2,818 matches
-
pentru noile regimuri comuniste din estul Europei; peste două decenii, optica americană în această privință a început să se schimbe, pe măsură ce a fost sesizat potențialul comercial și nu în ultimul rând politic al unor state ca Polonia sau România (vezi Carp: 2003, 918). În 1975 însă, reacordarea clauzei a inclus amendamenul Jackson-Vanick, inițiat de către senatorii cu aceleași nume, care prevedea condiționarea acordării cauzei de respectarea dreptului de a emigra a cetățenior români sau din România. Treptat, pe măsură ce drepturile omului căpătau o
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
România, traducere de Florica Mateiaș și Raluca Schiau, București, Fundația Academia Civică. Buzilă, Boris (1999), În prezența stăpânilor. Treizeci de ani de jurnal secret la România Liberă, București, Editura Compania. Calafeteanu, Ion (2005), Scrisori către tovarășa Ana, București, Univers Enciclopedic. Carp, Mircea (1997), "Vocea Americii" în România, (1969-1978), Iași, Editura Polirom. Chelaru, Rodica (2001), Culpe care nu se uită. Convorbiri cu Cornel Burtică, București, Editura Curtea Veche. Chuev, Felix (1993), Molotov remembers. Inside Kremlin politics, Cicago, Ivan R. Dee. Ciobanu, Mircea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Editura Politică. Caraciuc, Traian (ed.) (1980), Probleme internaționale. Agendă, București, Editura Politică. Caraciuc, Traian; Florea, Constantin, (1975), Epoca contemporană epoca trecerii omenirii de la capitalism la socialism, București, Editura Politică. Carillo, Santiago (1978), Eurocommunism and the state, London, Lawrence and Wishart. Carp, Mircea (2003), ""Clauza națiunii celei mai favorizate" și relațiile româno- americane", în Rusan, Romulus (ed.), Anii 1973-1989: cronica unui sfârșit de sistem, București, Fundația Academia Civică, pp. 918-921. Carr, Edward (1947), International relations between the two World Wars: (1919-1939), London
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
103-104, 597 Callinicos, Alex / 46, 284, 604 Calvocoressi, Peter / 90, 94, 605 Câmpeanu, Pavel / 313, 314, 605 Canja, Gheorghe / 96, 230, 605 Caraciuc, Traian / 325, 414, 442, 505, 561, 605, 608 Carasev, V. / 103, 598 Carillo, Santiago / 432-434, 436, 605 Carp, Mircea / 329, 467, 541, 595, 605 Carr, Edward / 20, 22, 605 Cătănuș, Dan, 114-115, 136, 149-150, 157, 169, 187, 201, 205-207, 209, 212, 225-226, 229, 231-232, 234-238, 240-241, 243, 259-262, 265, 267-268, 271, 278, 350, 352, 355-356, 584, 589, 591-592
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
făcut, dacă am mâncat sau nu, fiecare era preocupat, totuși, să aducă ceva mâncare acasă. Mătușa mai cârpea, că lucrurile se rupeau, mama tot mai cosea și noi, copiii, umblam. O vecină de-a noastră, o familie tot din Rădăuți, Carp, a adus vreo două covoare românești cu flori pe care a reușit să le deșire - și făceau șosete sau mănuși și le vindeau. Și eu m-am apropiat; una dintre fiice era colegă de clasă cu mine și lucram și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
că acolo nu exista nimeni care să nu fi pierdut o rudă foarte apropiată, copii, soț, soție, părinți... Nu exista așa ceva. Nu a existat nimeni care să nu fi pierdut pe cineva. (iunie 2002) * Conform Cărții Negre a lui Matatias Carp, colonelul Năsturaș (Poiană Volbură, ca poet) a semnat ordine severe de ghetoizare a evreilor, precum și de predare a lor germanilor (Matatias Carp, Cartea Neagră, 1947, 2003, pp. 273, 276, 357, 359, 361). * Turnătoria de la Moghilev a fost organizată de inginerul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a existat nimeni care să nu fi pierdut pe cineva. (iunie 2002) * Conform Cărții Negre a lui Matatias Carp, colonelul Năsturaș (Poiană Volbură, ca poet) a semnat ordine severe de ghetoizare a evreilor, precum și de predare a lor germanilor (Matatias Carp, Cartea Neagră, 1947, 2003, pp. 273, 276, 357, 359, 361). * Turnătoria de la Moghilev a fost organizată de inginerul Iagerdorf și nu de doctorul Filderman. * Bucovina de Nord. * Tulcin. Siegfried Jägendorf, Minunea de la Moghilev. Memorii 1941‑1944, introducere și comentarii Aron
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Jägendorf, Minunea de la Moghilev. Memorii 1941‑1944, introducere și comentarii Aron Hirt‑Manheimer, traducere din limba engleză Marcel Biener, București, Editura Hasefer, 1997, 248 p. * În 1941. * Rabinul Mark a fost executat de soldați SS pe 7 iulie 1941 (Matatias Carp, Cartea Neagră, vol. 3). * Probabil Orășanu. * Katz. Miklós Nyiszli, Am fost medic la Auschwitz, În românește de Lucia Nasta, București, Editura Eminescu, 1971, 232 p. Matatias Carp, Cartea Neagră. Suferințele evreilor din România: 1940‑1944, cu o prefață de Alexandru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Rabinul Mark a fost executat de soldați SS pe 7 iulie 1941 (Matatias Carp, Cartea Neagră, vol. 3). * Probabil Orășanu. * Katz. Miklós Nyiszli, Am fost medic la Auschwitz, În românește de Lucia Nasta, București, Editura Eminescu, 1971, 232 p. Matatias Carp, Cartea Neagră. Suferințele evreilor din România: 1940‑1944, cu o prefață de Alexandru Șafran, vol. I‑III, București, Socec, 1946‑1948; ediția a II‑a, vol. I‑III, București, Editura Diogene, 1996. * „Drepți Între Popoare”. Miriam Korber‑Bercovici, Jurnal de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
în România: boierimea și, mai presus de orice, țărănimea. Orice evoluție trebuie să se bizuie pe țărani și să fie organică. Naționalismul său este legat de gîndirea junimistă, dar el era mai puțin elitist decît cei asemenea lui Petre P. Carp. Eminescu era mai apropiat de țărani decît de boieri 64. Nu trebuie să ne surprindă faptul că el a fost descoperirea literară și protejatul personal al lui Titu Maiorescu. A publicat permanent în "Convorbiri literare", participînd la multe dintre ședințele
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
o astfel de democrație democrație bugetară, punînd-o în contrast cu una reală: o democrație a muncii. Patriotismul politicianismului este grija iubitoare mai curînd față de bugetul țării și nu față de țară, exploatînd la maximum resursele tot mai mici ale acesteia 66. Ca și Carp, Eminescu îi critica pe liberali pentru că împiedicau ajungerea la o democrație adevărată. El cerea respectarea legilor existente, care reclamau alegeri libere. După părerea lui Eminescu, politica liberalilor lăsa țara în mîinile străinilor, care dominau atît economia cît și viața culturală
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
călătorii în Transilvania și a trecut în 1906 prin Bulgaria în drum spre Constantinopole, în timpul ultimilor ani ai sinistrei domnii a lui Abdul Hamid. Începînd din 1900, Iorga a studiat colecțiile particulare ale familiilor de boieri Știrbei, Calimachi, Bibescu, Ghica, Carp, Cantacuzino și Brîncoveanu. Acestea i-au permis imediat accesul deoarece era conservator. Folosind acest material, Iorga nu numai că a publicat multe lucrări, dar a stabilit și multe relații personale importante. Își formase grupuri de lucru în toate părțile Daciei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
dreptatea socială nu avea pentru el o valoare mai mare decît națiunea 147. Dar accentul pus de el asupra dreptății sociale într-un cadru naționalist i-a deconcertat pe conservatori, chiar și pe marele adept al lui Bismarck, Petre P. Carp. Iorga a rupt-o cu conservatorii după Congresul Partidului Conservator din februarie 1906, dîndu-și seama că naționalismul său era ireconciliabil cu platforma partidului. Pe vremea aceea elaborase un program bazat pe naționalismul lui cultural și pe lupta literar-culturală care vor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Centrale. În ciuda sentimentelor bătrînului rege, Ion C. Brătianu nu a renunțat la neutralitatea României. Acest lucru a fost decis de către Consiliul de Coroană ținut la Sinaia la 4 august 1914. A existat o facțiune pro-Puterile Centrale, reprezentată de P. P. Carp, un boier progerman adept al politicii lui Bismarck, și de Sturdza, care nu era chiar atît de filogerman pe cît era de rusofob. Deși retrocedarea Basarabiei era aproape imposibilă, anexarea Transilvaniei și a Bucovinei putea deveni o realitate. Majoritatea opiniei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
63, 72, 101, 131, 455 Caragiani 51 Carducci, Giosué 53, 71 Carlyle, Thomas 50, 60 Carnot, Saadi 59 Carol I 48, 76, 100, 125, 126, 155, 160, 259 Carol II 151, 229, 260, 275, 287, 288, 320, 322, 362, 451 Carp, P. P. 57, 58, 119, 120, 154 Carr, E. H. 11, 21 Cartojan, Nicolae 322 Castro, Fidel 87 Cazacu, Aneta 431, 434, 435 Călinescu, Armand 103, 109, 270, 308, 324, 348, 354, 377, 378, 380, 381, 382, 383, 384, 385
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
alte persoane erau inițiate în amănuntele afacerii. Astfel, din însemnarea din 18/30 septembrie 1883 reiese că Iorgu Liteanu, ministrul plenipotențiar al României la Berlin, era la curent cu problema tratatului României cu puterile centrale. La fel și Petre P. Carp, ministrul României la Viena, și prințul Heinrich von Reuss, ministrul Germaniei în capitala Austro-Ungariei (însemnarea din 14/26 octombrie 1883). Prin urmare, „tratatul secret” de aderare a României la alianța puterilor centrale nu era câtuși de puțin secret. Regele a
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
și vântos. Ora 4½ Cernat și Candiano la mine, care pleacă în seara aceasta la Petersburg, cu încă trei subofițeri care au Crucea Sf. Gheorghe. Orele 5-6 prințul Uruzov la mine, e foarte abătut din cauza veștilor din Rusia. Ora 8½ Carp la mine, care nu e împotriva intrării cu un anumit program în guvern, partidul său ar dori doar ca eu să mă pronunț. Ora 11 în pat. Joi, 5/17 martie -2șR. Ceva zăpadă, frig și urât. 10-11½ plecat cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Venit călare ofițerii Regimentului al III-lea de husari din Brașov, 18 persoane. La ora 12½ i-am invitat la dejun. Toast. După-amiaza dans și horă, până la ora 5. Venit Brătianu și Dabija cu soția. Aceștia la masă, de asemenea Carp și Theodori. Seara discutat cu Brătianu. Trebuie să plece la Marienbad, pentru cură. Luni, 8 august/27 iulie Vreme minunată, enorm de cald. Ora 10½ cu Theodori la băi. Dureri de cap și destul de obosit. La dejun, în pavilionul de
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Theodori. Seara discutat cu Brătianu. Trebuie să plece la Marienbad, pentru cură. Luni, 8 august/27 iulie Vreme minunată, enorm de cald. Ora 10½ cu Theodori la băi. Dureri de cap și destul de obosit. La dejun, în pavilionul de vânătoare, Carp și domnul cu doamna Dabija, conversat până la ora 3. Mai târziu la șantier. La mine Stöhr cu Heymann din Hamburg, care urmează să preia amenajarea castelului. Turnul va fi acum acoperit. Ceva furtună și puțină ploaie. Seara răcoare. Theodori la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
modificat. După-amiaza venit colonelul Catargi; a fost în Rusia, unde pare să domnească anarhia. Seara citit. Elisabeta la teatru. Duminică, 6/18 decembrie -2°R. Dimineața Elisabeta la biserică. Promenadă cu Candiano în grădina Cișmigiu. Orele 1½-4 audiențe. Orele 5-6 Carp. La Cameră, unde ieri Ionescu, Vernescu și Blaremberg au făcut mare scandal în dezbaterea adresei, în chestiunea Dunării și în privința publicării de către Callimaki-Catargi a documentelor relative la aceasta, pe care Ionescu vrea să le citească. Infamie a lui Callimaki-Catargi. Seara
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
promenadă cu Monaco spre Cotroceni, vânt rece. Ora 4½ înapoi. Ora 5 Lucae pentru ultima oară la Elisabeta. Îi dau Crucea de ofițer al Coroanei, primește 6.000 franci. Este mulțumit de starea Elisabetei. Luat rămas-bun de la el. Orele 6-7 Carp la mine. Seara cu Monaco la Elisabeta, care e foarte vioaie. Venit doamnele, care merg la balul costumat de la Bibescu. Abia la ora 11 în pat. Miercuri, 3/15 februarie Vreme blândă. Elisabeta o noapte liniștită. Ora 9 dejunat cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
nou. La o școală profesională. Ora 12½ dejunul, 30 persoane, ofițerii străini etc. După-amiaza mers cu trăsura la gară, pentru a vedea trupele, care însă nu pot veni încă, multe manevre etc., ceva dezordine. Audiențe, lucrat cu Sturdza, Liteanu aici. Carp va merge ca ministru plenipotențiar la Viena. Ora 7 cina. Seara soirée dansante până la ora 12½, foarte plin, multe doamne frumoase. Luni, 4/16 octombrie. Bârlad Ploaie torențială, vreme foarte întunecată. Înainte de amiază, de la 9 la 12, vizitarea liceului, a
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
octombrie Vreme minunată, foarte cald, puțin vântos. Înainte de amiază cu Elisabeta la castel, ajuns un mobilier de la Bembé. Ora 12½ dejunat în pavilionul de vânătoare, venit D. Sturdza, invitat și pe Linch. După-amiaza lucrat cu D. Sturdza, citit mesajul Tronului. Carp merge acum la Viena. Ora 4 ceai, apoi toți împreună la castel, promenadă. Ora 6 D. Sturdza încă la mine, pentru mesajul Tronului. Elisabeta la mine, e complet uluită de scandalul L. Ghica, care a avut o legătură cu Vlădoianu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
rece. Ora 8¾ dejunat à trois. Ora 10 îi arăt ducelui de Mecklenburg mănăstirea, apoi Elisabeta face cu el o plimbare cu trăsura spre Poiana Țapului. Eu la castel. Ora 12½ dejunat în pavilionul de vânătoare, unde a venit și Carp. După-amiaza discutat cu el, trebuie să plece deja săptămâna aceasta la Viena pentru a prelua postul de ministru plenipotențiar, vorbit despre problema Dunării. Cu el și cu Crețeanu la castel, Elisabeta merge cu Mecklenburg la mănăstire. Ora 5 luat ceaiul
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Orele 5-6 primit pe Brâncoveanu. Este îngrijorat din cauza fratelui său N. Bibescu, care e complet ruinat și are datorii de 3 milioane. Seara singur, scris, noapte senină. Elisabeta îmi telegrafiază că Willy de Nassau vrea să ne viziteze în Sinaia. Carp a fost primit de Kalnoky. Maria îmi scrie că este surprinsă de comportarea celor doi belgieni, Guillaume va fi mutat în curând, eu îi scriu că doresc mutarea imediată a lui Jooris, care este un individ josnic. El nu va
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]