1,129 matches
-
Are o lungime de 17-20 cm (între vrabie și mierla neagră), masculul are o greutate 53-76 g, femela 46-72 g. Coloritul este cafeniu închis (sau negru-cenușiu) pe partea superioară; are o pată albă, mare pe piept și gușă; abdomenul este cafeniu închis sau brun-roșcat în funcție de rasă, partea de jos a abdomenului este cafeniu închis. Unele rase asiatice au partea inferioară mare, albă. Ciocul este drept, negru-albăstrui. Picioarele sunt plumburii. Numeroase populații separate sunt în zonele muntoase din Europa (de la Irlanda, nordul
Mierla de apă () [Corola-website/Science/329334_a_330663]
-
are o greutate 53-76 g, femela 46-72 g. Coloritul este cafeniu închis (sau negru-cenușiu) pe partea superioară; are o pată albă, mare pe piept și gușă; abdomenul este cafeniu închis sau brun-roșcat în funcție de rasă, partea de jos a abdomenului este cafeniu închis. Unele rase asiatice au partea inferioară mare, albă. Ciocul este drept, negru-albăstrui. Picioarele sunt plumburii. Numeroase populații separate sunt în zonele muntoase din Europa (de la Irlanda, nordul Norvegiei, Iberia, centrul și sudul Europei până în Italia și Grecia, Urali și
Mierla de apă () [Corola-website/Science/329334_a_330663]
-
înclinată ușor spre membrele posterioare. Coada câinelui este purtată ridicată, iar picioarele sunt mici, similare felinelor. Picioarele din față sunt drepte, iar pintenii anexați lor, la cererea stăpânilor se amputează. Părul este scurt și lucios, putând fi roșcat, negru și cafeniu sau ciocolatiu. Câinele prezintă un neobișnuit mers înțepat. Adultul are o înălțime de circa: și o greutate de: Pinscher-ul pitic este un câine plin de viață și inteligent. Foarte jucăuș și curajos, Pinscher-ul pitic este uneori foarte încăpățânat. Are tendința
Pinscher pitic () [Corola-website/Science/328521_a_329850]
-
Nicu Enea - 90. Evocări. "Ateneu", 24, nr. 5, măi 1987, p. 10. Nicu Enea. [Casetă catalog; apare sub îngrijirea lui Viorel Savin]. Bacău, Complexul Muzeal Județean; Casă Nicu Enea, 1989. 16 îl. color. Savin, Viorel. Infinit joc între galben și cafeniu. În: "Nicu Enea". "[Casetă]." Bacău, Complexul Muzeal Județean; Casă Nicu Enea, 1989. Enea Moldovan, Ioan. Casă memoriala Nicu Enea își întimpina vizitatorii în haine noi. "Steagul roșu", 44, nr. 7395, 29 iulie 1989, p. 2. Savin, Viorel. Nicu Enea 1897-1960
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Complexul Muzeal Județean; Casă Nicu Enea, 1989. Enea Moldovan, Ioan. Casă memoriala Nicu Enea își întimpina vizitatorii în haine noi. "Steagul roșu", 44, nr. 7395, 29 iulie 1989, p. 2. Savin, Viorel. Nicu Enea 1897-1960. Infinit joc între galben și cafeniu. "Ateneu", 26, nr. 9, septembrie, 1989, p.13. Tălmaciu, Florența."' Casă muzeu “Nicu Enea”. "Tineretul liber", 2, nr. 123, 19 mai 1990, p. 4. Savin, Viorel. Funcții și cerințe ale Casei - muzeu [“Nicu Enea”] în etapa actuala. "Carpica", nr. XXII
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Gâtul albicios este acoperit cu dungi longitudinale brune subțiri. Partea inferioară este albă cu dungi brun-roșcate transversale. În zbor, coada lunga este brăzdată de benzi transversale rare cenușii și brune închise, cu o bandă terminală mai lată. Femela are spatele cafeniu, iar partea inferioară este albă cu dungi transversale cafenii. Cuibul este plat, construit cu precădere de femele din crengi uscate intercalate și căptușit cu ramuri verzi. Cuibul este reînnoit în fiecare an și amplasat în zona de tranziție dintre ramurile
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
Partea inferioară este albă cu dungi brun-roșcate transversale. În zbor, coada lunga este brăzdată de benzi transversale rare cenușii și brune închise, cu o bandă terminală mai lată. Femela are spatele cafeniu, iar partea inferioară este albă cu dungi transversale cafenii. Cuibul este plat, construit cu precădere de femele din crengi uscate intercalate și căptușit cu ramuri verzi. Cuibul este reînnoit în fiecare an și amplasat în zona de tranziție dintre ramurile uscate și ramurile verzi, la o înălțime de 5-8
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
are aspectul unei fețe, în formă de inimă. La picioare, care sunt lungi, unghia degetului mare este zimțată. Coloritul penajului de pe corp este ocru, cu striuri albăstrui, iar pe partea dorsală, și pe aripi, apare presărat cu puncte de culoare cafenie închisă. Coloritul și nuanțele penenajului păsărilor variază destul de mult de la individ la individ, fiind diferit chiar la puii care provin de la aceași părinți.
Strigă () [Corola-website/Science/330986_a_332315]
-
albicioasă, câteodată cu pete cenușii, neregulate; liniile transversale de pe această înotătoare lipsesc. Masculii au botul mai larg și înotătoarele ventrale mai lungi ca la femele. Colorația masculilor este, în general, mai închisă ca a femelelor, observându-se deseori și pete cafenii pe burtă. Foarte lacom, se hrănește cu nevertebrate bentonice, icre și larve de amfibieni (broaște), peștișori tineri și icre de alte specii de pești, dar mai ales de păstrăv, din care cauză este socotit ca un element nedorit acolo unde
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
suprafețele pe care se deplasează, permițând brotăcelului să se cațăre chiar pe un geam vertical. Membrele posterioare au membrane interdigitale reduse, cele anterioare nu au aceste membrane. Coloritul pe partea dorsală variabil, de obicei verde intens ca iarba, uneori galben-verde, cafeniu sau cu pete cafenii pe un fond galben-roz. Abdomenul este alb. Degetele galben deschis sau roz. Îi este caracteristică o dungă laterală neagră sau cafenie, mărginită deasupra cu alb sau galben, care se întinde de la nări, trece prin dreptul ochilor
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
deplasează, permițând brotăcelului să se cațăre chiar pe un geam vertical. Membrele posterioare au membrane interdigitale reduse, cele anterioare nu au aceste membrane. Coloritul pe partea dorsală variabil, de obicei verde intens ca iarba, uneori galben-verde, cafeniu sau cu pete cafenii pe un fond galben-roz. Abdomenul este alb. Degetele galben deschis sau roz. Îi este caracteristică o dungă laterală neagră sau cafenie, mărginită deasupra cu alb sau galben, care se întinde de la nări, trece prin dreptul ochilor, timpan și ajunge de-
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
aceste membrane. Coloritul pe partea dorsală variabil, de obicei verde intens ca iarba, uneori galben-verde, cafeniu sau cu pete cafenii pe un fond galben-roz. Abdomenul este alb. Degetele galben deschis sau roz. Îi este caracteristică o dungă laterală neagră sau cafenie, mărginită deasupra cu alb sau galben, care se întinde de la nări, trece prin dreptul ochilor, timpan și ajunge de-a lungul flancurilor, până la baza membrelor posterioare, unde formează o prelungire orientată postero-anterior. Această dungă separă partea verde a corpului de
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
înotătoare adipoasă. Înotătoarea caudală puternic excavată, cu lobii aproape egali. Coloritul corpului este verzui-cenușiu pe spate, flancurile gălbui-roziu sau vânăt-argintiu, iar abdomenul alb argintiu, uneori bătând în roșu. Deasupra liniei laterale are puncte negre, mici, rotunde; pe flancuri, sunt dungulițe cafenii, longitudinale. Înotătoarele perechi sunt gălbui sau roșcate, cele neperechi violete. Înotătoarea dorsală închisă la coloare, bătând în albastru și roșu. Se hrănește cu larve de insecte (trihoptere), crustacee (amfipode, izopode), viermi, moluște, dar vânează și insecte din sbor (diptere, himenoptere
Lipan () [Corola-website/Science/331967_a_333296]
-
face parte din ordinul Anura. Specia ocupa un areal restrâns în sudul Africii, în sud-vestul regiunii Capului. Formele adulte ating în lungime circa 10-18 mm. Capul larg, botul rotunjit. Colorația în regiunea dorsală variază de la pal spre verde întunecat, gri, cafeniu, roșcat sau negru, cu o dungă întunecată de la ochi spre regiunea axială, de asemenea cu o dungă pală sau verge îngustă de-a lungul regiunii vertebrale, iar uneori cu linii sau pete laterale mai largi. Suprafața ventrală este netedă, cu
Microbatrachella capensis () [Corola-website/Science/328503_a_329832]
-
o pasăre arboricolă insectivoră migratoare din familia muscicapidelor ("Muscicapidae") de dimensiuni mici (12 cm, cât o vrabie), răspândită în Europa, Africa și Asia. Trăiește în păduri luminoase și rare, parcuri, grădini. Iernează în Africa, la sud de Sahara. Are irisul cafeniu, ciocul și picioarele negre; penajul este cenușiu cu galben-ruginiu și striații longitudinale pe piept. Sexele se aseamănă între ele. Cuibul în formă de cupă și-l fac între crengi. Din luna mai depune 4-5 ouă albastre-verzui sau smântânii pătate cu
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
dorsal. Pe spate are două înotătoare. Înotătoarele ventralele deplasate mult înainte, iar înotătoarea anala lungă. Solzii sunt mici și lipsesc pe abdomen. Colorație: pe spate cenușie-cafenie cu puncte albe. În lungul flancurilor, pe jumătatea lor superioară, are dungi întunecate, longitudinale, cafenii, alternând cu altele mai deschise. Abdomenul este albicios. Prima înotătoare dorsală neagră, înotătoarele ventrale roz-gălbui, înotătoarea pectorală și caudală brune. Stă, de obicei, pe fund, îngropându-se în nisip; își rotește ochii, ca un cameleon, în toate părțile și scoate
Bou de mare () [Corola-website/Science/331064_a_332393]
-
scurtă, se inserează în urma verticalei posterioare a înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudala este mică și rotunjită. Pe spate și pe fața ventrală a pedunculul caudal se întinde câte o mică creastă. Coloritul fundamental a corpului este galben, spatele este brun sau cafeniu închis, abdomenul bate în galben portocaliu sau este roșcat. Pe spate, se află numeroase pete mici verzui-negricioase și dungi închise, dispuse longitudinal. Pe laturi este cafeniu deschis, cu o dungă neagră lată longitudinală, sub această dungă și deasupra ei, sunt
Țipar (pește) () [Corola-website/Science/331101_a_332430]
-
câte o mică creastă. Coloritul fundamental a corpului este galben, spatele este brun sau cafeniu închis, abdomenul bate în galben portocaliu sau este roșcat. Pe spate, se află numeroase pete mici verzui-negricioase și dungi închise, dispuse longitudinal. Pe laturi este cafeniu deschis, cu o dungă neagră lată longitudinală, sub această dungă și deasupra ei, sunt numeroase puncte și pete, unele dintre ele contopindu-se și formând alte 2 dungi longitudinale, mai înguste și incomplete. Toate înotătoarele sunt gălbui. Trăind în ape
Țipar (pește) () [Corola-website/Science/331101_a_332430]
-
Bas Rouge) este o rasă de câini din Franța. Structura corpului acestui câine este similară cu cea a Malinois-ului Belgian, cu deosebirea că -ul este mai mare, cam de mărimea unui Doberman Pinscher. Există două culori ale blănii: negru și cafeniu, cu pete specifice: două romburi deasupra ochilor, cafeniu la baza buzei superioare și a gâtului, două pete cafenii pe piept, cafeniu în partea inferioară a picioarelor și o pată cafenie în formă de liră sub coadă. Cea de-a doua
Beauceron () [Corola-website/Science/334179_a_335508]
-
Franța. Structura corpului acestui câine este similară cu cea a Malinois-ului Belgian, cu deosebirea că -ul este mai mare, cam de mărimea unui Doberman Pinscher. Există două culori ale blănii: negru și cafeniu, cu pete specifice: două romburi deasupra ochilor, cafeniu la baza buzei superioare și a gâtului, două pete cafenii pe piept, cafeniu în partea inferioară a picioarelor și o pată cafenie în formă de liră sub coadă. Cea de-a doua tipologie de culoare este arlechin, cu petice de
Beauceron () [Corola-website/Science/334179_a_335508]
-
Malinois-ului Belgian, cu deosebirea că -ul este mai mare, cam de mărimea unui Doberman Pinscher. Există două culori ale blănii: negru și cafeniu, cu pete specifice: două romburi deasupra ochilor, cafeniu la baza buzei superioare și a gâtului, două pete cafenii pe piept, cafeniu în partea inferioară a picioarelor și o pată cafenie în formă de liră sub coadă. Cea de-a doua tipologie de culoare este arlechin, cu petice de gri, negru și cafeniu. Este o rasă veche franceză. Strămoșul
Beauceron () [Corola-website/Science/334179_a_335508]
-
deosebirea că -ul este mai mare, cam de mărimea unui Doberman Pinscher. Există două culori ale blănii: negru și cafeniu, cu pete specifice: două romburi deasupra ochilor, cafeniu la baza buzei superioare și a gâtului, două pete cafenii pe piept, cafeniu în partea inferioară a picioarelor și o pată cafenie în formă de liră sub coadă. Cea de-a doua tipologie de culoare este arlechin, cu petice de gri, negru și cafeniu. Este o rasă veche franceză. Strămoșul acestui câine este
Beauceron () [Corola-website/Science/334179_a_335508]
-
unui Doberman Pinscher. Există două culori ale blănii: negru și cafeniu, cu pete specifice: două romburi deasupra ochilor, cafeniu la baza buzei superioare și a gâtului, două pete cafenii pe piept, cafeniu în partea inferioară a picioarelor și o pată cafenie în formă de liră sub coadă. Cea de-a doua tipologie de culoare este arlechin, cu petice de gri, negru și cafeniu. Este o rasă veche franceză. Strămoșul acestui câine este Ciobănescul Persian adus de romani în Galia în secolul
Beauceron () [Corola-website/Science/334179_a_335508]
-
superioare și a gâtului, două pete cafenii pe piept, cafeniu în partea inferioară a picioarelor și o pată cafenie în formă de liră sub coadă. Cea de-a doua tipologie de culoare este arlechin, cu petice de gri, negru și cafeniu. Este o rasă veche franceză. Strămoșul acestui câine este Ciobănescul Persian adus de romani în Galia în secolul al XIII-lea. Rasa s-a îmbunătățit prin încrucișarea câinilor indigeni cu câinele Deer Hound adus din Anglia. Inițial s-a numit
Beauceron () [Corola-website/Science/334179_a_335508]
-
kg), cu corp greoi, membre scurte, coada ușor comprimată și acoperită de peri lungi. Au un cap masiv, urechile mici și rotunjite. Grosimea blănii lor este influențată de condițiile climatice, iar culoarea variază după specie, de la cafeniu-gălbui, la cafeniu-roșcat sau cafeniu închis pe spate și flancuri. Marmotele sunt animale diurne, bune săpătoare, dar se pot cățăra și în arbori. Galeriile sunt săpate în soluri afânate sau printre pietre și au o structură complicată cu mai multe ieșiri, iar pe traiectul lor
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]