1,530 matches
-
fost cadavrul... Nu, domnule, a plătit cash. Dacă zâmbetul lui Logan ar fi fost puțin mai larg, cu siguranță fruntea i-ar fi alunecat În jos. — Dar și-a colectat punctele pentru cardul de fidelitate. South Anderson Drive era un calvar la această oră din zi, dar North Anderson Drive era chiar mai rău. Se circula bară la bară dintr-un capăt În celălalt al orașului. Oră de vârf. Procurorul Își făcu apariția Într-un final, se interesă cu privire la locul crimei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
tu ai plecat. Eu, din nou, am intrat cu stângul la patinoar. M-au dat iar afară. Noroc că acum sunt vaccinată În această direcție. Studiez și (Începând de mâine, sper) mă antrenez. Sâmbăta și duminica vor fi zile de calvar. Pioletul meu cel nou mă privește Întrebător: când vom pleca? Va avea oare răbdarea necesară ca să nu izbucnească odată? Niciodată În această perioadă nu mi-am pierdut speranța. Te aștept să vii, să pornim din nou pe cărările de munte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
și are de gând să vină și el la Sovata. Ce puteam să fac? Să plec Înapoi la București, să plec de capul meu prin munți? Atunci v-am Întâlnit pe voi și am evadat pentru câteva zile din acest calvar. La Sovata, l-am Întâlnit din nou. Tata nu era acolo. După trei zile, am fugit la București. El, pe urmele mele. Nu știu ce să fac. Cred că ar fi În stare să mă și omoare. E rău acuma ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
se mai mișcă penița, parcă a Înțepenit odată cu creierul. Toți oamenii studiază aici. Numai eu stau și scriu prostii. Ți-aduci aminte de Dinu? Oho, cum să nu! Mi-eră frică de singurătate și mergeam cu el. Ce chin! Ce calvar! Dar Dan? Cum e Dan? E sublim, e Înălțător, e divin! Ce dragoste mi-ar putea da el... Ce dragoste mare! Infernal de frumoasă! Așa cum este el, bătrân pentru mine, m-ar putea face fericită și mi-ar elibera penița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
semn de luciditate. Kara atinse mâna mamei sale, caldă, netedă, de culoarea pielii unui nou-născut. Simți același lucru pe care îl simțea de fiecare dată: cum femeia și-ar fi dorit fie să moară și să scape de tot acest calvar, fie să se trezească odată și să își reia viața de zi cu zi. Karei îi fu într-un fel ciudă, căci nu avea ce să facă și totuși nu o putea scăpa de povara acestei alegeri. Își aruncă privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
măcar o decizie. În mod prostesc, nu mă gândisem să iau cu mine vreo valiză sau un cufăr, astfel încât eram conștient că și dacă aș putea să iau câteva decizii raționale privind lucrurile de luat va trebui să trec prin calvarul de a încerca să aleg o valiză ce ar fi putut fi de drept considerată a mea. Dat fiind că majoritatea muncii mele se desfășura în Londra, călătoream rareori singur - Judy era cea care trebuia din când în când să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
auzi zgomotul familiar pe care îl făcea Leigh când scotea o pastilă de gumă Nicorette din folie și o mesteca. Aproape că și simțea ușurarea prietenei ei. — Mai bine așa decât vreo ticăloasă pasiv-agresivă care să-ți facă viața un calvar. Ți-ar fi mai greu să fiți ca niște cumnate decât enervant de prietene, spuse ea. — Așa e. Dar trebuie să mă plâng și eu de ceva. Pauză: molf, molf. Ce faci în seara asta? Oh, stai, am uitat — nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
momentan Mâinile terapeutei care îi masa umerii încordați se simțeau extraordinar, dar chiar și cu muzica ambientală, lumina discretă și uleiurile aromatice de lavandă, Leigh nu-și putea liniști gândurile. Luna care trecuse de când se culcase cu Jesse fusese un calvar și, pentru cineva care s-a obișnuit cu gândurile obsesive și comportamentul vicios, ei bine, asta spunea multe. Nu trecuse nicio secundă — absolut niciuna — în care să nu fi tocat mărunt iar și iar ce se întâmplase cu Jesse, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
vânt și furtună sau poate chiar s-au prăpădit.“ Jurnalul Annei Frank, 19 noiembrie 1942 „Mă întreb mereu dacă nu ar fi fost mai bine să nu ne fi ascuns, să fi murit și să nu fim nevoiți să trăim calvarul acesta.“ Jurnalul Annei Frank, 26 mai 1944 15tc "15" M -am trezit brusc. Pe noptieră, acele albe ale ceasului tăiară o bucată mică din noaptea care trecea. 5:20. Mi-am răsucit capul pe pernă. Madeleine dormea în poziția în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
cu ideea că suferința tuturor apasă pe umerii noștri. Opresiunea din Teritorii, ocara bătrânilor care caută prin gunoaie, orbul care Își caută drumul ciocănind cu bastonul noaptea prin Întuneric, suferința copiilor autiști În instituții neglijate, căsăpirea câinelui bolnav de edem, calvarul lui Dimi, umilința Annettei și a Ninei, singurătatea lui Teddy, hoinărelile permanente ale lui Uri, intervenția chirurgicală care are loc chiar acum, aici, În spatele peretelui, cu forcepsul de inox În mijocul vulvei rănite, totul apasă pe umerii noștri, ai tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
În sfârșit, relaxându-se. Stăm bine, Norman. Norman se prăbuși pe covor extenuat, simțind brusc efectul efortului și al Încordării În fiecare fibră a corpului. Se terminase. Criza trecuse. Acum totul avea să fie bine. Își simți corpul mai destins. Calvarul se sfârșise. 12.30 ORE Sângele Încetase să curgă din nasul zdrobit al lui Harry, care acum părea să respire mai regulat, mai ușor. Norman săltă punga de gheață ca să arunce o privire feței lui tumefiate, iar apoi reglă debitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
n-a mai fost tratat cu atîta sălbăticie. Care era totuși binevenită, pentru că se trece-n revistă „talentul organizatoric de excepție al tinerei femei”, asupra căreia deodată „s-au intensificat presiunile” din toate părțile În vreme ce sîngera supravegheată, cînd a-nceput calvarul și „n-a mai putut rezista șantajului abject al academicienei acceptînd (Înfrîntă) căsătoria cu Nicu”. Și Încă un lucru, pediatric: „O Întrista faptul că nu putea Împiedica folosirea copiilor ca instrumente de cult”. E tristă și acum. Da’ noi! Deschid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mi pare străină Și mă regăsesc tristă-n drum spre Damasc, înspăimântată și oarbă-n lumină. Te caut în nădejde și-n iertare, în credință, iubire milă și har, Și mă regăsesc pustiită ades, sub poale de deal, înspre tristul Calvar. Te caut și pe muntele cu maslini, confuză privesc, mi-e sila de mine Când Tu cu iubire mă ierți și mă chemi, stând lâng-un foc, eu mă lepăd de Tine. Te caut în bogății și-n dorințe, sorbind cupa
Te caut by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83278_a_84603]
-
le analizez și le văd pe toate și cred că nici măcar nu sunt toate, pentru că săream de la una la alta. Imaginează-ți că ai vrea să scrii ceva despre tot ce gândește omul la un moment dat. Ar fi un calvar“. „Ce drum?“, l-a întrebat din nou. „Un drum.“ Și-a așezat firele de păr zbârlite și amețit de adierea gravă care răbufnea la răstimpuri, ca o răsuflare de uriaș. „O prostie“, a mai zis. Un corb croncănea foarte aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
m-am împotrivit, nu mai aveam vlagă, deși era tocmai aceea care nu mai călcase în casa noastră de mai bine de zece ani, nici la moartea mătușă-mii nu se arătase. Cât am trăit cu ea a fost un calvar. Aș spune că unchiu-meu era blândețea întruchipată pe lângă ea, cel puțin el se purta cu indiferență, nu cu răutate. După mai multe luni în care m-a tocat la cap tot timpul că trebuie vândută casa și să ne mutăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
nu i-ar trebui decât un singur pas pentru a se sinucide, n-ar ști nimeni și n-ar interveni nimeni, dar refuzând chiar să admită acea posibilitate, pentru că n-ar fi decât lașitate și minciună și impostură și aruncarea calvarului pe umerii altuia, iar oricine altcineva n-ar putea spune decât că s-a înșelat cu adevărat în privința lui și aurul sau ceea ce era asemănător și luat drept aur nu fusese decât tină mult prea obișnuită. Gândindu-se că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pe umărul ei, Mortimer a adormit deja. Îi luase aproape patruzeci de minute să atingă momentul culminant. Îi lua din ce în ce mai mult timp; și deși era în general un amant blând și atent, pentru Rebecca aceste partide-maraton începeau să devină un calvar. O durea spatele și avea gura uscată, dar nu întindea mâna după paharul cu apă de pe noptieră ca să nu-l deranjeze pe soțul ei. El începu să mormăie ceva incoerent prin somn. Ea îi mângâie părul rărit. — ... ce m-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
chestiile astea, asta e șmecheria, spuse Fiona. Dacă e vorba de depresie, să-ți spun eu cum stă treaba, că am trecut prin asta. Dar știi cum e... Uite, de exemplu, excursia cu bicicleta de săptămâna trecută. A fost un calvar. Un adevărat calvar, fir-ar să fie. Dar cel puțin am cunoscut oameni, am fost după aceea să bem ceva și m-am ales cu câteva invitații la cină. Nu pare cine știe ce, dar după un timp îți dai seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
e șmecheria, spuse Fiona. Dacă e vorba de depresie, să-ți spun eu cum stă treaba, că am trecut prin asta. Dar știi cum e... Uite, de exemplu, excursia cu bicicleta de săptămâna trecută. A fost un calvar. Un adevărat calvar, fir-ar să fie. Dar cel puțin am cunoscut oameni, am fost după aceea să bem ceva și m-am ales cu câteva invitații la cină. Nu pare cine știe ce, dar după un timp îți dai seama că... nimic nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Ești un om bătrân: ce speră să obțină? Findlay ridică din umeri. — O viață întreagă am avut parte de un asemenea tratament, Michael.Nu mai pune întrebări. Slavă Domnului că rămân sănătos la minte și la suflet, deci o să supraviețuiesc calvarului, poți fi sigur. Dar apropo de supraviețuire (și în acel moment, glasul i se transformă din nou în șoaptă), am auzit pe căi neștiute că membrii unei familii de vază se pregătesc să înfrunte o pierdere tragică. Mortimer Winshaw se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
primit cafeaua, spuse doctor Gillam, după ce sorbi din ceașca ei de hârtie. Am schimbat băuturile. — Nu, ăsta ar putea fi ceaiul, am spus eu, gustându-l nedumerit. Dar n-am mai schimbat băuturile. N-avea rost. Ați trecut printr-un calvar ieri-noapte, începu ea după câteva momente de gândire. Ca să spunem adevărul, este inacceptabil să treceți prin așa ceva. Dar din păcate nu-mi pot cere scuze, pentru că se întâmplă mereu și s-ar fi întâmplat oriunde. Nu m-aș fi așteptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
MI-EȘTI TOTUL... Mi-ești pâinea râvnită și vinul diurn, Odihna și truda atâtor calvaruri Prin timpul ce trece solemn, taciturn, Zgârcit în zâmbire și daruri... Infernul mi-l dai din adânc de abis, Deasupra doar stelele-și flutură-naltul, Rămân pe vecie damnatul prescris Cum nu e pe lume un altul... Mi-ești viața
MI-E?TI TOTUL... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83834_a_85159]
-
de scandal newyorkeză, totul trebuie să fi fost adevărat. Asta era de-a dreptul dezgustător. —A-a-a-h, nuuu, acum nici măcar nu mai pot ține totul secret. E atât de jenant, am strigat. —Privește partea bună a lucrurilor, acum ești scutită de calvarul de a-i anunța pe toți că n-o să mai fie nici o nuntă, că doar toți vor citi treaba asta. Sincer, tot răul spre bine, mă consolă Julie. Publicitatea negativă făcută pe gratis își are avantajele ei. —Bună! ne întrerupse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
în urmă, prin fierberea apocaliptică a demolărilor din somptuoasele cartiere, prin forfota zgomotoasă a liniștitelor mahalale, înecate vara în verdeață, prin răscolirea dezordonată a zonelor sărace și insalubre, de la o zi la cealaltă, întinzându-se, peste tot, dezolantul peisaj al calvarului nestatorniciei dintr-un paradis neurastenic. Rămași, brusc, într-o insulă temporară, garnisită cu detaliile vechimii sale, Cristina și ai ei abia mai suportau asaltul de bric-à-brac, sterpiciunea bolovanilor de zid, vraiștea de șarampoaie și de alte grinzi putrede, geometria aleatorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
handicap, nu a vrut să-i spună mamei sale ce s-a întâmplat, deși era evident pentru aceasta că ceva se întâmplase. A doua zi, cele două s-au dus la medicul curant al victimei. Cerasela i-a destăinuit medicului calvarul prin care trecuse. La audieri, Gheorghe V. a recunoscut că a întreținut raporturi sexuale cu femeia, dar a spus că au fost cu acordul acesteia. Inculpatul a fost testat cu aparatul poligraf, ieșind la iveală că are un comportament simulat
Agenda2005-49-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/284459_a_285788]