1,635 matches
-
Bănățean - Topleț, Pasul Domașnea numit și Poarta Orientală, Poiana Narciselor de la Zervești - Turnu Ruieni (Caraș Severin), Cascada Ialomiței, Cheile Tătarului și Zănoagei - Moroeni (DÎmbovița), Poiana cu narcise Padeș - Cloșani, Cascada - Tismana, Cheile Sohodolului, „Inel” Valea Sohodului - Runcu, Defileul Jiului, Bumbești-Jiu, Castanii comestibili - Satu Crasna de Vale, comuna Crasna, Cheile Gilortului - Novaci, Grădina Botanică din RÎnca - Novaci, Cheile Galbenului - Baia de Fier, Cheile Oltețului și Pădurea de Castani - Polovraci (Gorj); Porțile de Fier ale Transilvaniei din Zeicani - Sarmisegetuza, Arborele Lalea - Petroșani (Hunedoara
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
narcise Padeș - Cloșani, Cascada - Tismana, Cheile Sohodolului, „Inel” Valea Sohodului - Runcu, Defileul Jiului, Bumbești-Jiu, Castanii comestibili - Satu Crasna de Vale, comuna Crasna, Cheile Gilortului - Novaci, Grădina Botanică din RÎnca - Novaci, Cheile Galbenului - Baia de Fier, Cheile Oltețului și Pădurea de Castani - Polovraci (Gorj); Porțile de Fier ale Transilvaniei din Zeicani - Sarmisegetuza, Arborele Lalea - Petroșani (Hunedoara); Platoul calcaros cu numeroase doline cunoscut sub numele de „CÎmpul Peșterii” - Balta, Cheile Topolniței cu tufărișul de tip mediteranian - Cireșul, Pădurea Borovăț (pin negru și fag
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În apropierea culei, cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului. - m.n.: defileul Jiului cu 40 de tunele pentru calea ferată; - cabana Lainici; - popas turistic Castru Roman; CRASNA. - m. arh.: Schitul Crasna (1636, ctitor Matei Basarb); - m. n.: arțari și castani seculari În sătucul Crasna din Vale; - etnografie și folclor: centru etnografic: ansamblul folcloric de obiceiuri și teatru popular, centru artizanal - cojoace, realizatori de instrumente populare: fluiere, cavale, flaute. NOVACI - monumente de arhitectură; - etnografie și folclor: vatra folclorică (gorjenească și pastorală
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Brîncuși În Hobița; - bustul lui Constantin Brîncuși În fața liceului cu același nume; - etnografie și folclor: muzeu sătesc - colecție de scoarțe, costume În satul Brădiceni; arhitectură populară: crestături În lemn; - mari culturi de nuci (cea mai mare plantație din Europa) și castani; - m.n. peștera Gura Plaiului și pădurea Topeștilor, satul Boroșteni; - lacuri artificiale, iazuri pentru pescuit; - tabăra națională de sculptură În piatră „Brîncușiana” la Hobița; - pensiunea turistică Casa Brâncuși; - popas turistic la Hobița și pensiuni agroturistice. POLOVRAGI. - săpături arheologice: cetate dacică; - m.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
export, cojoace; - formație de dansuri laureată; - grup vocal; - festivalul “CÎntecului și portului popular din Gorj” În jurul datei de 15 august; - m. n.: Cheile Sohodolului de Izvarna (2 km lungime); - m.n.: Peștera Fusteica; - m.n.: Peștera Pocruia; - rezervație naturală: pădure seculară de castani comestibili; - pădurea din Topești: fostă bază de rezistență a lui Tudor Vladimirescu; - cascade Înalte de 40 de m; - faună rară ocrotită: cerbi și mistreți; - păstrăvărie; - lac de acumulare. JUDEȚUL HUNEDOARA BARU. - descoperire arheologică: așezare din perioada de trecere de la neolitic
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
-mea învățătoare...Ă Au găsit câteva camere cu chirie chiar în centru, pe Dobrogeanu Gherea (actual I.C. Brătianuă, într-o clădire naționalizată, cu o curte interioară (fusese acolo cândva un fel de restaurant de vară, în aer liber, cu un castan zdravăn în mijlocă. Aveam aproape întreaga aripă dreaptă la dispoziția noastră: o cameră folosită ca sufragerie, despărțită, printr-un perete de sticlă cu flori pictate pe ea, de altă cameră, destul de mare, înspre stradă, ce era folosită ca dormitor... Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
descrise la fel de intuitiv precum, de pildă, următoarea trăire măruntă: "O castană mică și verde, ce tocmai picase, se găsea pe podul de piatră, sub copacul lui Holberg, alături de cîteva crenguțe, de cîteva castane căzute mai demult și niște flori de castan, pe jumătate ofilite, mărunte și aduse laolaltă de vînt. Erai surprins să vezi cît de drăgălașă se înfățișa, înconjurată astfel: nu arăta la fel de bine cît timp se mai află pe copac. Micul obiect țepos stîrnea atunci mai degrabă un sentiment
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ciobanii, grija cea sumbră nu urcă pe piscuri; ea coboară în vale și macină inimile oamenilor în strâmtele locuințe din orașe și târguri". Ce datorează României această fiică a Rinului? Îi datorează mult, și reciproc. Ea avusese o preceptoare, D-ra Castan, care cunoștea țara și-i descrisese locurile romantice din Carpați. De foarte tânără cunoscuse români, pre frații Sturza, studenți la Bonn; de atunci, Dimitrie Sturza a ajuns șeful Partidului Liberal. Vorbea cu ei despre țara lor. Se interesa de istoria
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mici copii deprinderi practice de muncă cinstită și ordonată. Pe timpul său s-a plantat livada de pomi din grădina școlii care s-a păstrat până mai anii trecuți, s-a amenajat aleea de la intrare în curtea școlii cu brazi și castani, s-a amenajat o grădină de zarzavat și au fost plantați unii arbuști fructiferi. Aici, copii erau puși să învețe meșteșugul cultivării și îngrijirii plantelor folositoare omului. Fiind un bun organizator și neobosit activist pe tărâm social reușea să se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
locurile pe unde creșteau pomi și nuci umbroși, butuci de vie, tufe unde puteai să stai la "umbră" să visezi la cai albi de călărie,sau la cine știe câte năzbâtii, acum acel deal pe care-l numeam noi "belitură" plin de castani comestibili și împădurit, acum este plin de vile, case și blocuri, până la jumătatea dealului, nici nu-ți vine să crezi ce a răsărit pe acest munte. Vizită, care cu 20 de ani în urmă le făceam invers, din Ardeal spre
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
îl vedeam câteodată, măreț, cu pântecele-i proeminent și părul alb, pe terasa dinspre curte (curtea de joacă a elevilor), sorindu-se, căci doar terasa se putea umple de soare, în timp ce terenul nostru de zbenguială rămânea pururi în umbră, sub castanii cu coroana parcă neagră de desimea ei, covârșind și pavilionul din fund, de tinichea ce s-ar fi vrut verde; nici dinspre stradă nu venea lumină, fiindcă grilajul ce ne despărțea de ea era căptușit în interior tot de tinichea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Elenuța Gabor. Singurul avantaj, singura frumusețe în acest curios „complex“ imobiliar o alcătuia grădina destul de lată și cel puțin de două ori atât de lungă cât lungimea „trenului“; însăși curtea oferind destul teren pentru construcții viitoare, o curte adumbrită de castani grandioși, lepădând la vremea lor fructele sălbatice, voluminoase și lucioase, la dispoziția copiilor, ca și sutele de cărăbuși în anotimpurile de invazie. Grădina era plină de peri, meri, cireși, pruni și o despica în lungimea ei o alee mărginită de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
care lăsaseră un spațiu liber - între corpul lor și odaia de la stradă a „trenului“ - pentru poarta mare, cu toată intrarea în curte plafonată, li s-au mai adăugat apoi, paralele cu vechea clădire, alte două, prin sacrificarea unuia dintre trainicii castani ce străjuiau vederea oferită ferestrelor apartamentului nostru. Trei dintre aceste încăperi le-a ocupat Virginia, vagonul pe care-l părăsise fiind închiriat unei frumoase doamne, cu maniere distinse, dar foarte prietenoasă, care avea o fetiță de vreo zece ani, Tuți
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și mie un exemplar, în care mi-am vârât nasul fără să pricep o iotă: așa e literatura modernă, mi-am spus, dar fără vreo dorință de a deveni și eu „modern“. Într-una dintre camerele ce luaseră locul trufașului castan, se instalaseră două „studente“ venite din Târgoviște, care de asemeni se îndeletniceau cu prostituția particulară. Bunicul meu era revoltat că se permite celor trei femei ușoare să locuiască în curtea noastră și nu le saluta, nici nu răspundea respectuosului și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
astea sunt greutăți de neînchipuit. Sarcinile pe care noi le îndeplineam cu plăcere și drag devin probleme de nerezolvat. Cum să te sustragi pentru totdeauna? Mie mi-ar fi dor de cimitir, de morți, de babele de pe strada mea, de castanii de pe bulevard... În scurta mea vizită în țară mi s-a întâmplat să mi se arunce în brațe o fetiță, Adelina. Avea vreo doi ani când am plecat, acum nu știa cine sunt, dar știa că mă iubește. La legăturile
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
mi a răspuns politicos, într-o italiană perfectă. Am spus: — Sunt româncă. E prima dată când vin aici și nu cunosc locurile! — Ce spui? Vorbea, de fapt, o română perfectă. Eram din același oraș, știi, din orașul cu aleea cu castani. În viața ta nu cred că ai mai întâlnit o alee cu castani atât de frumoasă ca cea de pe vremea când aveai 16 ani, nu-i așa? Scrisoarea 156 Zi de zi, românii sunt ținta atacurilor extremiștilor. Televiziunea începe jurnalul
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
prima dată când vin aici și nu cunosc locurile! — Ce spui? Vorbea, de fapt, o română perfectă. Eram din același oraș, știi, din orașul cu aleea cu castani. În viața ta nu cred că ai mai întâlnit o alee cu castani atât de frumoasă ca cea de pe vremea când aveai 16 ani, nu-i așa? Scrisoarea 156 Zi de zi, românii sunt ținta atacurilor extremiștilor. Televiziunea începe jurnalul de știri cu vreun român care a violat pe cineva și încheie seara
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
la Roma, unde avea un prieten, fost vecin din baltă. Avea deja privirea schimbată, dar declara că pe el nu-l doboară nimic. Scrisoarea 165 Ce reprezintă de fapt „țara” ta? Când mă gândesc la România, am imaginea străzii cu castani, am imaginea familiei și a locurilor comune, cele pe care le vedeam zi de zi. Pentru fiecare dintre noi România reprezintă un grup de persoane și un oraș. Este viața noastră dinainte și de acolo așteptăm sprijin moral. Fiica lui
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
pui, dacă-l pui cum trebuie să-l pui . Un moș cu un coș, în coș un cocoș. Moșul cu coșul, coșul cu cocoșul. Încerce cei ce cer cercei. Pe cap un capac, pe capac un ac. Stanca stă-n castan ca Stan. În luminiș, la lumina lunii i-au licărit luminile luminoase. Capra neagră calcă piatra, piatra-n patru laturi crapă. Fata fierarului, Fănica, fierbe fasole fără foc, fiindcă focul face fum. Am o mâță mătăsoasă căpățânoasă cu cinci mâțoșei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
simț practic, dar, atenție, să nu cazi în păcatul lăcomiei. Trăsătură definitorie: pesimismul. Salcia. Dorința de libertate este foarte importantă în concepția ta și nu accepți nicodată persoanele care ți-o nesocotesc. Ești foarte senzuală și romantică. Trăsătură definitorie: melancolia. Castanul. Contează foarte mult să nu fii singură ori într-un anturaj ostil. Tendințele tale agresive te țin deoparte de rafinamente și subtilități. Trăsătură definitorie: simțul dreptății. Smochinul. Impresionezi nu atât prin frumusețe, cât prin presonalitatea ta aparte. Ai nevoie de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pui, dacă-l pui cum trebuie să-l pui . Un moș cu un coș, în coș un cocoș. Moșul cu coșul, coșul cu cocoșul. Încerce cei ce cer cercei. Pe cap un capac, pe capac un ac. Stanca stă-n castan ca Stan. În luminiș, la lumina lunii i-au licărit luminile luminoase. Capra neagră calcă piatra, piatra-n patru laturi crapă. Fata fierarului, Fănica, fierbe fasole fără foc, fiindcă focul face fum. Am o mâță mătăsoasă căpățânoasă cu cinci mâțoșei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
simț practic, dar, atenție, să nu cazi în păcatul lăcomiei. Trăsătură definitorie: pesimismul. Salcia. Dorința de libertate este foarte importantă în concepția ta și nu accepți nicodată persoanele care ți-o nesocotesc. Ești foarte senzuală și romantică. Trăsătură definitorie: melancolia. Castanul. Contează foarte mult să nu fii singură ori într-un anturaj ostil. Tendințele tale agresive te țin deoparte de rafinamente și subtilități. Trăsătură definitorie: simțul dreptății. Smochinul. Impresionezi nu atât prin frumusețe, cât prin presonalitatea ta aparte. Ai nevoie de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Quercus robur). În uz extern se folosesc: -infuzie din flori de mușețel și frunze de patlagină (Plantago lanceolata) și urzică vie (Urtica dioica) pentru comprese pe abdomen; -decoct din herba de răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de ciuboțica cucului, scoarță de castan sălbatic (Aesculus hippocastanum), salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur) pentru cataplasme călduțe pe abdomen; -Infuzie din flori de coada șoricelului (Achillea millefolium) care se aplică sub formă de cataplasme pe frunte și tâmple sau ca tampoane de vată puse
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
minute și se macerează 4 ore la temperatura camerei); după Îndulcire se bea o cană seara, la culcare, având efecte laxative și antihemoroidale, În combaterea constipațiilor cronice, datorită conținutului ridicat În taninuri și derivați antrachinonici. *Tinctură din coaja fructelor de castan sălbatic (Aesculus hippocastanum) (6 linguri coji la 1 litru alcool 40 0, se macerează timp de 2 săptămâni); după strecurare se iau câte 10 picături care se pun În ceai de coada șoricelului, Într-o cură de 20 de zile
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
lichid, În așa fel ca să acopere bine fesele. Sunt contraindicate la bolnavii de reumatism acut și cronic, afecțiuni cardiace sau pulmonare grave, infecții cutanate, flebite, femei gravide, hipotensivi și persoane cu anemie severă. *Decoct din coaja brună a semințelor de castan sălbatic (Aesculus hippocastanum) (200 g făină la 1 l apă rece se fierbe 15-20 minute, se infuzează 10 minute, se strecoară și se toarnă În apa pentru baia de șezut (8-10 litri); se face câte o baie zilnică la temperatura
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]