1,163 matches
-
Nora, n-o s-o paț. Mai curând, are s-o pață limba voastră, dacă vă pun să spuneți după mine Sese Seko Koko Ngbendu Wa Za Banga. Are să facă, vreau să zic... ... entorsă, zise Vasile Elisav, redevenit neprincipial. Torticolis, întări Carmen Carpen. — Vrei să spui tortus linguae, o corectă Vasile Elisav, revenit la sentimente mai umane. Ca să continuie,-n benignă ironie, prin rugămintea ca împricinata să repete, drept amendă contravențională, numele dodecasilabic mobutian al indezirabilului Désiré. După ce trase aer în piept, numita
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
care e la originea cuvintelor și care le conferă vibranta ambiguitate, mai persistă...” Atât îi trebui Norei Aron, ca să-i arunce lui Vasile Elisav, după ce-și înghiți, cu greu, saliva, și-o arăta cu degetul, acum, pe împurpurata Carmen Carpen: — Limbile noastre s-au atins de mult... Limbile noastre s-au atins de mult... Limbile noastre s-au atins de mult... Limbile noastre s-au atins de mult... Limbile noastre s-au atins de mult... Limbile noastre s-au atins
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
al inexhaustibilei fenomenalități. — E ceea ce José Ortega y Gasset rezumă, foarte sugestiv, în titlurile a două paragrafe din eseul său Gânduri despre roman, anume: § Romanul, gen tărăgănat și § Romanul, gen stufos. — Cum, se miră Vasile Elisav, în fața erudiției tinerei Carmen Carpen, l-ai citit și pe Ortega y Gasset?! — Cine mai sunt și ăștia, zise Nora. — |știa doi e numai unul singur, ca, uneori, noi două, zise Carmen. Apoi, către Vasile Elisav: da, în traducere; în rest, sunt sigură, iubite dom
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
cel în ipostază de critic, categoric) că personajele acestei cărți, adică noi, nu se diferențiază mai deloc la nivel... — Verbal, am priceput, îl întrerupse, nu fără o urmă de blazare în ton, Nora Aron. — Cât despre autorul însuși, continuă Carmen Carpen, cam care-i este propriul regim idiolectal?! — Sunt sigură, iubită Carmen, că, la sfârșitul frazei acesteia din urmă, ai dublat semnul întrebării prin unul al mirării, al unei mirări dojenitoare... După cum tot atât de sigură sunt, dom profesor, că, în sintagma cititorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
niciodată. Și-a strîns obrajii în palme și s-a uitat la Bîlbîie cu o privire blîndă, ușor curioasă, în stare să liniștească și pe cel mai vinovat dintre oameni. Inspectorul își ațintise ochii undeva peste el, poate în frunzișul carpenului de peste drum ori în colțul de zid care se zărea prin fereastra biroului său. Cînd simțea că ajunge într-un impas făcea și el ca Leonard Bîlbîie, se ridica de la masă, se apropia de fereastră și se uita la colțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cărămidă de înaltă calitate, cărămidă folosită la construcția gărilor pe distanța Iași-Vlădeni TodireniDorohoi. Azi, este fabrică de cărămidă în Iași); pietriș și nisipuri la Lespezi și Mircești; ape sulfurate la Breazu, Nicolina Iași și Strunga; lemn de foioase (stejar, ulm, carpen, salcâm) în pădurile din relieful înalt și în luncile Siretului și Prutului, lemn moale: plop și tei. Prin săpăturile arheologice s-a dovedit că aceste meleaguri au fost populate încă din paleolitic, iar neoliticul este prezent prin Cultura Cucuteni, prin
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cărămidă de înaltă calitate, cărămidă folosită la construcția gărilor pe distanța Iași-Vlădeni TodireniDorohoi. Azi, este fabrică de cărămidă în Iași); pietriș și nisipuri la Lespezi și Mircești; ape sulfurate la Breazu, Nicolina Iași și Strunga; lemn de foioase (stejar, ulm, carpen, salcâm) în pădurile din relieful înalt și în luncile Siretului și Prutului, lemn moale: plop și tei. Prin săpăturile arheologice s-a dovedit că aceste meleaguri au fost populate încă din paleolitic, iar neoliticul este prezent prin Cultura Cucuteni, prin
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ușor e rozul iluzor (Continuare din numărul trecută — „E dat acestui trist norod/ Și oul sterp ca de mâncare,/ Dar viul ou, la vârf cu plod,/ Făcut e să-l privim la soare!“, se auzi psalmodiind, ca pentru sine, Carmen Carpen. — „Dacă te-am mâncat cincizeci de ani cu lingurița din coaja ta scobită, nu însemnează, Oule, că ți-ai pierdut metafizicul și subiectivul... “, arghezianiză, în replică, Vasile, — Iubita mea cutare,/ În galben-alb tricou,/ De te-aș striga mai tare/ Te-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
Vodă Ghica când s-a opus raptului celei mai frumoase părți din trupul Țării Moldovei în favoarea imperiului Habzburgilor și a fost răpus apărându-l pe domnitor. El a purtat caftan, ciubote și sabie, nu cojoace mițoase, opinci și măciuci de carpen ca niște mișei. Și s-a încins cu brâie de mătasă, nu cu lutină calicească de haldani și de coji de tei. Bunicii mei au netezit calea spre revenirea pământurilor înstrăinate prin urgie la Țara Mamă, iar părinții au plămădit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cerul cu mătasă. Norilor copacii le urzesc brocarte. Casele-adunate ca niște urcioare Cu vin îngroșat în fundul lor de lut, Stau pe țărmu-albastru-al râului de soare, Din mocirla cărui aur am băut. Păsările negre suie în apus Ca frunza bolnavă-a carpenului sur Ce se desfrunzește, scuturând în sus, Foile-n azur. Cine vrea să plângă, cine să jelească Vie să asculte-ndemnul nențeles, Și cu ochii-n facla plopilor cerească Să-și îngroape umbra-n umbra lor, în șes." Dar aceste
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
practic. Mă gândeam că poate când soarele avea să coloreze în cenușiu cerul vom fi înapoi în oraș. printre camioanele cu zarzavat, iar din Jojo nu avea să fi rămas decât o grămăjoară arsă și rău-mirositoare, într-o poiană printre carpeni, la fel cu trecutul meu; de data asta s-a terminat, îmi spun, ca să mă conving că toate trecuturile mele erau arse și uitate, de parcă n-ar fi existat niciodată. De câte ori, când îmi dădeam seama că trecutul începea să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
capitale: Ce fac, În ce mă bag și cum voi ieși ... dac-am să mai ies vreodată! Victor Olaru a trecut la treabă, se grăbea și nu dorea să facă zgomot. A tăiat „pe Înfundate” doi pui de fag sau carpen, i-a curățat de crengi, a improvizat o targă cu hulube lungi, din crengi a pus traverse și punându-și toate forțele și toată priceperea sa de om care Încă se mai credea În putere reuși să așeze cadavrul-viu pe
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
fost aceea, că el habar nu avea - are să-l învețe s-o scoată la capăt, s-a dus, câine-câinește, la pădure. A intrat în acea pădure tocmai când razele soarelui se strecurau ca niște săgeți aurite printre frunzele copacilor: stejari, carpeni, fagi, tei, ulmi, frasini. După ce s-a săturat el de admirat acea frumusețe de pădure, flăcăul a prins a se uita în stânga și-n dreapta și a început a se scărpina la ceafă. Habar nu avea ce să facă, cu
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
noduros și îndoit, apoi și-a continuat drumul printre spini de salcâm și mulți ciulini. Nu mică i-a fost mirarea când a zărit printre ramurile de salcâm vârful unei colibe. A dat ocol unui gard drămuit din vreascuri de carpen și a ajuns în fața unei plase din ramuri de mesteacăn care ținea loc de poartă legată de gard cu o funie din coajă de agud. În timp ce crăiasa bătea de zor în poartă, în spatele colibei, craiul țesăla o iapă. În ciuda anilor
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
la schimb comunității de Cristeni, numiți și oamenii crestelor care ocupau teritoriul de peste râul Hatti. Aceștia se bucurau de libertate în adevăratul sens al cuvântului. Din lemnul care constituia materia primă, zona fiind bogată în păduri de fag, stejar, mesteacăn, carpen, plop și tei, făureau obiecte de folosință de pe lângă gospodăria omului cum ar fi: coveți, căușe, știubee, dimerlii, linguri, ciubere, poloboace, arme: bâte țintuite, pumnale și paloșe, diferite dotări pentru agricultură, cum ar fi; care, sănii, pluguri, grape, precum și multe alte
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
bine ascuțite. La distanța de cinci metri avem această zonă acoperită cu paie peste care vom turna seu fierbinte. La alți cinci metri urmează un canal, adică primul în care vom turna seu. Este acoperit cu plasă din ramuri de carpen. Plasa este pardosită prin interior cu un strat de pământ galben iar deasupra cu pământ natural acoperit cu paie. La o altă distanță de cinci metri am amenajat un alt canal, al doilea, în care vom așeza cărbune aprins din
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
formând și o bogată bază meliferă. De aia se și ocupau,în bună măsură, localnicii, cu creșterea albinelor. Sus de tot, pe același versant, sudic, se ridică, măreț, muntele: îmbrăcat, bogat,în conifere, iar, mai jos, urmând masivele păduri de carpen, fag, ștejar. S-a pripășit, dracu știe de pe unde, un arab. O fi, nu zic, poporul arab, făcut din oameni cumsecade, acesta,însă, de se aciuise prin părțile Prisăcii, era o mostră a hoțismului, a câinismului, a banditismului și a
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
locul potrivit, fără să agreseze vreun personaj. Asta ca să nu o porți creponată, zise ea, mulțumită de propria-i Îndemânare. În secunda următoare, privea prin geamul prăfuit, cu o curiozitate tristă, instalațiile lugubre ale fabricii de acumulatoare. Din pricina plumbului, fagii, carpenii și castanii comestibili rugineau mai repede decât ar fi trebuit. La fel și oamenii. VI. Revelion cu vânzare 1. Gheretă era fericit. Un revelion În societate e cu totul altceva! Lume bună, mâncare la fel, maniere. Și peste toate astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de amănunte toate minunile pădurii după care el tânjise atâți ani. Conștient că Va nu poate reține Încă mulțimea de informații și sfaturi, tatăl vorbea mai mult pentru el, arătându-i fagii Înalți cu frunze lucioase, stejarii cu coroane imense, carpenii, ulmii, jugaștrii, sângerii, sorbii, alunii, cornii și toate tufele de mure, zmeură, urzici și boz. Când ajunse la locurile bine cunoscute, Victor insistă În prezentarea precisă a tuturor tipurilor de bureți specifici acelor locuri și apăruți În final de vară
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de ce? Pentru că este construit din lemn de esență tare, numai stejar și carpăn, esența contează, ca și În viață. Numai esențele tari rezistă vremurilor și ...oamenilor care erodează mai ceva ca timpul. Iar noi suntem ... esențe, tari ca stejarii și carpenii, nu ne dăm și nu ne lăsăm, vorba bunicului și a strigăturii sale preferate de la joc: Nu te da, nu te lăsa! Va nu a comentat nimic, deși până la un punct Înțelegea rostul acelor vorbe. A luat o figură de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
aș vrea să dețin abilitatea pe care profesorul Jack, de la Harvard și de la pepiniera Arnold, le spunea studenților lui că o deține, și anume aceea de a identifica diverse crenguțe cu ochii Închiși, numai după sfichiuitul pe care-l produceau. („Carpen, caprifoi, plop piramidal. Ah, ba nu! O foaie Împăturită!“). Desigur, de multe ori sunt În stare să determin poziția geografică a cutărui sau cutărui parc după o caracteristică anume sau după o combinație de caracteristici; bordurile ca niște cutii pitice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Părintele își pune un deget pe buze și încruntă sprânceana dreaptă. Apoi întinde mâna, apucă un pesmet și începe să ronțăie hotărât, cu meșteșug. Apoi soarbe și din păhăruțul cu vin. Pe cățel l-a botezat Mureș. Jos la rădăcina carpenului Mureș îl așteaptă, cu ochii lui de câine eschimos. Când în sfârșit stăpânul se dă jos din pom, câinele i se alătură trufaș și oarecum reprobator. Noi când ne mai alergăm, stăpâne? Tu nu știi că eu nu pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
rămășițele gardului, a găsit o nuia cam groasă dar și prea lungă. A întors o și a privit-o în fel și chip. Nu mergea decât tăiată pe măsură. Dar cum s-o tai cu un cuțit când îi din carpen și îi atât de uscată și groasă? S-o rupă? Cine mai știe ce așchii mai ies și pe câtă bucurie tot pe atâta scârbă... A început s-o cresteze de jur-împrejur. Cuțitul nu intra în lemn, de parcă ar fi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
S-o rupă? Cine mai știe ce așchii mai ies și pe câtă bucurie tot pe atâta scârbă... A început s-o cresteze de jur-împrejur. Cuțitul nu intra în lemn, de parcă ar fi fost piatră. „Cine nu știe ce-i carpenul uscat nu va pricepe ce înseamnă să încerci a face ceea ce fac eu” - dialoga Toaibă cu sine, pansându-și bășicile din palmă cu o batistă. A încercat s-o rupă. Încercare zadarnică însă. Cu palmele sângerânde, a continuat să cioplească
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ulițele satului ca doctor al comunei... Era prima lui zi de muncă în calitate de doctor... Când au ajuns la dispensarul satului, s-au oprit... Câțiva săteni care așteptau sosirea medicului s-au ridicat de pe banca din fața porții scoțându-și cușmele. Moș Carpen a deschis vorba: Să trăiești, Gruia, băiatul moșului, și bine ai venit înapoi în sat! Și nu oricum, ci ca doftor! Bine v-am găsit, oameni buni, și îți mulțumesc pentru urare, moș Carpen. Să vă trăiască feciorul, Toadere și
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]