10,800 matches
-
Este în primul rând un soi de viață plăcută lui Dumnezeu, care se adresează sufletului, vieții, intelectului, voinței și sentimentului. Cei care doresc să se liniștească pot fi atât călugări, cât și mireni. Nu este o vocație prin excelență a călugărilor. Este adevărat că monahul trebuie să practice această liniștire. Prin definiție, monahus înseamnă reunit în sine, adică devii una cu Dumnezeu. Și dacă vrei să devii una cu Dumnezeu, trebuie ca viața ta să fie într-o stare de har
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
l-a primit Sfântul Calinic de la Dumnezeu de a întemeia această sfântă mănăstire este prezent acolo, prezent în viața și trăirea monastică a locului. Ceea ce mă impresionează foarte mult este că cei care ajung la Mănăstirea Frăsinei nu caută un călugăr anume, ci rânduiala Sfântului Calinic, care este o rânduială de slujbă, de rugăciune, de viață duhovnicească. Prin aceeași rânduială, se știe că femeilor nu le este îngăduit să pășească în Sfânta Mănăstire Frăsinei, și asta din simplul motiv de a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
este frumoasă pentru că este lipsită de griji, ci pentru că acolo poți trăi cu desăvârșire o permanentă asceză. Mănăstirea nu este un loc de meditație și odihnă. Postul, rugăciunea, metaniile, lacrimile, slujbele de noapte, acestea sunt hrana de fiecare clipă a călugărului. Dacă monahul reușește să își facă rânduiala, ca pe un principiu de viață, abia atunci putem spune că a dobândit calea cea dreaptă a împărăției lui Dumnezeu. Slujba călugărească ne învață că „Iisus Hristos trebuie să îți fie la sculare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
prezență continuă. În ultima perioadă a vieții mânca extrem de puțin și, slăbit fiind, stătea tot timpul pe pat, cu patrafirul pregătit pentru cei care veneau să se spovedească. - Înaltpreasfinția Voastră, până la urmă, cine anume poate practica isihasmul? - Orice om, fie călugăr, fie mirean, oricine! Important este să ajungi la acea stare în care Dumnezeu să coboare în inima ta și să te unești cu El. Rugăciunea inimii este un dar al lui Dumnezeu pe care trebuie să-l căutăm și trebuie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
bollywoodian”, cu coregrafia de rigoare!): patriotism studențesc, societăți secrete, atentate teroriste cu arme, bombe și gaze toxice, spioni dubli și tripli, încleștări între servicii secrete străine și interne, armate private, lovituri de stat, amante fără scrupule, coliere scumpe, tainițe și călugări misterioși, etc. Nici azi nu știm de fapt pentru cine a acționat, căci nu și-a scris memoriile. Doar un volum de poezii, dominate de dorul de țară. Iar declarațiile lui Ilie Cătărău sunt ambigue, nici măcar la fel de elocvente precum cea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
comercial român, este confirmată și de deplina sa libertate de mișcare în cazul prezenței sale în 1952 la funeraliile tânărului poet Constant Tonegaru [fost deținut politic - n.a.], fiul comandorului de marină Constantin Tonegaru. În memoriile sale, Onisifor Ghibu confirmă prezența „călugărului” Ilie Cătărău la Sibiu în primăvara anului 1955. În fapt, Groza forțase mâna prietenului său, Mitropolitul Ardealului Nicolae Bălan, șantajabil datorită poziției sale ambigue față de Mișcarea Legionară. Mitropolitul a dispus imediat “călugărirea” lui Cătărău la Alba Iulia de către doi foști
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
și dr. Petru Groza această lume, fiind incinerat de familie la crematoriul “Cenușa”, după servicii religioase impresionante, ce au uimit întregul corp diplomatic, neobișnuit să vadă așa ceva într-o țară din blocul comunist. Ce s-a întâmplat mai departe cu călugărul Ilie Cătărău, dacă a mai ajuns în America în “misiune comandată”, cum se gândise dr. Petru Groza, doar românii din America ne-ar putea spune. Sau poate, cine știe, arhivele CNSAS. Nu de alta, dar viitorul general de Securitate Nicolae
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
făcut ani grei de temniță pentru convingerile lor. Obștea Mănăstirii Petru Vodă din județul Neamț i-a adresat președintelui Klaus Iohannis o scrisoare în care îi cere să întoarcă în Parlament o lege care sancționează drastic manifestările rasiste și xenofobe. Călugării Mănăstirii Petru Vodă din Neamț au publicat o scrisoare deschisă, adresată președintelului Klaus Iohannis, în care îi cer să nu promulge o lege care sancționează cu închisoarea organizațiile și simbolurile pro-legionare. Șefului statului i se solicită să întoarcă în Parlament
Cãlugãrii lui Iustin Pârvu, cu jalba la preşedintele Iohannis: „Un acatist cãtre pãrintele Arsenie Boca va costa 5 ani de închisoare“ [Corola-blog/BlogPost/93335_a_94627]
-
părintele Dumitru Stăniloae va costa de la 3 luni la 3 ani de închisoare, dacă publicarea unui acatist către părintele Arsenie Boca va costa 5 ani de închisoare, atunci cum mai sunt pedepsiți adevărații criminali de ieri și de azi?”, întreabă călugării de la Petru Vodă. Aceștia îi transmit președintelui Iohannis că „acest proiect de lege, prin lipsa de distincție între crime reale și crime atribuite, aruncă din nou în temnițe și la gropile comune victimele unui holocaust negat de revizionismul ocultant al
Cãlugãrii lui Iustin Pârvu, cu jalba la preşedintele Iohannis: „Un acatist cãtre pãrintele Arsenie Boca va costa 5 ani de închisoare“ [Corola-blog/BlogPost/93335_a_94627]
-
și crime atribuite, aruncă din nou în temnițe și la gropile comune victimele unui holocaust negat de revizionismul ocultant al unei realități istorice a cărei martor ocular sunt popoarele care au răbdat comunismul mai bine de trei generații”. În final, călugării se arată convinși că pledoaria lor va găsi înțelegere la președintele Iohannis. „Dacă veți anula Ordonanța - trimițând-o înapoi la Parlament pentru a fi dezbătută pertinent din mai multe puncte de vedere și debarasată de neadevărurile și mistificările istorice și
Cãlugãrii lui Iustin Pârvu, cu jalba la preşedintele Iohannis: „Un acatist cãtre pãrintele Arsenie Boca va costa 5 ani de închisoare“ [Corola-blog/BlogPost/93335_a_94627]
-
Pitești și a executat muncă silnică în mina de la Baia Sprie. „Mănăstirea noastră este închinată Sfinților români de către unul dintre aceștia și în numele lor cerem să nu li se întineze memoria prin nici un fel de act mincinos sau partizan”, arată călugării în scrisoare. Și Arsenie Boca, pe care monahii îl invocă în scrisoarea deschisă, a avut de suferit de pe urma participării active la mișcarea legionară. Părintele Arsenie a fost arestat pentru prima oară la Râmnicu Vâlcea pe 17 iulie 1945, dus la
Cãlugãrii lui Iustin Pârvu, cu jalba la preşedintele Iohannis: „Un acatist cãtre pãrintele Arsenie Boca va costa 5 ani de închisoare“ [Corola-blog/BlogPost/93335_a_94627]
-
vârsta de numai 16 ani, cu Părintele Arsenie Boca. Decretul 410 din 1959, care a dat afară călugării din mânăstiri, l-a oprit, o vreme destul de îndelungată, să devină monah (deși el, în lume fiind, ducea o viață ascetică, de călugăr). S-a resemnat până la 54 de ani, dar s-a mai nevoit încă 34 de ani în monahism, după aceea”. După ce trece în revistă o suită de detalii din biografia profesională a comemoratului (de exemplu: în 1983-84, regretatul Nestor Vornicescu
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
din epistola Sfanțului Apostol Pavel către Coloseni (3,11), reiese că și „sciții” au putut auzi cuvântul lui Dumnezeu. Tradiția că Sfanțul Apostol Andrei a predicat la sciți a fost reluată mai târziu și de alți scriitori bisericești. De pildă, călugărul Epifanie, în secolul VIII, în Viața Sfanțului Apostol Andrei scria că între popoarele evanghelizate de el se numărau și sciții. În așa numitul Sinaxar al Bisericii constantinopolitane se preciza că acest apostol „a predicat în Pont, Tracia și Sciția”. În
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
plac de la diverși artiști, incepand cu Piero della Francesca sau chiar mai departe, pornind din peșterile Lascaux. Am descoperit recent o chestie absolut incredibilă la Mănăstirea Putna. Cum am lucrat acolo cu călugării, m-am împrietenit cu ei. Și un călugăr de la Departamentul Media, ca să zic așa (fiindcă au transmisie live a slujbelor, cu echipament superprofi), mi-a arătat niște fotografii făcute după niște manuscrise de la Sucevița. Dumnezeule, ce există în mănăstiri! Eu n-am văzut niciodată, poate sunt ignorant! E
Ce mai are Mircea Cantor de demonstrat? [Corola-blog/BlogPost/93329_a_94621]
-
rău, nu ne preocupă să fie cunoscute realizările de valoare ale acestui neam nici cele din trecut, nici cele de azi!! Descifrarea mesajului picturii exterioare, l-a condus în mod firesc la cercetarea operei celui care alcătuise programul Marii rugăciuni: călugărul cronicar Macarie. Grav subestimat de istoriografia românească, Macarie a fost socotit ca unul din cei trei modești cronicari ai vremii alături de Eftimie și Azarie. Analizarea operei sale în amplul studiu din 1985, intitulat O surprinzătoare personalitate a evului mediu românesc
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Sorin Ullea, ei au fost doar buni executanți și cunoscători ai scenelor iconografice, ci teologii cu mare anvergură și inventivitate au fost creatorii de compoziții și programe. Puternica influență a episcopului isihast Macarie avea să se extindă, mai târziu, prin călugărul Ioanichie Movilă, fostul mare logofăt Ioan Movilă, până în simbolistica picturii Suceviței, impunătoarea ctitorie a Movileștilor (1601) a cărei pictură face parte din a doua fază, ultima, a picturii moldovenești din secolele XV-XVI, fază începută în 1535 la Homor și care
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
ori aprecia numai pe unul ci îi voi aminti, evoca, enumera și pomeni pe toți, la unison!... 3. - Așa cum ne este cunoscut, Părintele Arsenie Boca se bucură de o foarte mare dragoste din partea românilor, iar perioada în care a fost călugăr la Sâmbăta de Sus este una cu adevărat impresionantă, mai ales dacă ne gândim la mișcarea de înnoire spirituală /duhovnicească la baza căreia a stat. Dumneavoastră cum ați caracteriza unicitatea gândirii Părintelui Arsenie Boca în mediul monahal ortodox din România
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
dar nici puțini. Amintirea lui nu s-a stins vreo clipă. El trăiește încă prin cuvintele rostite și scrise, prin sfaturi, povețe și, mai ales, prin trăirea nepământească. Slovele așezate pe hârtie doresc să vorbească, cât de puțin, despre un călugăr cum rar a fost în lume, un misionar, îndrumător de obști și un sihastru de la cumpăna mileniilor. Părintele Cleopa a fost unul dintre marii slujitori ai Bi¬sericii Mântuitorului Iisus Hristos. Cunos¬cut, apreciat, iubit, res¬pectat și pomenit, Arhimandri
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
mâni care au dăruit lui Iisus Hristos întreagă viața lor!... 5. - Cât de mult a însemnat din perspectiva dumneavoastră Rugul Aprins ca factor de rezistență în lupta împotriva opresiunii comuniste din România? - Mișcarea „Rugul Aprins“ de la Mănăstirea Antim, comunitate de călugări, profesori universitari, studenți cu pregătiri dintre cele mai diverse, filosofie, arte frumoase, litere, matematici, a fost, pentru Bucureștiul anilor ’40-’50, locul unde se plămădea autentica cultură spirituală, aceea care se naște și crește odată cu întrebările eliberatoare ale credinței. Această
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
malul dobrogean în amonte de delta,a lui Angelino Dulcerto între triunghiul Drevei și al Deltei, a fraților Pizzigani plasează Vicina în amonte de Delta pe malul drept al Dunării, iar pentru mijlocul secolului al XIV-lea pe mapamondul unui călugăr franciscan Vicina e menționată că o cetate pe o insulă la gurile Dunării sau o mare cetate. ,,Sugestiile lui Gh. I. Brătianu, privind stăpânirea bizantina la Vicina, au fost contrazise de C. Andreescu, în comentariile sale pe marginea convertirii fiului
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
Brătianu, privind stăpânirea bizantina la Vicina, au fost contrazise de C. Andreescu, în comentariile sale pe marginea convertirii fiului comandantului tătar (″milenarius populi illius″) Argun, precum și a altor nobili și locuitori tătari ai orașului Vicum, în anul 1286, sub influența călugărului franciscan Moise. Identificând Vicum cu Vicina, atestata ca atare într-o listă a mănăstirilor franciscane de pe la 1314-1330, autorul consemna stăpânirea mongola a orașului danubian (″vicin iuxta danubin″), la sfârșitul secolului al XIII-lea . În fapt, este bine știut astăzi -în
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
și cumințenie sufletească... Tocmai din această cauză era foarte apreciat, foarte admirat și probabil, și invidiat... El, Arhipăstorul, a fost întotdeauna, consecvent probității sale intelectuale, morale și sufletești... De aceea, a fost mult iubit de tinerii elevi-seminariști, studenți-teologi, preoți și călugări, ajutându-i pe foarte mulți dintre ei prin recomandările și sfaturile pe care le-a dat fiecăruia în parte, ori de câte ori a fost solicitat... Colaborator apropiat și sfetnic luminat al multor personalități culturale, profesori și ierarhi, îndrumător a multor seminariști și
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A TREI ANI DE LA MAREA SA TRECERE de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/383189_a_384518]
-
care le-a dat fiecăruia în parte, ori de câte ori a fost solicitat... Colaborator apropiat și sfetnic luminat al multor personalități culturale, profesori și ierarhi, îndrumător a multor seminariști și studenți buzoieni sau vrânceni, păstor duhovnicesc a atâtor generații de preoți și călugări, membru a foarte multe asociații sau fundații culturale, naționale și patriotice din ținuturile binecuvântate ale Buzăului și Vrancei, am observat cum, la înmormântarea sa l-au plâns și regretat cu toții, fiind conștienți de marea pierdere ce li s-a pricinuit
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A TREI ANI DE LA MAREA SA TRECERE de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/383189_a_384518]
-
m-a impresionat profund datorită atmosferei de reculegere, decenței și sobrietății în care s-a desfășurat, și la care au participat mulți ierarhi ai bisericii noastre, foști seminariști și studenți - fii duhovnicești ai Înaltpreasfinției Sale, precum și foarte mulți preoți și călugări... Cuprins fiind de emoție, respect și recunoștință m-am tot gândit, preț de mai multe clipe, cum să-mi pot exprima, cât mai bine, în câteva rânduri, aceste stări și sentimente față de Înaltpreasfinția Sa, acum, la împlinirea a trei ani
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A TREI ANI DE LA MAREA SA TRECERE de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/383189_a_384518]
-
a face lecțiile cât mai atractive și mai interesante, spre a-și stimula elevii să învețe. Evul Mediu a contribuit hotărâtor la dezvoltarea școlii ca instituție, cel puțin în Europa. Rolul principal a revenit bisericii. De multe ori, preoții și călugării erau cei mai învățați oameni ai unei comunități, iar una dintre misiunile lor era transmiterea cunoștințelor către ceilalți membri ai comunității. școlile de pe lângă biserici și mănăstiri s-au răspândit în toată Europa, asigurând instrucția celor care își puteau permite să
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]