2,291 matches
-
unor oameni de cultură, scriitori, actori, editori etc. În cel de-al doilea volum, În prim-plan se află clasa muncitoare și poveștile oamenilor simpli, iar celelalte pierderi au devenit cumva discrete. Ceaușescu a devenit modelul exemplar de omenie, calitate cardinală a comunistului par excelence, de curaj, de operativitate, de viziune strategică, de disponibilitate etc. Ceaușescu trece drept erou salvator 32, care se expune pericolelor pentru a indica modul de acțiune cel mai potrivit. De asemenea, Ceaușescu se deplasează la căpătâiul
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
că elementul lor final este o consoană; există însă numeroase excepții de la această regulă, îndeosebi în rândul simbolurilor și al abrevierilor de sorginte latină. Pot fi scurtați prin abreviere grafică termeni din variate sfere semantice (larg răspândite fiind abrevierile punctelor cardinale, numelor lunilor, gradelor militare, titlurilor și funcțiilor civile etc.), inclusiv prenume însoțite de numele de familie, acestea din urmă scriindu-se, de regulă, întregi. Majoritatea simbolurilor (vezi mai jos) sunt și ele formate prin prescurtare. Abrevierile se deosebesc între ele
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sau cap de grup, și unul sau mai mulți determinanți (D): GN = S + D (acest + garaj). Determinantul poate fi articol: un garaj, garajul, pronume 70 (Pron) posesiv: garajul meu, demonstrativ: acest garaj, nehotărât: fiecare garaj, orice garaj, tot garajul, numeral cardinal: două garaje sau ordinal: al doilea garaj, ori adjectiv (calificativ sau relațional) ( A): garajul strâmt, substantiv la genitiv: garajul vecinului, substantiv cu prepoziție (Prep): garajul din curte etc. Determinanții pot fi multipli și pot primi, la rândul lor, determinări, formând
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
97. Autorii includ în seria determinativelor care se află în funcții de determinant sau de cap de grup câteva clase de cuvinte care în opinia și terminologia altora au ocurențe specifice determinanților sau pronumelor, de exemplu relative și demonstrative, numerale cardinale sau cuantificatori, ba chiar și pronume nehotărâte sau negative cum sunt cineva, ceva, nimic etc., care nu apar decât în funcții de cap de grup, nu și ca determinanți (adjective pronominale). 75 Huddlestone Pullum 2005, p. 100. 76 În opinia
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
tăcere” spre a-și păstra independența și a rămâne în lumea lor. Necesită o abordare limitată la a nu li se “tulbura” liniștea dar medicul trebuie să acționeze pe linia unor explicații clare despre cauzele bolii și importanta unor simptome cardinale pentru diagnostic și urmărirea rezultatului tratamentului. 6.4. Reacțiile individului față de boală Pentru a defini starea de boală trebuie să definim starea de sănătate. Definiția actuală a sănătății, stabilită de O.M.S., este aceea de “stare de bine psihic, somatic
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
al analizelor dedicate celui mai arzător subiect al agendei politice interne și externe a SUA nu este, desigur, întâmplător. Pentru cetățenii unui stat definit, prin însăși Constituția sa, ca unul în care domnia legii și respectarea drepturilor individuale sunt principii cardinale și inalienabile, orice initiațivă guvernamentală ce le-ar putea aduce atingere capată automat conotațiile unui atentat la fundamentele codului genetic al societății americane. În acest sens, situația de excepție cu care se confruntă, de ceva timp, Statele Unite nu pare să
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
alte analize meditative ale celor dispuși să-și proiecteze gândul dincolo de semn, dincolo de cuvintele scrisorii divine. Cele mai multe sensuri primordiale descoperite tind să se re-ascundă urmând a fi din nou aflate și înfățișate în alte forme de expresie. Puține sunt sensurile cardinale lumii care, odată descoperite, scoase din ascundere și înfățișate, rămân permanent în această stare de înfățișare, de expunere deschisă în conștiința și tradiția umanității. Și poate că infinit este numărul acelor sensuri vitale a căror descoperire este revendicată de mistic
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
mine rătăcirea, pierderea de sine, dezorientarea, atunci trăiesc, așadar, experiența unei debusolări. Busola reprezintă unul dintre cele mai cunoscute intrumente de orientare la care au apelat mereu călătorii. Pierderea busolei echivala cu situarea în golul spațial, în nedeterminarea ascunderii punctelor cardinale. Un navigator, spre exemplu, care era brusc lipsit de busola sa trăia sentimentul unui abandon al sinelui, unei înstrăinări de propria individualitate deși opțiunea apelării la alte mijloace de orientare îi era adesea disponibilă. Busola, însă, avea o aură deschisă
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ce zdrobește de sus, nelâsând posibilitatea unei eschive, unei devieri sau a unei deplasări defensive ce ar feri, ar ocoli impactul cu această greutate care izbește în alunecarea sa nestăvilită. Atunci când ești pus în primejdie și atacat dintr-un punct cardinal glisat în plan orizontal, posibilitatea de a-ți proteja ființa este substanțial crescută datorită câmpului vizual ce te poate favoriza. Primejdia o zărește mult mai repede precum și oportunitățile salvării de sub incidența și exercitarea ei. Pașii devin aici extrem de importanți. Un
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
pierde busola comuniunii, devine disparată în drama ce se prefigurează necruțător. Dar, viziunea apocaliptică nu se oprește la nivelul unei regiuni populate, ci ea vizează întreaga omenire răspândită pe suprafața terestră. Așadar, aici este vorba despre o confiscare a punctelor cardinale și a busolei întregii omeniri. Maladia, coborâtă spre a strivi, se extinde generalizându-se și nu mai poate fi localizată spre împrejmuire. Ea indică reperele cardinale și ea delimitează locațiile pe care le cucerește ucigând fără încetare. Astfel, începe să
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
omenire răspândită pe suprafața terestră. Așadar, aici este vorba despre o confiscare a punctelor cardinale și a busolei întregii omeniri. Maladia, coborâtă spre a strivi, se extinde generalizându-se și nu mai poate fi localizată spre împrejmuire. Ea indică reperele cardinale și ea delimitează locațiile pe care le cucerește ucigând fără încetare. Astfel, începe să existe un nord, un sud, un vest și un est al maladiei, un jos și un sus al acesteia. Fiind prins în mijlocul groteștii sale sărbători, oriunde
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
adoptat, succesiv și în formă sintetică, de cele două reprezentanțe naționale, numite Divanuri sau Adunări ad-hoc ale Principatelor, în toamna anului 1857, a semnificat, precum s-a observat deja42, un act cu valoare și forță juridică constituțională, oferind soluții problemelor cardinale cu care întreaga societate românească se confrunta, deopotrivă, în interior, ca și în afară. Măsurile ori direcțiile înscrise în acel program, desprinse din totalitatea proiectelor, pledoariilor sau documentelor anterioare, exprimau relația indisolubilă existentă deja între necesitatea modernizării societății românești și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
validă. Așa cum vom vedea, abia de curând cercetările interacționist dinamice au început să dea un contur clar definit problemei. Blocajul în acest demers a fost determinat de incapacitatea vechilor modele conceptuale de a demonstra la nivelul cercetării empirice atributul definitoriu cardinal al personalității - consistența comportamentală. O asumpție universal acceptată, atât la nivelul simțului comun, cât și de către teoreticieni și practicieni, a fost aceea că persoanele sunt caracterizabile printr-o serie de atribute care rămân relativ invariabile de-a lungul timpului și
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
interacționalism etc.) situate în interiorul abordării psihometrice a personalității. Totuși, principala cauză, așa cum aveau să arate cercetările care au reușit să aducă soluții de rezolvare a paradoxului, a fost inadecvarea modelelor, asumpțiilor și metodelor complementare de verificare empirică. 2. Consistența, atribut cardinal al personalității Ca urmare a sedimentărilor ocazionate de eforturile pozitiviste de cercetare empirică, în definirea personalității au început să apară citate tot mai frecvent elemente consensuale, precum: stabilitatea, persistența manifestării caracteristicilor individuale, structurilor dispoziționale (trăsăturilor), structurilor procesuale (variabile persoană) sau
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
essere dato a me. La mattina, în questo tempo, mi lievo a 16 hore, et, vestito, vo insino a Palazo; non però ogni mattina, mă, delle due o tre, una. Quivi, qualche volta, parlo venti parole al Papă, dieci al cardinale de' Medici, șei al magnifico Juliano; et se non posso parlare a llui, parlo a Piero Ardinghelli, poi a qualche imbasciadore che și truova per quelle camere; e intendo qualchoxetta, pure di poco momento. Facto questo, me ne torno a
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
se non posso parlare a llui, parlo a Piero Ardinghelli, poi a qualche imbasciadore che și truova per quelle camere; e intendo qualchoxetta, pure di poco momento. Facto questo, me ne torno a casă; excepto che, qualche volta, desino col cardinale de' Medici. Tornato, mangio con li mia, e qualche volta, un forestiero o dua che vengono da loro, chome dire ser Sano o quel ser Tommaxo che era a Trento, Giovanni Rucellai o Giovan Girolami. Dopo mangiare giucherei, se havessi
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lungo a cerți, quando leggo le lor lettere, sto da me medesimo admirato sieno venuti în grado alchuno, che non sono se non cerimonie, bugie et favole, et pochi ne sono che eschino fuori dell'ordinario. Bernardo da Bibbiena, hora cardinale, în verità ha gentile ingegno, et è huomo faceto e discreto, et ha durato a' suoi dì gran faticha: nondimeno, hora è malato; è stato chosì tre meși, né șo se sarà più quel soleva. Et così spesso ci afatichiamo
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
le citesc scrisorile, mă mir singur că au dobândit vreun rang, fiindcă vorbele și scrisorile lor nu sunt decât fațadă ceremonioasa, minciuni și închipuiri, căci există puțini oameni care s-au ridicat deasupra mediocrității. Bernardo da Bibbiena, care e acum cardinal, este cu adevărat un om de un rar talent și noblețe, si este amuzant și discret și, în vremea să, s-a implicat în proiecte importante. Oricum, acum este bolnav; a fost bolnav timp de trei luni, si nu știu
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
altri luoghi et în particulare în Pistoia, manuscris inedit în vol. 2, în Archivio Capitolare di Pistoia, ÎI, p. 392. Bădia, Iodoco del (ed.), "Salvalaglio", în Miscellanea fiorentina di erudizione e storia, I, 1886, pp. 47-48. Beani, Gaetano, Niccolò Forteguerri cardinale di Teano. Notizie storiche, Popolo Pistoiese, Pistoia, 1891. Bertelli, Sergio, "Potere e mediazione", în Archivio storico italiano, CXLIV, 1986, pp. 5-15. Bizzocchi, Roberto, Chiesa e potere nella Toscana del Quattrocento, Îl Mulino, Bologna, 1987. Brown, Alison M., "The Humanist Portrait
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1758, Forni, Bologna, 1968. Fiumi, Enrico, L'impresa di Lorenzo de' Medici contro Volterra (1472), Olschki, Firenze, 1948 [cu o recenzie de R. Palmarocchi în Rivista storica italiană, 61, 1949, pp. 289-297]. Forteguerri, Giuseppe, Cenni storici intorno alla donazione del cardinale Niccolò Forteguerri ed alla fondazione della Pia Casă di Sapienza în Pistoia, Niccolai, Firenze, 1857. Gai, Lucia, "Niccolò Forteguerri nei suoi rapporti con l'ambiente culturale pistoiese del Quattrocento", în Studi storici pistoiesi, I, 1976, pp. 57-72. ---, "Centro e periferia
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
atacat direct eternalismul filosofic în Cetatea lui Dumnezeu, dezvoltând ceea ce avea să devină setul de argumente creștine standard împotriva doctrinei 7. Augustin a fost urmat de Boethius și mai târziu de către John Scotus Eriugena, iar creaționismul a rămas un punct cardinal al doctrinei creștine, cum de altfel încă mai este (Dales, 1990, pp. 3-26). În Evul Mediu târziu, noțiunea de eternitate a lumii a devenit din nou controversată. Studii istorice moderne, prin lucrări care au început cu Ernest Renan și au
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
parabolă politică di un cardinale-principe del rinascimento, vol. 2, Istituto storico italiano per îl medio evo, Romă, 2002, 2: 764, care scrie: "La solidarietà fraterna con îl Moro e con l'operazione dinastica da lui [i.e. Ascanio] compiuta scattò nel cardinale proprio nel momento della catastrofe che piombò addosso a entrambi, dopo una vită di infinite contese". [Solidaritatea fraterna cu îl Moro și cu operațiunea dinastica de el (Ascanio) perfectata a fost ruptă de cardinal în chiar momentul catastrofei care a
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și în Documentul 3. 143 Cei Zece ai Libertății și Păcii era denumirea magistraturii florentine însărcinată cu afacerile militare și relațiile cu străinătatea. 144 La Florența. 145 Cardinalul Giulio de' Medici. 146 Bernardo Dovizi da Bibbiena (1470-1520) a fost numit Cardinal Deacon de Santa Maria în Pórtico, de către Papă Leon al X-lea în 1513. 147 Vettori îl citează pe Seneca, Moral Letters [Scrisori morale] 197. Machiavelli dezavuează acest tip de fatalism în capodoperă să, Principele, XXV. 148 Martelli: ambasador 149
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
XXXI, 1929, pp. 6-23, 94-112. 59 Q. Santoli, "Giannozzo Manetti, Capitano di Custodia a Pistoia", în Bullettino storico pistoiese, XXVIII, 1926, pp. 47-56. 60 Vedi Bizzocchi, Chiesa e potere, pp. 189-190. 61 G. Forteguerri, Cenni storici intorno alla donazione del cardinale Niccolò Forteguerri ed alla fondazione della Pia Casă di Sapienza în Pistoia, Niccolai, Firenze, 1857; G. Beani, Niccolò Forteguerri cardinale di Teano. Notizie storiche, Pistoia, Popolo Pistoiese, 1891; L. Gai, "Niccolò Forteguerri nei suoi rapporti con l'ambiente culturale pistoiese
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1926, pp. 47-56. 60 Vedi Bizzocchi, Chiesa e potere, pp. 189-190. 61 G. Forteguerri, Cenni storici intorno alla donazione del cardinale Niccolò Forteguerri ed alla fondazione della Pia Casă di Sapienza în Pistoia, Niccolai, Firenze, 1857; G. Beani, Niccolò Forteguerri cardinale di Teano. Notizie storiche, Pistoia, Popolo Pistoiese, 1891; L. Gai, "Niccolò Forteguerri nei suoi rapporti con l'ambiente culturale pistoiese del Quattrocento", în Studi storici pistoiesi, I, 1976, pp. 57-72. 62 Referitor la Panichi: Connell, Îl commissario, p. 591; și
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]