3,300 matches
-
putere, în joc fiind interesele grupurilor puternice în raport cu grupurile mai slabe, încorporând interesele acestora din urmă în cele dintâi. Ipoteza deterministă postulează ideea potrivit căreia există câteva forme de determinare susceptibile a fi cunoscute, cea mai familiară fiind cea de cauzalitate: orice efect al realității este produs de anumite cauze. Această ipoteză este condiția sine qua non a științei, deoarece ea cercetează legile cauzale care guvernează realitatea. Unica finalitate a fenomenului este aceea a unei supuneri absolute la legea cauzală exogenă
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de anumite cauze. Această ipoteză este condiția sine qua non a științei, deoarece ea cercetează legile cauzale care guvernează realitatea. Unica finalitate a fenomenului este aceea a unei supuneri absolute la legea cauzală exogenă care o determină. Prin relația de cauzalitate se pot percepe schimbările și modificările din realitatea internațională, odată cu elaborarea unor noi reguli constitutive, evoluția și transformarea structurilor sociale și activitatea actorilor din mediul internațional. Referitor la mecanismele de schimbare, epistemologii constructiviști evidențiază, printre altele, învățarea comună, evoluția cognitivă
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
urmează să devină funcționale. De pildă, factorii care au constituit existența Războiului rece nu sunt la fel cu cauzele lui. Totodată, unii epistemologi constructiviști privesc funcționarea mecanismelor sociale prin explicații cauzale și constitutive, în timp ce alții (Barnett, 1998; Ruggie, 1998) stabilesc cauzalitatea "prin procese de rațíonare interogative succesive dintre explicat și explicant"47. În același timp, constructiviștii lingviști moderniști (Kratochwil, 1989; Onuf, 1989) și constructiviștii critici (Cox, 1986; Williams și Krause, 1997) resping conceptul de știință naturală a cauzării și argumentează că
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
structurată permanentă are un scop bine determinat, în sensul că aceasta evidențiază capacitatea Uniunii Europene de a decide și a se finaliza autonom în chestiuni de securitate și apărare. Problemele determinării, transformării și complexității acestui proces sunt adăugate ipotezei de cauzalitate în evoluția Uniunii Europene. De asemenea, ipoteza teleologică atribuie subiectului cunoscător european rolul decisiv în construcția cunoașterii europene, obligându-l pe acesta să ia în seamă intenționalitatea și finalitățile acțiunilor sale, în concordanță cu scopurile propuse în dezvoltarea și afirmarea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
acțiune pe linie politică, economică, diplomatică, socială și militară (structura forței armate și bugetul pentru apărare).3 Orice strategie, dar mai cu seamă o strategie națională, trebuie să țină seama și de elementele ipotezei deterministe, specifică epistemologiei constructiviste. Ideea de cauzalitate este prezentă în opțiunile strategice ale unui stat, deoarece se ia în considerare orice efect al realității care este produs de anumite cauze care se cer a fi studiate. De fapt, se respectă condiția sine qua non a științei, care
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Unii se referă la lucrarea Power and Society a lui Harold Lasswell și Abraham Kaplan (1950), unde se fac comparații între vechea concepție a "resurselor de putere" și noua concepție a "puterii relaționale", dezvoltată pe determinări cauzale. Această noțiune de cauzalitate concepe puterea ca o relație în care comportamentul unui actor A cauzează cel puțin parțial o schimbare în comportamentul actorului B. "Comportamentul", în acest context, trebuie să fie definit și înțeles ca o acțiune în care intră în joc credințe
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
a celor sensibile sau vulnerabile în raport cu factorii perturbatori din sistem sau din mediul acestuia. Procedura avută în vedere este prin excelență una bazată pe raționamente și pe principiile logicii decizionale: principiul identității decizionale, principiul exclusivității variantelor sau al noncontradicției, principiul cauzalității decizionale sau al rațiunii suficiente, principiul maximizării utilității și principiul concertării deciziilor individuale în decizia de grup. Să mai notăm că procedura descrisă nu conduce la o soluție unică decât dacă se aplică principiile mai sus menționate în ansamblul lor
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
Multidimensionalitatea abordării temei a inspirat autorul În structurarea clară a lucrării, În care aspecte teoretice se Îmbină echilibrat cu cele practice, Într-un număr de șapte capitole, precedate de introducere, urmate de concluzii. În Capitolul 1, autorul argumentează legătura de cauzalitate dintre necesitatea de etic, moral și deontologic În afaceri, și, implicit, În profesia contabilă, pe de o parte, și asigurarea transparenței În raportarea financiară, pe de altă parte. În conținutul Capitolului 2, printr-o vastă documentare În literatura de specialitate
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
asemenea, analizează anumite aspecte formale ale poveștilor vieții - mai exact, modul în care se construiește coerența de-a lungul unei povești. Linde a analizat treisprezece interviuri privind alegerea profesiei, examinând diferite modalități de creare a coerenței, printre care ordinea temporală, cauzalitatea și continuitatea. Linde s-a concentrat aici asupra nivelurilor morfologic și discursiv ale textelor, mai degrabă decât asupra poveștilor în ansamblul lor, fiind atent la forme și nu la conținuturi. Dincolo de clasificarea oferită de modelul nostru, variatele demonstrații din studiile
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
se referă la coeziunea narațiunii. Elementele unei narațiuni bine construite („o poveste bună”) includ povestea propriu-zisă (sau intriga în curs de desfășurare), un obiectiv bine definit, o serie de evenimente care progresează către acest obiectiv și relații secvențiale și de cauzalitate între evenimente (Bruner, 1991). Cercetarea narativă a autobiografiilor sugerează că bărbații construiesc narațiuni într-o manieră diferită față de femei. Bărbații au tendința de a schița intrigi bine definite, fapt ce se conformează definiției „poveștii bune” (Bruner, 1991), în vreme ce femeile tind
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
conștiința epistemică a perioadelor istorice ale științei formale pure a Antichității, ale mecanicii clasice, ale experimentalismului secolului al XVII-lea și ale pozitivismului, a fost transgresat prin descoperirile fizicii contemporane. Trei dintre acestea au afectat tabuurile pozitiviste, cu precădere problemele cauzalității, măsurătorii și ale obiectivității: este vorba despre mecanicile indeterministe: relativistă, cuantică și ondulatorie. Substanța descoperirilor revoluționare ale fizicii moderne o constituie orientarea epistemologică mai deschisă, mai flexibilă și benefică științelor socio-umane. M. Drăgănescu arată că (Informatica și societatea, Editura Politică
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de crizătc "6.2.2. Etiologia situației de criză" Generată de derularea în forme de manifestare atipice, necesitatea cunoașterii profunde a situației, dar și a cauzelor acesteia constituie o a doua etapă în procesele de gestionare a crizelor școlare. Identificarea cauzalității trebuie să constituie un debut necesar al operațiilor de analiză. Trebuie să recunoaștem că inițiativa anterioară nu este un demers prea simplu, desfășurarea sa fiind marcată de strategiile și de sursele informaționale, de cantitatea și relevanța informațiilor, dar și de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Teoria formulată de Williamson constă Într-un funcționalism vulnerabil În fața unor critici consistente. Acesta este și motivul pentru care Williamson și-a nuanțat teoria postulând doar relația de corelație Între tranzacții și structuri instituționale și renunțând implicit la cea de cauzalitate. În concepția sa, o economie a costurilor tranzacționale presupune: Identificarea factorilor microanalitici responsabili de diferențele Între costurile de tranzacționare ale diferitelor tranzacții. Asocierea tranzacțiilor cu structuri de guvernare. Decelarea și respectarea caracteristicilor procesuale inter-temporale ale organizării economice. În ceea ce privește factorii microanalitici
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
naturii sunt calitative, așa cum și științele umane folosesc din plin cantitativul. Mai mult, cele două abordări nu au, la drept vorbind, nimic care să le opună, în genul în care, de exemplu, am putea contrapune o schemă explicativă bazată pe cauzalitate uneia centrată pe finalitatea acțiunii umane; dimpotrivă, ele sunt complementare, una reclamând-o pe cealaltă pentru a întregi și consolida construcția teoretico-explicativă pornită de la un tip de model. După părerea noastră, una dintre sursele cele mai serioase de neînțelegere și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
absolutizat nici aici, pentru că valorile există și la nivel supraindividual, fiind promovate de către structuri și instituții sociale (școală, familie, Biserică, mass-media etc.). Acceptabilă pare teza, avansată cu mai bine de o jumătate de secol în urmă în antropologia culturală, a cauzalității circulare dintre specificul cultural și personalitatea individului, în sensul că o anumită matrice culturală produce, prin socializare și educație, un anumit tip de personalitate, care, la rândul ei, creează o cultură specifică. 2. Valorile au statut de motive acționale. Adică
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
rezistenței receptorului-țintă la schimbare) surprinde mai puțin faptul că schimbarea și, mai ales, formarea (însușirea) unei opinii este un proces ce se derulează în timp. A. Cambell et al. (apud Hennessy, 1985) au elaborat un model - numit de ei „modelul cauzalității în pâlnie” - al însușirii (holding, în engleză) unei opinii (decizii), în care axa timpului, de-a lungul căruia se cumulează efectul mai multor factori, joacă rolul decisiv. De la punerea lui în circulație, prin celebra lucrare American Voter, în 1960, modelul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sunt factori relevanți a căror influență se combină la momentul T2 A devine un factor irelevant la momentul T2 D este un factor relevant a cărui influență se adaugă la influența lui B+C, la momentul T3 Figura 1.1 - Cauzalitatea în pâlnie a formării (însușirii) unei opinii (Hennessy, 1985) Așa cum transpare deja din cele prezentate, modelul „cauzalității în pâlnie” conține câteva idei fundamentale și comportă câteva comentarii: Se subliniază că formarea, însușirea sau chiar schimbarea unei opinii este un proces
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
momentul T2 D este un factor relevant a cărui influență se adaugă la influența lui B+C, la momentul T3 Figura 1.1 - Cauzalitatea în pâlnie a formării (însușirii) unei opinii (Hennessy, 1985) Așa cum transpare deja din cele prezentate, modelul „cauzalității în pâlnie” conține câteva idei fundamentale și comportă câteva comentarii: Se subliniază că formarea, însușirea sau chiar schimbarea unei opinii este un proces în timp, determinat de o serie de factori și evenimente (persoane semnificative, credințe, alte opinii etc.). • Influențele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
rândul ei, schimbarea de atitudini și mentalitate față de anchete și sondaje produce efecte puternice asupra surselor de finanțare și a desfășurării acestora. Pe de altă parte, între opinia publică, exprimarea ei în sondaje și mass-media funcționează un joc subtil de cauzalități circulare, în tendința globalizării accentuându-se concomitent apropierea mentalitar-opinională dintre culturi și diversificându-se interiorul acestora. Capitolul IItc "Capitolul II" ANCHETA ȘI SONDAJUL ÎN CONTEXTUL METODOLOGIC SOCIOUMANTC "ANCHETA ȘI SONDAJUL ÎN CONTEXTUL METODOLOGIC SOCIOUMAN" 1. Principalele metode de investigare a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o mulțime de m factori, transpuși în variabile de tip cantitativ, între care însă se stabilesc relații de dependență. Astfel, o variabilă xi poate apărea, într-o ecuație, ca variabilă dependentă și, în alta, ca variabilă independentă. Se evită totuși cauzalitatea circulară, adică dacă, să zicem, xi depinde de xj și xj depinde, la rândul său, de xk, atunci în ecuația în care xk este variabilă dependentă nici xj și nici xi nu vor apărea printre variabilele independente. Spre deosebire de coeficienții de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
unor preocupări ale întregii omeniri, al căror rost politic nu mai trebuie demonstrat, ci de felul cum le-a înscris, de originalitatea evidentă a contribuției sale. Toată această literatură ne introduce într-un univers demențial, al absurdului, în care orice cauzalitate pare anulată, dar puțini sunt cei care denunță mai violent ca G. Călinescu, în pofida tonului aparent obiectiv, a lipsei oricărui sentimentalism, bestialitățile săvârșite de fasciști, fiindcă puțini sunt cei care evidențiază atât de pregnant gratuitatea violențelor, a crimelor și valoarea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
aplicării unui instrument legislativ modern, polivalent și adaptat realității din mediul economico-financiar va fi nu numai unul imediat, de ordin material, prin creșterea gradului de realizare a creanțelor, ci și unul indus, de ordin psihologic, prin realizarea unei legături de cauzalitate între comiterea unor abateri și descurajarea comportamentului fiscal incorect prin acțiunile organelor fiscale menite să recupereze chiar din averea celor care, cu rea credință, au cauzat prejudiciul. Obiectivele avute în vedere sunt: Prezentarea sistematizată a situațiilor în care, potrivit normelor
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
cât și profesorii au conștientizat că este foarte importantă depistarea precoce a dificultăților cu care se confruntă copiii În activitatea școlară, confirmarea sau infirmarea acestor dificultăți În urma evaluării complexe a acestora și stabilirea unor măsuri de intervenție În acord cu cauzalitatea dificultăților identificate. S-a remarcat faptul că la nivelul unității de Învățământ (cadre didactice și părinți) s-a Înțeles că rolul/scopul evaluării inițiale În cadrul Comisiei Interne de Evaluare Continuă (CIEC) nu este etichetarea copilului și includerea Într-o categorie
MODALITĂȚI DE RĂSPUNS LA NEVOILE EDUCAȚIONALE ALE ELEVILOR CU CES INTEGRAȚI ÎN ŞCOALA „IONEL TEODOREANU” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela GURGU, Luciana FRUMOS, Coca-Marlena VASILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2116]
-
înțeleasă ca un nivel de reflecție și argumentare. În limba greacă, "theoria" înseamnă a contempla, a reflecta. Cunoștințele științifice ca și baza pentru reflecțiile de acest fel sunt mai adesea formale și abstracte ele au de-a face cu explicațiile, cauzalitățile și înțelegerea problemelor și a acțiunilor la modul general. În practică, aceasta înseamnă că asistenții sociali, de obicei, trebuie să traducă și să transforme cunoștințele științifice și teoria generală într-un anume caz, o sarcină complexă. Pe lângă această problemă de
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
a actualizării lor. Dacă emitem ipoteza conform căreia actorii participă la ridicarea propriului lor statut prin inserția activă în diferitele sfere ale vieții lor personale, familie, reședință, asociații, sindicat, adunări religioase și politice și dacă ne îndepărtăm de ideea unei cauzalități univoce și predeterminate, etnologului îi revine sarcina de a recompune coerența acestui amestec de locuri ocupate succesiv. Grupul social al salariaților întreprinderii trebuie așadar, în măsura posibilului, să fie metodologic urmărit și studiat în diferitele spații în care se diseminează
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]