1,146 matches
-
3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru ilustrarea temei și a viziunii despre lume Secvența a treia, strofa finală, este construită prin tehnica refrenului. Prin modificarea ver sului al doilea din catrenul inițial se realizează o suprapunere a celor două planuri, o suprimare a graniței dintre realitatea exterioară și cea interioară, dintre eu și noneu, în orizontul aceluiași sfârșit. Relația de simetrie și de recurență dintre primul și ultimul catren creează senzația
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
doilea din catrenul inițial se realizează o suprapunere a celor două planuri, o suprimare a graniței dintre realitatea exterioară și cea interioară, dintre eu și noneu, în orizontul aceluiași sfârșit. Relația de simetrie și de recurență dintre primul și ultimul catren creează senzația circumscrierii ființei, a captivității întrun cerc rotitor al morții. Prin muzicalitatea stinsă a verbelor la gerunziu, a versurilor cu ritm iambic și semirimă se comunică trăiri interioare complexe: angoasa existențială, sentimentul solitudinii, dispe rarea ființei captive întrun univers
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
altă trăsătură a acestui gen literar este prezența textuală a eului liric/pre zența instanțelor comunicării lirice. De exemplu, în poezia lui Ștefan Petică, eul liric este desemnat prin mărci ale persoanei I plural: Noi stam, (versurile) noastre. 9. Primul catren al sonetului Moartea visurilor - XIV asociază tema iubirii și tema creației, întro viziune tipic simbolistă. Imaginarul poetic reunește sugestii muzicale (mo tivul cântecului) și picturale (motive cromatice: fruntea sură din negrile ruine), în sinestezii specifice simbolismului. Discursul poetic ia forma
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
munții solitari) și a unor enunțuri ( Și dorm adânc, și dorm mereu) are drept consecință simetria sintactică și reliefarea unor motive poetice. La nivel compozițional, prin reluarea aceleiași structuri la începutul și la sfârșitul strofei, procedeul recurenței conferă circularitate fiecărui catren și, implicit, întregii poezii. 7. Metafora somnului din enunțurile ce deschid și închid strofa finală - și dorm adânc, și dorm mereu - se construiește pe laitmotivul adormirii, sugerat în textul poetic printrun bogat câmp lexical. La nivel semantic, metafora verbală dorm
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fi inclusă în modelul lirismului obiec tiv, fiindcă mărcile subiectivității nu pot fi ignorate. Astfel, eul liric este textualizat prin mărci ale persoanei întâi (Îmi însușesc vestmântul...), prin indici ai subiectivității, pre cum epitetele calificative sau topica afectivă etc. 9. Catrenul final alcătuiește o secvență cu valoare concluzivă (semnalată și prin adverbul astfel), care reunește toate liniile tematice ale poeziei: aspirația spre cunoașterea totală, creația, viața și moartea. Eul liric apare întro dublă ipostază. Ca eu cunoscător, se raportează la Înalta
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sonetului (unde versurile nu se puteau repeta, și nici cuvintele în rimà). Blocul strofic mare este divizat intern de repetiția versului 4 în pozițiile 8 și 12, ceea ce face ca el sà fie perceput de fapt sub forma a trei catrene încheiate cu același vers-refren și în care rîma îmbràțișatà trimite la constrîngerile primului catren și ale cvintetului din ronsetul canonic. Dat fiind cà versul 4 rimeazà cu versul 1 (în poziția a), efectul de sens al acestei alternante este ambiguu
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
mare este divizat intern de repetiția versului 4 în pozițiile 8 și 12, ceea ce face ca el sà fie perceput de fapt sub forma a trei catrene încheiate cu același vers-refren și în care rîma îmbràțișatà trimite la constrîngerile primului catren și ale cvintetului din ronsetul canonic. Dat fiind cà versul 4 rimeazà cu versul 1 (în poziția a), efectul de sens al acestei alternante este ambiguu: refrenul (similar cu acela al rondelului) "taie" blocul strofic, dar tot el surclaseazà prin
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
cu versul 1 (în poziția a), efectul de sens al acestei alternante este ambiguu: refrenul (similar cu acela al rondelului) "taie" blocul strofic, dar tot el surclaseazà prin omofone rimicà respectivă tàieturà: ea este și nu este, totodatà. Rezultà trei catrene încheiate cu același vers și màrginite de aceeasi rimà, laitmotivic, envoi-ul că supliment al lor avînd și el aceeași rimà, a poziției a. În rondel, retoricile clasice distingeau trei momente ale dezvoltàrii subiectului, corespunzàtoare fiecàrei strofe din primele trei: al
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
dezvoltàrii subiectului, corespunzàtoare fiecàrei strofe din primele trei: al viziunii percepute, al viziunii amintite, al viziunii evocate. Structurarea dezvoltàrii temei poetice este pàstratà astfel și în ronset. Intrarea în subiect, tot că în cazul rondelului canonic, este abruptà în primul "catren" (adesea, sub forma unei interogații, ceea ce face ca versul final sà "deschidà" semantic poemul prin aceeași interogație, într-o constrîngere semanticà ce se opune aceleia strofice, care vrea ca repetiția primului vers în poziția 14 sà închidà blocul textual integral
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
adesea, sub forma unei interogații, ceea ce face ca versul final sà "deschidà" semantic poemul prin aceeași interogație, într-o constrîngere semanticà ce se opune aceleia strofice, care vrea ca repetiția primului vers în poziția 14 sà închidà blocul textual integral). "Catrenul" al doilea insistà și repetà, în sfîrșit al treilea construiește imaginea mentalà pe baza unui efort de imaginație. Ruptură de registru determinatà de strofa a treia (evocarea, reveria, "zborul imaginației" cerut în rondel) este sprijinità și de schimbarea rimei b
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
treilea construiește imaginea mentalà pe baza unui efort de imaginație. Ruptură de registru determinatà de strofa a treia (evocarea, reveria, "zborul imaginației" cerut în rondel) este sprijinità și de schimbarea rimei b cu c (care apare exclusiv în al treilea "catren"). Reprezentat că formà fixà, ronsetul ar aràta astfel (alegem Ronsetul 1): A. Strofa I de 12 versuri, divizate intern în "catrene" (false, întrucît nemarcate tipografic): Catren I : v1(a) Ți s- a pàrut sau nu ți s-a pàrut?/ v2
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
imaginației" cerut în rondel) este sprijinità și de schimbarea rimei b cu c (care apare exclusiv în al treilea "catren"). Reprezentat că formà fixà, ronsetul ar aràta astfel (alegem Ronsetul 1): A. Strofa I de 12 versuri, divizate intern în "catrene" (false, întrucît nemarcate tipografic): Catren I : v1(a) Ți s- a pàrut sau nu ți s-a pàrut?/ v2 (b) Cine sà știe dacà-a fost ce-a fost?/ v3 (b) Din întrebàrile fàrà de rost:/ v4 (a)// Catren ÎI : v5
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
sprijinità și de schimbarea rimei b cu c (care apare exclusiv în al treilea "catren"). Reprezentat că formà fixà, ronsetul ar aràta astfel (alegem Ronsetul 1): A. Strofa I de 12 versuri, divizate intern în "catrene" (false, întrucît nemarcate tipografic): Catren I : v1(a) Ți s- a pàrut sau nu ți s-a pàrut?/ v2 (b) Cine sà știe dacà-a fost ce-a fost?/ v3 (b) Din întrebàrile fàrà de rost:/ v4 (a)// Catren ÎI : v5 (a) A fost sà fie
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
intern în "catrene" (false, întrucît nemarcate tipografic): Catren I : v1(a) Ți s- a pàrut sau nu ți s-a pàrut?/ v2 (b) Cine sà știe dacà-a fost ce-a fost?/ v3 (b) Din întrebàrile fàrà de rost:/ v4 (a)// Catren ÎI : v5 (a) A fost sà fie cà te-ai fi nàscut,/ v6 (b) A fost sà-ți fie trupul adàpost./ v7 (b) Printre cuvinte, dedulcit la post,/ v8 (a) = v4 (a) Cu viața ta poți spune ce-ai fàcut?// Catren
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
Catren ÎI : v5 (a) A fost sà fie cà te-ai fi nàscut,/ v6 (b) A fost sà-ți fie trupul adàpost./ v7 (b) Printre cuvinte, dedulcit la post,/ v8 (a) = v4 (a) Cu viața ta poți spune ce-ai fàcut?// Catren III : v9 (a) Ascultà orele gemînd în rut./ v10 (c) Cum sà oprești ce nu e de oprit?/ v11 (c) Pe limbi de ceas Isus e ràstignit./ v12 (a) = v8 (a) = v4 (a) Cu viața ta poți spune ce-ai
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
lirică profundă, în care eul poetic devine exponentul unei colectivități; - exprimă unitatea de voință a unei colectivități (naționale, internaționale, sociale, culturale, etc.); - de altfel, și scopul său capătă caracter generalizator, colectiv;versurile sunt scurte (alteori, lungi) structurate, de regulă, în catrene; - rima, ritmul, vocabularul sunt solemne, în concordanță cu intenția de proslăvire. BASMUL - este o specie a genului epic; în proză;relatează întâmplări fantastice, împletite cu unele reale; - lumea basmului se raportează la aspecte apropiate de realitate; de fapt, este o
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
lor credette.587”588 Rimele nu au fost foarte apreciate, deoarece la Boccaccio identificăm un interes permanent pentru narațiune, chiar și în sonetele sale, pe care le-a făcut să se îndrepte mai mult spre octava epică, nedelimitând cele două catrene, făcând din ele o unitate distinctă de terțete. „Nu le-a reunit într-o colecție, așa cum a făcut Petrarca, și pe multe le-a ars în momentul convertirii sale. Aceste poezii au fost considerate, în cea 585 Judith Serafini-Sauli, op. cit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a avut o serie de legături confirmate cu mai mulți tineri. Primul dintre aceștia a fost François de Baradas. Legătura l-a determinat pe unul dintre nepoții lui Saint Luc (favorit al lui Henric al III-lea) să scrie un catren ireverențios:„Ai să devii un pederast, Baradas,/ Dacă nu ești deja unul/ La fel ca bunicul meu, Maugiron/ și ca La Valette “. în același timp și poetul protestant Gédéon Tallemant Des Réaux scrie în lucrarea sa Historiettes despre această relație
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cu de... toate. Că G. Ionescu‐Quintus nu‐i una și aceeași persoană cu actualul om politic liberal rezultă și din Adev ărul Ilustrat (1895‐ 1896) unde, la 26 august 1896, același, care „a publicat epigrame în periodicele socialiste”, semnează catrenul „Celor de sus”: Că libertatea o iubiți Suntem destul convinși și noi. Voi o iubiți așa de mult C‐ o țineți numai pentru voi * Viitorul, liberal, după ce apăruse în 1900 la tipografia Munteanu, nr.1-30, 24 septembrie 1900 - 10 mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bene Merenti pentru scrierile sale literare. În „romanul dialogat” Căsnicii... (1910), dedicat soției sale, actrița Marioara Voiculescu, personaje de tot soiul combat, nu fără retorism, ideea de căsnicie, proclamând „uniunea liberă”. În ultima carte, Epigrame (1931), autorul reia și unele catrene din perioada de început, pe care acum ține să le cizeleze. Multe dintre epigrame ridiculizează năravurile politicienilor, folosind cu ingeniozitate jocurile de cuvinte. I.-Q. și-a strâns în volum mai multe conferințe, pe teme sociale și politice mai ales
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287593_a_288922]
-
Coranul lăuntric”, chintesența a reflecției sufite și sinteză a ideilor filosofice de la neoplatonism la gândirea orientala (chineză, indiană, persana, arabă), comparabil cu Divină Commedia dantesca, a transpus întinse pasaje în distihuri. SCRIERI: Iedera, București, 1968. Traduceri: Omar Khayyam, Saadi, Hafez, Catrene persane (Robaiat), pref. trad., București, 1974; ed. pref. trad., cuvânt înainte Ahmad Fard Hosseini, [București], 2002; Trei poeți persani. Omar Khayyam, Saadi, Hafez, îngr.trad., București, 1982; Hafez, 100 de gazeluri, București, 1977; Saadi, Bustan (Livadă), pref. trad., București, 1978
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
1982; Hafez, 100 de gazeluri, București, 1977; Saadi, Bustan (Livadă), pref. trad., București, 1978, 100 de învățăminte din Golestan (Grădină trandafirilor), ed. bilingva, pref. trad., f.l.,1998, 15 parabole din Bustan (Livadă) ed. bilingva, f.l.,1998; Omar Khayyam, 500 de catrene, ed. bilingva, îngr. și pref. trad., f.l., 1993; Djalal ud-Din Rumi, 20 de parabole din Masnavi-ê manavi (Poemul spiritual), ed. bilingva, pref. trad., 1998, 3 parabole din Masnavi-ê manavi (Poemul spiritual),ed. bilingva, pref. trad., f.l, 2000, 15 meditații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
bilingva, pref. trad., f.l, 2000, 15 meditații și parabole din Masnavi-ê manavi (Poemul spiritual), ed. bilingva, f.l., 2000, Meditații și parabole ( Masnavi-ê manavi), ed. bilingva, cuvânt înainte Ahmad Fard Hosseini, introd. George Grigore, București, 2002; Babă Taher, 50 de catrene, ed. bilingva, pref. trad., f.l., 1998. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Iedera”, GL, 1968, 33; Lucian Raicu, Proza, GL, 1968, 35; Alexandru Balaci, Omar Khayyam, Saadi, Hafez, „Catrene persane”, RMB, 1974, 10 decembrie; Dan Grigorescu, Omar Khayyam, Saadi, Hafez, „Catrene persane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
înainte Ahmad Fard Hosseini, introd. George Grigore, București, 2002; Babă Taher, 50 de catrene, ed. bilingva, pref. trad., f.l., 1998. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Iedera”, GL, 1968, 33; Lucian Raicu, Proza, GL, 1968, 35; Alexandru Balaci, Omar Khayyam, Saadi, Hafez, „Catrene persane”, RMB, 1974, 10 decembrie; Dan Grigorescu, Omar Khayyam, Saadi, Hafez, „Catrene persane”, CNT, 1975, 16; Nicolae Balotă, Poeți persani, RMB, 1975, 1 mai; Dan Grigorescu, Hafez, „Gazeluri”, CNT, 1977, 25; Ion Segărceanu, Saadi, „Bustan (Le Verger)”, „Actualités roumaines”, 1978
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
de catrene, ed. bilingva, pref. trad., f.l., 1998. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Iedera”, GL, 1968, 33; Lucian Raicu, Proza, GL, 1968, 35; Alexandru Balaci, Omar Khayyam, Saadi, Hafez, „Catrene persane”, RMB, 1974, 10 decembrie; Dan Grigorescu, Omar Khayyam, Saadi, Hafez, „Catrene persane”, CNT, 1975, 16; Nicolae Balotă, Poeți persani, RMB, 1975, 1 mai; Dan Grigorescu, Hafez, „Gazeluri”, CNT, 1977, 25; Ion Segărceanu, Saadi, „Bustan (Le Verger)”, „Actualités roumaines”, 1978, 24 octombrie; Dan Grigorescu, Poezia înțeleptului, CNT, 1978, 49; Șerban Cioculescu, Saadi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]