoarele-și făceau drum spre
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Romancierul actual e foarte leneș, el nu vrea să mai muncească, nu vrea să mai construiască cu sudoare un roman. Vrea să scrie cum Îi vine, chiar dacă are talent. E ca și cum s-ar bălega vaca, atunci când o mulgi, chiar În căldarea cu propriu-i lapte.“ Rămân absolut uimit de comparație. „Ia, de exemplu, să-l luăm pe cutare romancier foarte cunoscut, Eugen Barbu. Ce părere ai despre el?“ „Este un romancier...“ (Încerc să caut un atribut convenabil, care să nu deranjeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
toată ziua În tot felul de fleacuri, de combinații de culise, ba se apucă să-i dea lecții lui Goethe, ba să dialogheze cu te miri cine de la Europa Liberă. Prea se agită mult, monșer, ca un coi Într-o căldare...“ Sunt lovit din nou, aproape material, de plasticitatea și frumusețea comparației. „Uite, așa ceva nu făceau scriitorii dintre războaie. Să-l luăm pe Rebreanu.“ (Se ridică, luă la propriu romanul Pădurea spânzuraților din raftul cel mai apropiat, se vede că-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Mora 16. 2108. Dumitriu Vasile, 15 apartamente, București, str. Meteorilor 7; Cal. Văcărești 61; str. Buzești 22; Într. Buzești 2. 2109. Denielescu Vasile, 3 apartamente, București, str. Carol Davila 21. 2110. Drogeanu maria, 7 apartamente, Galați, str. Caras 41; str. Căldări 21. 2111. Donsacut Alexandrina (Eugenia), 7 apartamente, București, str. Isvor 103. 2112. Damian Ion și Zoie, 4 apartamente, R. Sărat, C. Brâncoveanu 42. București, str. Cazărmii 87, 89. Predeal, str. Vasile Roaita 25. 2113. Dobrescu Ștefan, 19 apartamente, București, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
În 1892/93 din 25 de cârciumari majoritatea erau români și câțiva bulgari. În 1891/92 din 8 comercianți de coloniale (băcani) 7 erau români și 1 evreu: Sabetai Hâim În schimb în 1901 evreii erau singurii care comercializau: - arămărie(căldări): Albin David - argintărie: Leibu Solomon - bijuterii :Leibu Solomon - ceasuri :Leibu Solomon - lemn de constructive (cherestea): Feslau Leibu - mașini de cusut :Feslau Leibu - sobe :Feslau Leibu - pălării pentru bărbați: Albin David, Kamerling Mendel și Solomon I. M. - saci: Feslau Leibu - articole
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
mediul sătesc, informațiile sunt și mai sărăcăcioase. N-am găsit nici o știre relativă la instalații de reducere a fierului sau la tehnica prelucrării fierului. Obiectele de fier confecționate în Moldova sunt un rezultat al prelucrării tradiționale a fierului prin batere (căldările, de pildă) sau prin turnare (clopotele etc.). În 1849 existau în ținutul Suceava doar 18 fierari, dintre care 16 în sate, în ținutul Roman - 96 fierari, dintre care 82 în sate, iar în satele ținutului Covurlui numai 4 fierari. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
instituirea unor dări sporite sau, în cazuri excepționale (secetă, foamete, recolte proaste etc.), s-a cerut chiar oprirea totală a producerii de rachiu din grâu și secară. În 1842, funcționau în Moldova 103 distilerii cu mașini și 1.098 cu căldări, în (1846 - 104 velnițe cu mașini și 806 cu căldări, în 1853 - 121 velnițe cu mașini și 593 cu căldări, iar în 1855 - 114 velnițe cu mașini și 657 cu căldări. Statistica din 1860-62 indică pentru Moldova un număr de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
recolte proaste etc.), s-a cerut chiar oprirea totală a producerii de rachiu din grâu și secară. În 1842, funcționau în Moldova 103 distilerii cu mașini și 1.098 cu căldări, în (1846 - 104 velnițe cu mașini și 806 cu căldări, în 1853 - 121 velnițe cu mașini și 593 cu căldări, iar în 1855 - 114 velnițe cu mașini și 657 cu căldări. Statistica din 1860-62 indică pentru Moldova un număr de 117 velnițe, dintre care 93 de velnițe cu „motorii” cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
producerii de rachiu din grâu și secară. În 1842, funcționau în Moldova 103 distilerii cu mașini și 1.098 cu căldări, în (1846 - 104 velnițe cu mașini și 806 cu căldări, în 1853 - 121 velnițe cu mașini și 593 cu căldări, iar în 1855 - 114 velnițe cu mașini și 657 cu căldări. Statistica din 1860-62 indică pentru Moldova un număr de 117 velnițe, dintre care 93 de velnițe cu „motorii” cu vapor, 5 cu apă și 31 cu cuptoare. Informațiile sunt
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldova 103 distilerii cu mașini și 1.098 cu căldări, în (1846 - 104 velnițe cu mașini și 806 cu căldări, în 1853 - 121 velnițe cu mașini și 593 cu căldări, iar în 1855 - 114 velnițe cu mașini și 657 cu căldări. Statistica din 1860-62 indică pentru Moldova un număr de 117 velnițe, dintre care 93 de velnițe cu „motorii” cu vapor, 5 cu apă și 31 cu cuptoare. Informațiile sunt inexacte, căci adunând velnițele puse în mișcare prin forța apei, a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
40 de scaune de țesut, din care lucrau doar 20. „Ateliile de apretură posedează două piue cu ciocane și două piue mecanice după sistemul La Croix, două deslinătoare, două tunsătoare, din care una longitudinală, prese, rame etc. (...). Boengia posedă o căldare pentru indigo cu patel și trei căldări de zinc și aramă...”. Firește că fabrica n-a rămas în starea în care este ea prezentată în 1855. Ulterior ea a fost mărită, procesul de producție a fost perfecționat. În cursul anului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucrau doar 20. „Ateliile de apretură posedează două piue cu ciocane și două piue mecanice după sistemul La Croix, două deslinătoare, două tunsătoare, din care una longitudinală, prese, rame etc. (...). Boengia posedă o căldare pentru indigo cu patel și trei căldări de zinc și aramă...”. Firește că fabrica n-a rămas în starea în care este ea prezentată în 1855. Ulterior ea a fost mărită, procesul de producție a fost perfecționat. În cursul anului 1860, au intrat în Moldova prin Galați
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Neamț. Așadar, fabrica lui Mihail Kogălniceanu era o întreprindere industrială completă, în care se efectua întreg procesul de producție a postavului de la filatură până la apretură, inclusiv vopsitoria. Fabrica mai avea și câteva instalații industriale anexe: pive, o boiengerie cu „o căldare pentru indigo cu patel și trei căldări de zinc și aramă”, o velniță etc. O problemă dificilă a constituit-o pentru M. Kogălniceanu angajarea tehnicienilor și a muncitorilor. Dificultatea consta în lipsa unor brațe de muncă calificate în acest domeniu, lipsă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o întreprindere industrială completă, în care se efectua întreg procesul de producție a postavului de la filatură până la apretură, inclusiv vopsitoria. Fabrica mai avea și câteva instalații industriale anexe: pive, o boiengerie cu „o căldare pentru indigo cu patel și trei căldări de zinc și aramă”, o velniță etc. O problemă dificilă a constituit-o pentru M. Kogălniceanu angajarea tehnicienilor și a muncitorilor. Dificultatea consta în lipsa unor brațe de muncă calificate în acest domeniu, lipsă determinată de inexistența în istoria industriei moldovene
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
expus următoarele obiecte produse în acea întreprindere: „angrinajuri de moară cu dinți de lemn și dinți de schijă două perechi; angrinajuri pentru moriști de curățat unt, de schijă; roată pentru mașina de seceră; bucăți pentru pluguri; gratii pentru burtaci și căldări de velniță; batozul lui Cleyton cu șinile locomobile a lui Calla, de bronzu; un talger vărsat ajour (ornamente); o oglindă idem; plug de rupt țelina; modelul cel mare al lui D. Ball; plug francez Rose; plug de arat dreptu moldovenesc
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
popularul Amza Pellea, cel care povestea la modul: "Ăsta de veni îi zice Gheorghe a lu' Dămijeană și e văr de frate cu Dumitru Țoi, de-o țîne pe Gherghița lu' Stan a lu' Vadră, nepotul lu' Stăncel a lu' Căldare, de-i zice lumea Fluierici și-l cunună naș Pantelică a lu' Marin Juvete"... (nu e ușor să transcrii, din memorie, asemenea enumerări... oltenești!), delicata Liliana Țicău, cu care autorul practica "arta conversației", histrionul Gicu Crîșmaru, mereu nemulțumit că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
actualiza apoi o serie de amintiri folclorice, istorice și literare. într-un basm, o strigoaică toarnă plumb în urechile cîinilor, pentru ca aceștia să nu poată fi asmuțiți împotriva ei11). în Legenda Sfintei Vineri, un împărat poruncește slugilor să pregătească o „căldare” cu „plumbu și seu și smoală”, în care, după „șapte zile și șapte nopți” de fierbere s-o bage pe cea ce-l refuzase 12). Vrînd să-și cunoască ursiții, „timpul cînd se vor căsători, precum și soarta ce le așteaptă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
defunctului se păstraseră aparent intacte. însă, în timpul mînuirii, flaneaua unui lucrător s-a agățat într-un colț, și ca s-o elibereze, - acela s-a săltat. în clipa următoare a auzit un zgomot asemănător cu cel produs „cînd cade o căldare”. Trupul și hainele mortului s-au surpat și s-au transformat în praf18). „Sicriele de plumb” erau, în realitate, nu o dată, „sicrie de zinc” „sicrie de nichel”, „sicrie de bronz” sau „sicrie de aramă”. într-unul din acestea din urmă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]