2,375 matches
-
Schimbare Travaliu cognitiv Pe plan cognitiv, metoda cea mai utilizată în acest caz este cea a confruntării empatice („Aveți desigur argumente solide în sprijinul faptului că ați învățat să gândiți astfel, dar nu credeți că...?), cu utilizarea de metafore și caricaturi care să evidențieze excesul de scheme și de strategii de coping. Terapeutul validează astfel schemele ca pe o „concluzie/viziune a lumii logice asupra condițiilor de viață (infantile) ilogice/anormale”. El validează, de asemenea, strategiile de coping reperate ca eficiente
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
între 14 octombrie 1927 și 28 mai 1934. Publicația e interesată strict de dimensiunea spectaculoasă a cotidianului românesc și internațional, pe care îl prezintă preponderent prin imagini fotografice și foarte puțin prin articole de analiză. Rubrici: „Săptămâna”, „Moda”, „Actualitatea în caricatură”, „Jocuri”, „Sporturile”, „Pagina femeii”, „Pagina cinematografică”, „Notițe științifice”. Interes literar prezintă traducerile din prozatori străini, cea mai mare parte nesemnate. Totuși, câteva nume de traducători pot fi identificate. Unul dintre ei este Const. A. I. Ghica, tălmăcitor în 1923 și 1924
OGLINDA LUMII. WELTSPIEGEL. LE MIROIR DU MONDE. VILÁG TU˝KRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288512_a_289841]
-
tipice: o însușire sau o anomalie fizică, starea intelectului, predispoziția etică; o însușire sau o scădere morală, un tic, o manie, un obicei, totul dozat, ritmat și rotit în jurul unei virtuți sau diformități substanțiale. Portretul neculcian stă la mijloc, între caricatură și tablou. G. CĂLINESCU Cronica lui Neculce constituie nu numai o importantă realizare în sine, ci și o posibilă monadă a literaturii române. Ea rezumă sau mai bine zis anticipează un larg ansamblu de trăsături generale [...]. Neculce nu este numai
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
La fel de pregnant se prezintă și figurile concepute în cheie sobră și învăluite de abur mitic și magic: pădurarul și copiii săi - vietăți sadoveniene și voiculesciene ale naturii sau descinse parcă din eresuri -, cum și unele animale vorbitoare fabuloase. Ironia incisivă, caricatura și umorul se văd astfel contrapunctate de un registru grav, stăruind adesea în perceperea, lirică și magică, a peisajului sălbatic și a existențelor arhaice. Ineditul personajelor și al scenelor e consolidat de ineditul tehnicii narative: joc liber între relatarea de
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
victorii ale Germaniei naziste etc.). Fiecare număr are un editorial care imaginează o emisiune a postului de radio Moscova, redactată într-o originală limbă „româno-rusă” și având următorul final: „Păcală balșoi pezevengski gazetă. Niet credevaite șto citaite./ Desfundanie!”. Desenele și caricaturile sunt semnate de Nicol, Aurel Petrescu, George Voinescu ș.a. I.R.
PACALA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288600_a_289929]
-
întreagă de cronici bune despre cărți proaste”. Sunt găzduite interviuri cu Ionel Teodoreanu și G. M. Zamfirescu. Mai colaborează M. Gr. Constantinescu, C. Moruzan, Dan Fulger ș.a. Apar și câteva necrologuri: G. Topîrceanu, Panait Istrati. Paginile revistei sunt înviorate de caricaturi. După ce revista își mărește formatul și devine bilunară, sumarul suferă modificări în defavoarea literaturii, preponderente fiind articolele focalizate pe evenimentul social și politic. N.S.
PAMFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288642_a_289971]
-
F. Mihăescu, „Hoții de pădure”, LCF, 1982, 27; Laurențiu Ulici, Prejudecăți abolite, CNT, 1982, 31; Mihai Ungheanu, „Iubita de la Gura Teghii”, LCF, 1984, 12; Mariana Brăescu, Social și psihologic, LCF, 1984, 50; Cosma, Romanul, I, 201; Claudiu Constantinescu, Exportul de caricatură, RL, 1991, 33; Nicolae Manolescu, O istorie romanțată a Basarabiei, RL, 1993, 7; Claudiu Constantinescu, Romanul cu ajutoare, RL, 1993, 7; Ulici, Lit. rom., I, 409-410; Vlad Pohilă, O cronică tulburătoare a durerilor noastre, „Mesagerul” (Chișinău), 1997, 42; D. Micu
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
consistentă agerimile de moralist ce se manifestă în instantaneele lui câteodată surâzătoare, cu miză, ce-i drept, mărunțică. Îi rețin atenția „chipurile” din provincie, ipochimeni întristător-ilari, mișunând într-un perimetru lipsit de orizont. De semnalat apetența pentru jocul onomastic și caricatura de limbaj. Întâlnirea lui M. cu teatrul a însemnat o nefericită, chiar penibilă experiență. „Drama modernă” Chip cioplit (un fragment, inserat în „Comedia”, 1927, se numește Amantul de ghips), reprezentată în 1930 la Teatrul Național din București, proba lipsa oricărei
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
Mureșanu) și al lui Tudor (Teodor) Mazilu, muncitor la Societatea de Transporturi București. Urmează școala primară din mahalaua Lupeasca. Amână să se înscrie la liceu, preferând să realizeze pentru revista „Tinerețea” (ulterior, „Tânărul muncitor”), la care se angajase, mai întâi caricaturi, apoi cronici sportive, articole despre viața tinerilor și schițe umoristice. În 1946 și 1947 frecventează Liceul Comercial. Atras din ce în ce mai mult de activitatea publicistică, se hotărăște să renunțe temporar la școală, devenind redactor al „Scânteii tineretului”. În 1950 reușește totuși să
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
cu putere misiunea civilizării popoarelor băștinașe din regiune. Îndemnat de această provocare, Ovidiu călătorește de unul singur prin împrejurimi și poartă discuții savante cu localnicii nedumeriți. Îndeletnicirea, foarte ciudată pentru cei din jur, îl transformă pe eroul lui M. în caricatura modelului său arhetipal. Tot despre exil, dar într-o cu totul altă manieră vorbește piesa Idoli de lut. Aici predomină tonul grav și situațiile dramatice extreme. Personajele au funcții simbolice și sunt angrenate în raporturi de tensiune reductibile, în cele
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
Buzzati, realizate de Paul B. Marian și Ileana Moldovan, din Michel de Villiers în versiunea Rodicăi Lungulescu și pagini din umorul străin transpuse de Marius Tupan. Revista mai oferă informații din actualitate prezentate în manieră umoristică, aforisme de Tudor Mușatescu, caricaturi, anecdote, știri sportive, poșta redacției. Alți colaboratori: Dan Cojocaru, Adrian Socaciu, Mircea Enescu, Varujan Vosganian, Victor Pițigoi, Dumitru Dinulescu, Ion Besoiu. M.W.
MOFTUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288204_a_289533]
-
publicată în „Caete de dor”, sau la proza lui N.S. Govora), preocupările fals științifice sau pseudofilosofice (vizați, abuziv, fiind Petre Sergescu, Basil Munteanu, Mircea Eliade sau Emil Cioran) sunt tot atâtea „teme” puse în discuție, scenarizate și stigmatizate. Excelente sunt caricaturile, precum cea a lui „Pamfil Șeicaru din Beci-eni (Buzău)” sau aceea definindu-l pe „Banfil Sperțaru”. Altele, la fel de reușite, privesc Nunta domnului Marecal invalid Ion Gheorghe sau Obiecțiile domnilor H. Comaniciu și Em. Ghilezan. Unul dintre inițiatorii M. r. ar
MOFTUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288203_a_289532]
-
ambițiile nejustificate, reputațiile nemeritate. Deseori, simpla reproducere a textului unui articol, a unei poezii din gazete ca „Vocea Covurluiului”, „Vocea Botoșanilor” și chiar „Literatorul” devine un mijloc de provocare a ilarității. M. r. are, în mod obișnuit, pe copertă o caricatură politică de actualitate. Rubricile principale sunt dedicate unor chestiuni la ordinea zilei: un editorial (scris de I.L. Caragiale și, mai rar, la prima serie, de Anton Bacalbașa), o cronică a Camerei Deputaților, o alta dramatică, articole de știință și de
MOFTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288205_a_289534]
-
exercițiu care a deschis calea celui veritabil în poezia română. Versurile din Spovedanii (1927), Strofe pentru toată lumea (1930) și Nu sunt ce par a fi... (1936) confirmă tenta de autopastișă și îngroașă nota de deriziune și umor spre grotesc și caricatură, tinzând spre un expresionism sui-generis, tot minulescian, adică încărcat de blândă autoironie și sentimentalism disimulat. Proza lui M. cuprinde romane, nuvele și povestiri. Deși critica vremii nu a receptat-o cu entuziasm (mai ales Călinescu, Lovinescu, Perpessicius), M. aduce unele
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
vor putea deveni aceste bresle dacă nu mici partide într-o Biserică ce a încetat să mai funcționeze la nivel de parohie și în care oamenii mai simt totuși nevoia unei minime reprezentări a laicatului? Nu vom sfârși cu biata caricatură a religiei americane, fiecare club religios având grupurile sale de presiune, fără să facă altceva decât să propage o mentalitate sectară și tehnocrată? Ce fel de conștiință religioasă reflectă o asemenea dilemă existențială: „Eu în ASCOR sau ASCOR-ul în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
seminarii păstrează, în linii mari, volutele scolastice schițate mai bine cu patruzeci de ani în urmă de profesorul Isidor Todoran 2. Raportat la tradiția patristică, Dumnezeul despre care ne vorbește această carte mai curând dezagreabilă este de multe ori o caricatură; în cel mai bun caz, „Dumnezeu” devine un obiect inert într-un discurs căruia îi lipsește, prin definiție, orice putere de convingere. Tradiția vestică a suflat demult praful de pe ochelarii de cal ai unei asemenea „științe”. Teologia răsăriteană a rămas
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
naziste) cu Woodstockul (festivalul pop, moment simbolic al contraculturii americane), crezând că ele ar avea „același principiu”. 11. Pe lângă „Ravelstein” și „Felix Davarr”, mai există și alte personaje inspirate din viața reală. Dintre ele, cel mai notoriu este „Rakhmiel Kogon”, caricatura eminentului sociolog și teoretician al științelor sociale Edward Shils (1910-1995), membru (ca și Bellow, Eliade, Leo Strauss, Bloom, Leszek Koßakowski) în faimosul Committee on Social Thought de la University of Chicago (Shils, membru fondator, timp de 45 de ani). Caricatură e
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Kogon”, caricatura eminentului sociolog și teoretician al științelor sociale Edward Shils (1910-1995), membru (ca și Bellow, Eliade, Leo Strauss, Bloom, Leszek Koßakowski) în faimosul Committee on Social Thought de la University of Chicago (Shils, membru fondator, timp de 45 de ani). Caricatură e poate puțin spus, fiindcă „Kogon” nu apare doar ca un personaj grotesc, ci e considerat „periculos”. Dintre numeroasele lucrări ale lui Shils (care a fost totodată traducător și comentator al unor clasici germani ca Max Weber și Karl Mannheim
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
mare romancier al vieții academice și intelectuale americane, să nu uităm) personajul titular din Mr. Sammler’s Planet (1970) și, cel puțin parțial, pe profesorul Durnwald din Humboldt’s Gift (1975). Portretele anterioare, mult mai complexe, au lăsat loc acum caricaturii, șarjei (inclusiv insinuarea că „Kogon” era homosexual ascuns, mai rău și mai nedemn deci decât „Ravelstein”). Pe scurt: dintre toți eroii romanului, numai „Chick” și „Rosamund” sunt frecventabili. 12. Presa israeliană de limbă engleză a transliterat inițial greșit numele lui
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
zi.........................................410 Epilog......................................................................................427 GLOSAR de termeni marinărești...............................................431 Matse îsau Matsya), în mitologia hindusă, incarnarea lui Vișnu într-un pește. Guido Reni î1575-1642), pictor italian din școala bologneză. William Hogarth î1697-1764), pictor și grafician englez, celebru mai ales prin caricaturile sale politice. Oraș în statul New York din S.U.A. Oraș din Germania, pe malul Rinului. Jeremy Bentham î1748-1832), jurist și filozof englez, teoretician al utilitarismului. John Hunter î1728-1794), chirurg și anatomist englez. E vorba probabil de Ambroise-Louis Garneray î1783-1857), pictor francez
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cavaler, pentru că lumea în care trăiește e lipsită de cavalerism. Or, confruntat cu duritatea asasinilor înrăiți, a politicienilor corupți și a polițiștilor pe cât de incapabili, pe atât de cinici, el ar putea apărea, în cel mai bun caz, drept o caricatură. Ceea ce nu este. Ținta lui Raymond Chandler trebuie căutată dincolo de obișnuitele scopuri ale romanului polițist - divertismentul și, eventual, încercarea de a preda o lecție morală. Ținta lui e metafizică. Ea vizează teme abstracte precum singurătatea, deziluzia, zădărnicia, eșecul, urâtul, criza
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
în Franța. Publicat în Série Noire, alături de Hammett și Georges Simenon, romanul va atinge tiraje de masă. Probabil că succesul la un număr atât de mare de cititori i-a determinat pe critici să identifice un „declin progresiv, degenerând în caricatură” (Newlin, 1984, p. 29). Un diagnostic pe cât de eronat, pe atât de lipsit de onestitate. E suficient să citești romanul fără a fi obsedat de respectarea canonului și te afli dintr-odată în spațiul literaturii propriu-zise. Privit din unghiul limitat
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
vânt, alți ochelari de soare și alte gesturi și voci așa-zis rafinate, și alte moralități dubioase. Ei, stai o clipă! Foarte mulți oameni simpatici lucrează în cinematografie. Ai adoptat o atitudine greșită, Marlowe. Astă-seară nu ești rezonabil. Filipica devine caricatură spre sfârșitul secvenței: întregul Los Angeles „miroase a stătut și vechi, ca o cameră ținută prea mult închisă”, cu „camioanele cu opt și șaisprezece roți” ce alcătuiesc veritabile convoaie înfricoșătoare și în care Pacificul însuși, „imens, greoi și compact, se
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cristal al apei din piscină. Robert B. Parker a simțit potențialul dramatic al acestei situații și l-a exploatat cu multă abilitate. El salvează, în felul acesta, chiar debutul jenant al romanului, care era cât pe ce să transforme în caricatură o ieșire din scenă ce s-ar fi cuvenit să fie memorabilă. Dincolo de aceste considerații, produsul literar oferit în anul 1989 de editura G.P. Putnam’s Sons, sub dubla semnătură Chandler/Parker, nu e nici pe departe un eșec. Preluând
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
relativă, implicând comunicarea dintre structurile inconștiente și activitățile adaptative și creative ale subiectului”. Pe scurt, dacă, așa cum ne asigură Fenichel (1945/1953), în activitatea de gândire logică subiectul elimină mereu asociațiile afective care ar dăuna obiectivității, obsedații ar fi niște „caricaturi ale celor care gândesc normal”. Pentru ei prevalează aspectul patologic al acestei apărări, pe care toți autorii, continuându-l pe Freud, îl leagă de nevroza obsesională. Izolarea prezintă un risc: suprimat pentru moment, afectul se va manifesta în mod irațional
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]