2,267 matches
-
împinse înspre nord-vest către păduri și în locuri mai puțin fertile-cu dealuri și văi (ex. satul Vatra, satul Mlenăuți și Hudești-Lupeni). Un uric din 13 decembrie 1421 prin care Alexandru cel Bun dăruie „fostei sale soții Ringala Cneaghina unele cătune, sate, târguri, eleșteie și alte bunuri cât va trăi aceasta. în document este menționat prima dată numele panului Gudici (Hudici) vornic. Fiind unul dintre principalii boieri în divanul domnesc, numele lui Petru Hudici, fiul lui Druja Hudici este menționat în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
negoțului pământului patriei au adus foloase și țăranilor din Hudeștii Mari care puteau astfel vinde cereale, animale și păsări și puteau cumpăra îmbrăcăminte, încălțăminte, tutun, sare, păcură. în anul 1846 Iordache C. Boldur Lățescu a dat dispoziții să împuște în cătunul Alba din Hudești cu învoiala țăranilor, 71 de vite bolnave ale acestora pe care le-a plătit din veniturile moșiei sale. Fapta sa filantropică a fost apreciată de către Comitetul sănătății și înscrisă în Buletinul foaie oficială a Principatului Moldova nr.
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
timp a purtat numele de Lupeni. Numele de Hudești apare de la data de 20 ianuarie 1582 în urma actului domnesc dat de Iancu Vodă. - Hudești-comună în județul Botoșani formată din satele Alba, Baranca, Bașeu, Hudești, Mlenăuți și Vatra. Mai cuprinde și cătunele Lișna Nouă și Podiș. Cuzoaia a dispărut, fiind doar case răzlețe. - Hudești-moșie existentă până în 1945 pe teritoriul comunei Hudești. Hudeștii - Maridenumire veche purtată de moșia de la Hudești care ținea de la Prut și până la șoseaua Havârnei, după cum se poate vedea și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de au fost Popa Ion de Hudești, duhovnicul meu și popa Pântileiu de Bașeu și Berechez de Comănești.... Lișna Nouă-sat înființat în ultimii ani în comuna Hudești fără a fi menționat ca oficial. încet, încet se desființează. Este considerat un cătun al comunei Hudești. Pe acest loc a existat o pădurice care s-a defrișat. Liubănesei-drum care venea de la Cernăuți,pe la Siret, Mihăileni, Ibănești, Alba, Hudești, Vatra, ieșea pe Dealul Conceștilor și mergea în continuare până la Săveni. în prezent este folosit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în prezent se numește Hudești. Denumirea satului se trage , probabil, de la marele vornic Lupu Costache (1716), fiul lui Gavriliță Costache, căsătorit cu Ruxandra Balș, care printre alte moșii din ținutul Dorohoiului avea și moșia Hudeștii-Mari. Ulterior moșia, împreună cu satul și cătunele care au luat ființă în perioada aceea, au intrat în stăpânirea spătarului Mihalache Costache, descendent al lui Lupu Costache. O altă variantă, asupra numelui satului, după spusele unor bătrâni, este aceea că s-ar trage de la locul numit Lupărie între
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a pierit acolo fiind acoperit cu pământ. Ruda-pârâu amintit în documentele vechi, unde urma să se înființeze un sat-Novosălița Hudințăi (Lișna Nouă) și care era pe malurile sale. Este vorba, probabil de Pârâul Cenușei care trece prin centrul acestui mic cătun. Localnicii nu-și amintesc de acest nume. Ruptoare (La Ruptoare)-loc situat în vestul satului Baranca, unde Prutul venind de mai multe ori înfuriat a rupt de mai multe ori malul drept, dinspre Ponoare. Săliște-loc ușor înclinat spre sud, situat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și mai ales cu plante de nutreț. Vatra-sat european din comuna Hudești. în anul 1866, Ion Ionescu de la Brad în cartea sa Agricultura românească din județul Dorohoi arăta :locuitorii din Hudești în număr de 460 familii sunt așezați în patru cătune dintre care cei din Alba și Vatra satului au casele înconjurate cu livezi frumoase de pomi roditori. Este menționat și în statistica din România numită Indicile comunelor la finele anului 1873 când era numit Vatra satului. în anul 1891, în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
semințe sau chiar a unor instrumente mai empirice, fie că se recurgea la măsuri mai radicale(sacrificarea acestora). O mărturie în acest sens o avem din anul 1846 când hatmanul Iordache Costache Boldur-Lățescu “a dat dispoziții să se sacrifice în cătunul Alba, din satul Hudești cu învoiala sătenilor, 71 de vite bolnave ale acestora, pe care le-a plătit din veniturile moșiei sale, evitând o gravă molimă”., Fapta sa filantropică a fost apreciată de Comitetul sănătății și înscrisă în Buletinul foaie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din numărul celor de vârstă școlară, iar învățătorii se schimbau mereu de la o școală la alta. în statistica pe județe a școlilor generale,în anul de învățământ 1893-1894 pentru comuna Hudești din județul Dorohoi se arătau următoarele: Hudeștii-Mari cu 5 cătune:Alba, Bașeu, Lupeni, Concești și Vatra. Prima școală este la Lupeni. Există din 1865. Localul este proprietatea comunei, clădit de epitropia numită prin testamentul răposatului Iordache Costache BoldurLățescu. E de cărămidă cu temelie de piatră, bun, încăpător, la loc sănătos
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
remarcat un fapt nu lipsit de importanță în ceea ce privește dotarea bibliotecilor școlare cu cărți : în primul rând se aveau în vedere școlile urbane, apoi cele din satele mai mari și mai apropiate de oraș și în final satele mai depărtate și cătunele cum ar fi fost și cele din comuna Hudești. Mai mult decât atât, înainte de 1989 la bibliotecile sătești se trimiteau mai mult cărți de literatură politică și mai puține de beletristică. Apariția calculatorului, a televizorului și în special, a internetului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
alte comune din județ. La Coțușca, țăranii au distrus conacul moșiei, iar al Oroftiana au atacat casa arendașului. Din raportul inspectorului județean, Varlaam, rezultă că la începutul lunii martie existau temeri ca să nu se generalizeze răscoalele comunelor Horodiștea cu două cătune și HudeștiiMari cu cinci cătune. în ziua de 4 martie locuitorii din satele comunei Hudești sau adunat din nou la primărie, așteptând să primească răspunsul prefectului județului conform promisiunii făcute la 1 martie. într-adevăr prefectul a venit, dar de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Coțușca, țăranii au distrus conacul moșiei, iar al Oroftiana au atacat casa arendașului. Din raportul inspectorului județean, Varlaam, rezultă că la începutul lunii martie existau temeri ca să nu se generalizeze răscoalele comunelor Horodiștea cu două cătune și HudeștiiMari cu cinci cătune. în ziua de 4 martie locuitorii din satele comunei Hudești sau adunat din nou la primărie, așteptând să primească răspunsul prefectului județului conform promisiunii făcute la 1 martie. într-adevăr prefectul a venit, dar de astă dată înconjurat de armată
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
muncă și să mănânce și ei o pâine mai albă? Și cine ar trebui să dea răspunsul ? Numele de Hudeștii-Mari a fost purtat de moșie și mai puțin de așezarea omenească. De fapt, după 1877 așezarea s-a despărțit în cătunele Vatra-Satului și Lupeni care mai târziu au devenit sate. Când au dispărut moșiile, a dispărut și denumirea de Hudeștii-Mari, rămânând numai denumirea de Hudești. Fiind centru de comună, aici se află Primăria, Consiliul Local Hudești, Biserica Sf. Voievozi Mihail și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Tomșa, domnul Moldovei. O parte din moșia Mlenăuților a fost alipită la moșia satului Hudești în prima parte a sec. al-XVI-lea, pentru o moarte de om, partea de pe pârâul Ruda, unde s-a format noua vatră a satului Novoselița (un cătun al Hudeștilor). Pentru această parte din moșia Mlenăuți, Ioan Movilă marele logofăt a dat ulterior 50 de boi, în perioada 1551-1563 și a rămas încorporată la Hudești. Probabil este vorba despre terenul care se numește ―Pe Lișna ―, iar Novoselița nu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
această parte din moșia Mlenăuți, Ioan Movilă marele logofăt a dat ulterior 50 de boi, în perioada 1551-1563 și a rămas încorporată la Hudești. Probabil este vorba despre terenul care se numește ―Pe Lișna ―, iar Novoselița nu e altul decât cătunul Lișna Nouă. în lunga sa existență satul și moșia Mlenăuți au avut mai mulți proprietari care le-au deținut în totalitate sau numai părți din ele, avându-le ca moștenire sau obținându-le prin cumpărare. Amintim în continuare doar pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mare vornic. Brat(slav) - frate. Cahlă deschizătură prin care iese fumul la casele țărănești, coșul de pe pod al sobelor. Catagrafie - recensământ, inventar. Căldărar meșteșugar care repară căldările și alte vase de aramă. Cămătar - persoană care împrumută bani pe camătă(dobândă). Cătun - grup de așezări omenești care au un număr mai mic de locuitori decât un sat. Ceașnic paharnic, care toarnă în pahare la o masă festivă. Chelar - care administra proviziile alimentare și avea cheile cămării sau pivniței. Chihaia - șeful pădurarilor, administrator
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Capitolul III Demolările din București și aprecierile unora! Am citit într-o revistă "Ediție de colecție" a Jurnalului Național, un articol privind demolările care s-au făcut pe timpul lui Nicolae Ceaușescu în București și în toată țara, inclusiv în unele cătune din mediul rural. Jurnalul condus de domnul Marius Tucă, este un cotidian național în care și exprimă nemulțumirea toți neîmpliniții din timpul domniei "odiosului" regim comunist, în timpul căruia a fost distrusă arhitectura orașelor și în special a Bucureștiului. Auzim același
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
meritul sunt criteriile de bază. Am păstrat ierarhia care a făcut întotdeauna din PNL cel mai de ordine de disciplină organism al vieții noastre politice. Modificări importante aduse sunt următoarele. Am introdus organizația sătească, până și în cel mai mic cătun, considerând-o ca prima celulă a organismului nostru politic. Am păstrat organizația comunală imediat în scara ierarhică, dar am introdus, iarăși o modificare de seamă, organizația de sector, ca organ de control, și de propagandă electorală, precum și ca agent de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
tin Mavrocordat din anul 1749). De mai mare precizie este Charta Principatelor Unite din 1864 care, folosind datele Recensământului din anul Unirii, 1859, menționează pentru Colinele Tutovei 296 sate (ca unități administrative stabile), neincluzând și satele mici, noi și instabile (cătunele), apărute prin "roire" din primele. Dovadă în acest sens este și faptul că pe o hartă mai completă, din 1893, sunt consemnate 464 așezări rurale. Secolul 20 se caracterizează prin recensăminte și mai sigure și mai complete. Astfel, recensământul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
464 așezări rurale. Secolul 20 se caracterizează prin recensăminte și mai sigure și mai complete. Astfel, recensământul din 1912 indică pentru Colinele Tutovei un număr de 497, iar cel din 1930 atestă 509 așezări rurale (incluzând desigur și satele și cătunele), pentru ca împărțirea teritorial-administrativă din 1968 să consemneze 541 așezări, între care 402 sate și 139 cătune, grupate în 55 comune. După această dată, numărul așezărilor s-a mai redus întrucâtva, mai ales prin contopirea unor cătune cu satele vecine în vederea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
recensământul din 1912 indică pentru Colinele Tutovei un număr de 497, iar cel din 1930 atestă 509 așezări rurale (incluzând desigur și satele și cătunele), pentru ca împărțirea teritorial-administrativă din 1968 să consemneze 541 așezări, între care 402 sate și 139 cătune, grupate în 55 comune. După această dată, numărul așezărilor s-a mai redus întrucâtva, mai ales prin contopirea unor cătune cu satele vecine în vederea realizării unor sate mai mari, viabile și competitive, apte pentru măsurile de modernizare. Abia în ultimele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
desigur și satele și cătunele), pentru ca împărțirea teritorial-administrativă din 1968 să consemneze 541 așezări, între care 402 sate și 139 cătune, grupate în 55 comune. După această dată, numărul așezărilor s-a mai redus întrucâtva, mai ales prin contopirea unor cătune cu satele vecine în vederea realizării unor sate mai mari, viabile și competitive, apte pentru măsurile de modernizare. Abia în ultimele trei-patru decenii, tihnita viață sătească tutoveană a intrat într-un proces de rapide și imprevizibile transformări ca urmare a împuținării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ocoalelor silvice de stat. De remarcat că una din cauzele defrișării timpurii a Colinelor Tutovei a fost "roirea" continuă a satelor prin poieniri în masa pădurilor (din josul văilor tot mai spre obârșia lor). Noilor așezări li s-au adăugat cătune și slobozii de clăcași și/sau țigani pe teritorii oferite de boieri sau mănăstiri, rezultând acele așezări binare sau ternare atât de caracteristice acestei regiuni (exemplul: Stâncășeni răzeși Stâncășeni țigani; Obârșeni răzeși Obârșeni clăcași Obârșeni lingurari), așezări cu vetre separate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
generală din sat. Sperăm ca actualul primar, Aurelian Muller, și noul consiliu comunal să înțeleagă necesitatea stringentă a ducerii la îndeplinire a acestor obiective. Populația comunei Voinești este, conform împărțirii administrativ-teritoriale din anul 1968, grupată în 11 sate și 4 cătune (acestea din urmă înglobate oficial și/sau real în satele cele mai apropiate): 1.Voinești, sat reședință comunală, în care sunt incluse și cătunele învecinate Cârțibași și Fundătura; 2.Avrămești; 3.Băncești; 4.Corobănești (=Iezer); 5.Gârdești; 6.Mărășești, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Populația comunei Voinești este, conform împărțirii administrativ-teritoriale din anul 1968, grupată în 11 sate și 4 cătune (acestea din urmă înglobate oficial și/sau real în satele cele mai apropiate): 1.Voinești, sat reședință comunală, în care sunt incluse și cătunele învecinate Cârțibași și Fundătura; 2.Avrămești; 3.Băncești; 4.Corobănești (=Iezer); 5.Gârdești; 6.Mărășești, la care este înglobat și cătunul Sânzănești; 7.Obârșeni (-răzeși), la care este înglobat și cătunul Obârșeni clăcași; 8.Obârșeni Lingurari; 9.Rugăria; 10.Stâncășeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]