9,952 matches
-
de râs. Sophie are tocuri foarte înalte și, în splendoarea ei blondă, nu se lasă prinsă de nimeni. Cu toate astea, Rainer, în prostia lui, încearcă s‑o facă, dar fără succes. Poșirca de ceai e servită în păhărele de carton la un preț infim, fiindcă se strâng bani pentru o excursie de absolvire a liceului. Pentru frații mai mici, există un teatru de păpuși, la care împătimiții teatrului - din aceia care‑și iau întotdeauna locuri în picioare la spectacolele de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
schimbă numere de telefon. Cuvântul‑cheie „tu” își face timid apariția și este un prim „tu” timid. Se plănuiesc o excursie și o vizită, la vară, în vilegiatură. Se fac sandvișuri. Se împart felii uriașe de tort pe farfurii de carton. Rainer plonjează din ascunzătoarea sa asupra Sophiei și spune că acum trebuie să înceapă, în sfârșit, o fază a prieteniei lor care să se deosebească fundamental, ar îndrăzni el să spună, de tot ce‑a fost înainte. Mai exact, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
dinte și un ochi aproape scos din orbită. La un moment dat, curând, moare și Anna și, astfel, sunt toți trei morți. Toți au fost loviți mai ales în cap și în gât. Rainer se îndreaptă acum spre valiza de carton și scoate baioneta de lângă dia‑proiector, din mulțimea de jucării și cârpe. Apoi, deși e deja cu totul inutil, înjunghie cu această baionetă cele trei cadavre. Procedează metodic, luându‑le la rând. Mai întâi e înjunghiat tatăl în gât, piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
cap până-n picioare, Întrebându-mă de câtă vreme stătea acolo, Între gunoaie. Pletosul avea pielea de culoare pământie și o rană urâtă la una din urechi. Deja se transformase Într-o plagă cu crustă. Stătea așezat pe o cutie de carton și de sub el se vedea scurgându-se urina. — Și tu ești japonez? l-am Întrebat. — Normal“, mi-a răspuns el cu o voce hârșâită. Numai un japonez ar putea vorbi japoneză așa de bine. — N-am aspirine, dar, dacă vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
que des coups d'ailes Des harpes dans la salle où rêvent les armures". Ces vers ne manquent pas de virtuosité. Mais encore, quel fatras! Toute la défroque symboliste est là: le satanisme du misérable Rollinat, le décor wagnérien de carton, l'air de mystère, et, en plus, je ne sais quelle forfanterie palikare, bien antipathique. Voici maintenant le même motif repris dans les stances: "Je te sens sur mes yeux, lune, lune brillante Dans cette nuit d'été; Mon oeur
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Ca fâlfâiri de-aripi vibrează cîte-o strună De harfă,-n sala-n care armurile visează." (tr. R. V.) Versurile nu sunt lipsite de virtuozitate. Dar și ce mai talmeș-balmeș! Tot calabalâcul simbolist e prezent: satanismul bietului Rollinat, decorul wagnerian de carton, atmosfera de mister, și, pe deasupra, un fel de fudulie palicărească, destul de antipatică. Iată acum același motiv reluat în Stanțe: "Te simt în ochi, o, lună, pe când strălucitoare Prin nopți de vară treci; Și inima distilă dulceața-atrăgătoare A razei tale reci
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
sărbători, cât și la diferite ocazii de către regretatul Părinte Ionică Sfetcu. Cartea este de folos atât pentru preoți, punându-le la dispoziție un bogat material omiletic, cât și oricărui creștin dornic să progreseze în viața duhovnicească. 3. Pomelnic, 4 pag., carton gros, lucios, policromie, cu icoană și rugăciuni, 2 lei; 4. Călăuză biblică(Bârda, Editura „Cuget Românesc”, ediția a II-a, 2013, 426 pag., 30 lei; Cartea este o antologie de cugetări și sfaturi înțelepte selectate din Sfânta Scriptură, organizate pe
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
doct. Dar de fapt este semidoct. Sau mai bine sfertodoct cum îi spunea un confrate. Critica lui pute a larmă didactică. N-a făcut în viața lui o poezie. N-a scris nici un roman. El doar critică. Crede că un carton de filolog îi dă acest drept. Nici nu-și poate imagina cum ar ieși din mâinile lui un sonet, că din creier nici vorbă să iasă! Citește mai mult Uite-l! Se plimbă țanțoș de parcă nici usturoi n-a mâncat
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
doct. Dar de fapt este semidoct. Sau mai bine sfertodoct cum îi spunea un confrate. Critica lui pute a larmă didactică. N-a făcut în viața lui o poezie. N-a scris nici un roman. El doar critică. Crede că un carton de filolog îi dă acest drept. Nici nu-și poate imagina cum ar ieși din mâinile lui un sonet, că din creier nici vorbă să iasă!... VIII. GHEORGHE ANDREI NEAGU - PARTIDA DE POKER (PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT), de
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
adreseze cu acest apelativ și, la auzirea lui, tresărea brusc, afișând pe toată fața, un zâmbet de fericire), fără să se consulte cu nimeni, ocupă un loc în centrul orașului, undeva, pe o margine de trotuar, aranjând de zor, câteva cartoane pline cu exemplare din noua sa carte și, cu nu puțină nonșalanță, începu, în ciuda faptului că cheltuise o grămadă de bani pentru editarea ei, să împartă volume, tot așa cum cineva ar fi distribuit cu nemiluita, la pomana vreunui mort, pâine
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
de cultură, de la cel care a trudit din greu ca să o poată scrie. Mulțumirea lui e să vă știe cititori fideli. Cu alese gânduri de bine, al vostru Solomon Sfetnic.” 2. Într-un târziu, când epuiză volumele, Solomon își adună cartoanele goale, le turti frumos, ca să nu ocupe mult volum în sarsanale, le cără cumva la tomberonul apropiat, doldora de farfurii de unică folosință, murdare de muștar, de pungi de tot felul, unse cu ketchup și mai apoi, cu mersul peste
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
vieții sale tocmai trecuse prin gara în care el aștepta nehotărât. Pe de altă parte, acum era o plăcere să te plimbi pe străzile orașului, cu toate că, gata întoarse pe dos, răvășite, acestea păreau ca după un cutremur: tomberoanele arhipline de cartoane de toate mărimile, de pahare de unică folosință, de farfurii și de pungi de tot felul, și de sticle, toate de unică folosință parcă gemeau de povară extramundană. Păstoreau în liniște maldărele de mizerii, amestecate cu resturi de foste flori
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
te întâmpină o lume fantastică, cu elemente de basm și simboluri transformate în poartă. Nu e decât prologul pentru că, odată ajuns în curte, te vezi înconjurat de statui bizare, alcătuite din materialele cele mai ciudate (lemn, frânghie, sticla, metal, plastic, carton, cărămidă, ceramică, lut etc) care te conduc pe nesimțite în atelierul artistului. Aici, în afară lucrărilor de pictură obișnuite, în măsura în care într-un tablou al unui pictor recunoști stilul lui și cea ce îl caracterizează, am văzut și o altă categorie
CONTRARIUL SUBLIMULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362840_a_364169]
-
Toate Articolele Autorului Moșule, de ziua ta La copii e sărbătoare Sunt sărac și nici nu știu C-aș fi scris și eu scrisoare Nu voiam jucăriuță Doar o pungă cu bomboane Și-am găsit o cutiuță La gunoi, între cartoane Și am pus-o, cum tu știi Lângă ușă... la perete S-o găsești când ai să vii Că eu Moșule n-am ghete Referință Bibliografică: Pentru Moș Nicolae / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1071, Anul III
PENTRU MOŞ NICOLAE de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363046_a_364375]
-
ca o bijuterie, oricât de bătrână și bolnavă ar fi fost. Țâțâi ușor, nemulțumită, și urcă scările crăpate ale terasei. Bătu în ușa din lemn masiv și îndrăzni să intre când nu-i răspunse nimeni. Holul lung și aglomerat cu cartoane, mirosea pătrunzător a mâncare. Mai bătu odată și pe dinăuntru. Se auzeau voci din bucătărie, așa că porni cu pas șovăitor în direcția lor. Bătu scurt în ușa semideschisă și făcu câțiva pași în față. Îngheță, cu ochii măriți. Părintele, preoteasa
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
ferestrele. Frământă aluatul cu mâinile tremurătoare și deformate de artrită, împături frunzele de varză pe pipăite, pentru că privirea nu o mai ajuta și deretică încă odată în căsuța ei încălzită de la cuptorul încins. Găsi câteva globuri într-o cutie de carton rătăcită prin dulapul vechi, de pe vremea când Mihăiță stătea mai mult la ea decât la oraș și împodobi cu ele câteva crenguțe rupte din bradul care străjuia poarta. Acum era bine! Se lăsă să alunece pe pat, ostenită, dar mulțumită
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
Nechitta Școală Tudor Vladimirescu Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași Zona Botoșani A.T. Laurian Botoșani A.T. Laurian Botoșani Familie A.T. Laurian Botoșani Direct Line Cruises Cunoștințe Înapoi * Politică, între două nimicuri Cică-așa-e de bonton: S-aibă creier de carton; Dar te-ntrebi de nu cumva Și inima-i de mucava? * Perucă... minciunii Șansa mea e adevărul, Dar a ta care o fi Când ți se zburlește părul Pentr-un adevăr de-o zi!? * Prostie... neutralizanta Șeful meu cu cap
EPIGRAME DISPONIBILE DE COSTEL ZĂGAN de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363314_a_364643]
-
Elevii vor recita poeme la busturile scriitorilor I.L. Caragiale, Nichita Stănescu și Mihai Eminescu, iar membrii cenaclului „Atitudini” vor lectură din creațiile proprii. Tinerii vor împărți trecătorilor flori, exemplare ale revistei „Atitudini” și cărți. Fiecare participant va purta câte un carton inscripționat cu un fragment al poeziei „Poem” de Nichita Stănescu. Potrivit ph-online.ro, Programul „Caravană Poeziei” va continua în perioada 27 - 31 martie 2016, în cadrul Festivalului Internațional de Poezie „Nichita Stănescu”, locul desfășurării fiind Parcul „Nichita Stănescu” din centrul Municipiului
WORLD POETRY DAY.MANIFESTĂRI DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363326_a_364655]
-
chirpici din tizic[1] și îi arunca în căruță, apoi lua bota cu apă, o putină plină pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata mare din aramă, calupul de săpun de casă, lemnele din salcâm pentru construcția propriu zisă a colibei, carton asfaltat și multe obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Incepeam paza așa de devreme să alung
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă. Săpa tata spre drum în capătul lotului, o groapă peste care construia din lemne de salcâm o formă de piramidă, pe care punea niște crengi și peste ele paie de grâu apoi cartonul asfaltat, fixat cu bolovani de piatră legați cu șfori. Toate acestea pentru ca în caz de ploaie sănu pătrundă apa în bordei. Ușa beciului o așeza la capătul dinspre răsărit al bordeiului, iar sub ea pe la mijloc pe lățime un zid
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
în care am înțeles că dacă doream să îmi depășesc condiția socială și umană trebuie să părăsesc lumea și mirajul vieții sătești, căutându-mi rostul într-o lume nouă. Am plecat de acasă la paisprezece ani, cu un geamantan de carton, prăfuit (fusese al unui frate mai mare). Am mers cinsprezece kilometri pe jos. Mama m-a însoțit până la ieșirea din sat. Ne-am despărțit la polele unui deal de unde m-a petrecut cu vederea până când am ajuns pe culmea lui
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
lor ființe șubrede și complet aspiritualizate într-o formă de existență pe care efigia degradării umane tronează dominator și despotic la nesfârșit, parcă. Toți, fără deosebire, trăiesc sub copita unei neoideologii a desfrâului și a falsei condescendențe devenite fundamentul de carton cu mucegai gros al prezentului irespirabil de azi. Vrem sau nu vrem să privim în ochi adevărata față a situației crunte de acum, trebuie să spunem că, din păcate, verbul „a avea” a căpătat un lanț întreg de pseudoconotații curente
ARTA MIZERIEI PE PLANETA BĂSESCU-BOC-UDREA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362431_a_363760]
-
îmbrăcate cu chimonouri mai sumare, nu este mai sigur... Nu te-ai aștepta să auzi atâta gălăgie în baruri și discoteci, unde au și ei “aurolacii” lor, fumând țigări cu droguri. Mai pașnici par oamenii străzii, care dorm pe niște cartoane mari (nicidecum tatami), în lungile ganguri “înmărmurite” și încălzite. Referință Bibliografică: Gheișele din Kyoto - fragmente din reportajul ilustrat “Japonia 1999”, aflat în volumul “Călătorii științifice în afara Europei” / Dan Mihai Ștefănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2177, Anul VI, 16
GHEIŞELE DIN KYOTO – FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “JAPONIA 1999”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362498_a_363827]
-
în casă, nu-l lăsa să umble pe unde nu avea el treabă, îl expedia degrabă acasă. Spre regretul nostru. Noi ne-am mai fi jucat cu el tot timpul, fie niște partide de șah, moară, cu piese făcute din carton, fie am fi bătut toată ziua mingea prin curte. Fusesem odată departe în pădure, la fragi, mă întorceam cu frică pe cărare, să nu-l întâlnesc pe Dumitru, se cam băga și mânca din fragii noștri adunați cu atâta trudă
DUMITRU A LUI LOBA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360968_a_362297]
-
precum robii, Deși robi ne-au fost chiar ei... Nu salvăm țara de rele Cu actuali foști securiști, Cu pramatii și lichele Și cu pro-anti-băsiști... Nu salvăm țara ce-i spartă În bucăți, s-o rupă iar Ca pe un carton de hartă În fășii de dor amar... Nu salvăm țara cu-obrazul Întors iar pentru scuipați Când ne bântuie necazul, Nu așa suntem bărbați! Nu salvăm țara din gheare De magnați magnetizați De putere, vânzând țara Altor și mai mari
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]