2,949 matches
-
clarifică totodată și relația care se stabilește între confesor și penitent: relația trebuie să fie strict sacramentală, evitând orice alte posibile derogări de la această regulă. Pentru o eventuală abatere în acest sens, Codul prevede anumite sancțiuni. În momentul când, în cadrul celebrării, confesorul, „sub pretextul mărturisirii, solicită penitentul la păcat împotriva poruncii a șasea a Decalogului”, el este „pedepsit, în funcție de gravitatea delictului, cu suspendare, cu interziceri și privări, iar în cazuri mai grele, să fie destituit din starea clericală”. Prin urmare, este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
prudență, tocmai din același motiv. Mai mult decât dialogul sacramental, în acest caz, este important dialogul „extrasacramental” atât între confesor și penitentul respectiv, cât și între confesor și alte persoane. El va trebui să știe că relația confesor - penitent din cadrul celebrării sacramentale se sfârșește odată cu încheierea ritului de reconciliere. Dincolo de acesta, același confesor este chemat să cultive relații și discuții care ignoră în mod total și absolut conținutul discutat în timpul dialogului sacramental. Pe de altă parte, penitentul nu are obligația de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în mod total și absolut conținutul discutat în timpul dialogului sacramental. Pe de altă parte, penitentul nu are obligația de a păstra sigiliul sacramental, deși îi este recomandată și lui tăcerea. În schimb, traducătorul sau alți interpreți, care sunt implicați în celebrarea sacramentală în mod direct, sunt chemați la păstrarea aceluiași sigiliu. Dacă nu respectă aceste condiții, sunt sancționați printr-o „pedeapsă justă, nefiind exclusă excomunicarea”. De aceea, aceeași prudență li se cere și lor. Există însă anumite cazuri particulare, cu un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
relația dintre confesor și penitent este condiționată de o anumită spiritualitate, moralitate, legislație și aspecte liturgice, ce indică un întreg context al reconcilierii sacramentale, atunci procesul dialogic dintre cei doi este influențat de condițiile socio-ambientale în care sacramentul este celebrat. „Celebrarea liturgică nu este nici simplă nici automatică”, ci complexă și plină de implicare cognitiv-afectivă. În sacramentul reconcilierii, „confesorul, ca om, intră, înainte de toate, în contact cu psihologia concretă a penitentului; această psihologie este în raport strâns cu harul sacramental, cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a penitentului; această psihologie este în raport strâns cu harul sacramental, cu tot ce cuprinde misterul său vital, atât înainte, cât și după ce penitentul a celebrat sacramentul”. O asemenea aserțiune recunoaște în mod implicit aportul pe care îl aduce în celebrarea sacramentală, atât personalitatea confesorului, cât și personalitatea penitentului. Deși sacramentul este o întâlnire cu Dumnezeu și o lucrare eminamente divină, dinamica psihică a celor doi „actori umani” devine factor contextual, care determină, într-un anumit mod și grad, întreaga celebrare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celebrarea sacramentală, atât personalitatea confesorului, cât și personalitatea penitentului. Deși sacramentul este o întâlnire cu Dumnezeu și o lucrare eminamente divină, dinamica psihică a celor doi „actori umani” devine factor contextual, care determină, într-un anumit mod și grad, întreaga celebrare liturgică și efectele secundare ale acesteia. Psihismul lor are o pondere clară în acest moment sacru, pentru că „credința trăită nu poate fi separată de condiționările cu caracter psihologic”. Acest fapt face ca, în spațiul sacramental al reconcilierii, să se conjuge
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
secundare ale acesteia. Psihismul lor are o pondere clară în acest moment sacru, pentru că „credința trăită nu poate fi separată de condiționările cu caracter psihologic”. Acest fapt face ca, în spațiul sacramental al reconcilierii, să se conjuge trei elemente referențiale: celebrarea liturgică, lucrarea lui Dumnezeu și personalitatea celebranților: a penitentului și a confesorului. 5.5.1 Personalitatea penitentului și procesul dialogic Întâlnirea cu Dumnezeu în cadrul reconcilierii sacramentale (și nu numai) este percepută în mod distinct, de la persoană la persoană, în funcție de personalitatea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
din ele, ci doar susține o triplă dimensiune de relaționare a sa. Dacă rolul sufletului este acela de a „percepe” existența și manifestările spiritului, fiind, într-un fel, „organul de receptare al acestuia”, atunci deducem importanța elementului psihic și în cadrul celebrării sacramentale. Dialogul pe care penitentul îl are cu Dumnezeu și, implicit, experiența sa de Dumnezeu vor purta amprenta structurii sale psihologice, căci cu ajutorul acesteia va reuși el să interpreteze acțiunea și mesajul divin în acel moment precis din viața sa
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
normal, atunci când există o anumită armonie și un echilibru psihologic, experiența de Dumnezeu și întreg procesul dialogic nu prezintă motive să fie obstrucționat. Când însă această condiție psihologică este absentă, atunci procesul dialogic riscă să fie deformat. Prin urmare, în celebrarea reconcilierii și în derularea procesului dialogic cu preotul-confesor, penitentul este condiționat de propriile sale trăsături psihologice și de nivelul maturității sale umane. Prin aceasta, înțelegem că nu manifestarea puterii lui Dumnezeu este cea care se lasă determinată de nivelul de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și specifică lui Dumnezeu. În confesional, un astfel de penitent matur va avea capacitatea să se implice într-un proces dialogic adecvat cu Dumnezeu. Fiind caracterizat de trăirea unei religiozități mature, el va fi receptiv atât la momentele esențiale ale celebrării, cât și la raportul dialogic cu preotul-confesor. Se va lăsa transformat de acesta, va recunoaște adevăratele valori, pe care este chemat să le internalizeze, și se va angaja decis în propriul drum de convertire interioară. El poate afirma cu sinceritate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la raportul dialogic cu preotul-confesor. Se va lăsa transformat de acesta, va recunoaște adevăratele valori, pe care este chemat să le internalizeze, și se va angaja decis în propriul drum de convertire interioară. El poate afirma cu sinceritate că în celebrarea reconcilierii, trăiește în mod autentic experiența de Dumnezeu. Această experiență este o întâlnire în adevăratul sens al cuvântului, având o anumită specificitate și un mod solemn de comunicare. Este înțeleasă ca o posibilitate pentru persoana umană de a se schimba
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
disponibilitatea de a-și modifica propriile convingeri, de a adera la valorile creștine și de a trăi conform acestora în ambientul său socio-cultural. Acest lucru este necesar să se întâmple, căci se constată și reversul: atâtea persoane participă frecvent la celebrări sacramentale și nu demonstrează că evoluează, sau că se schimbă în relație cu Dumnezeu, ci că, dimpotrivă, perpetuează același stil de viață, deseori precară. Cauza nu este de fiecare dată voința malițioasă sau indiferența față de divinitate, ci însăși propria personalitate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
divinitate, ci însăși propria personalitate, structurată imatur, incapabilă să celebreze în mod adecvat reconcilierea. Experiența de Dumnezeu în spațiul reconcilierii sacramentale este o întâlnire condiționată și mijlocită, în-sensul că ea este comunicată prin subiectivitatea confesorului și interceptată de subiectivitatea penitentului. Celebrarea reconcilierii și structura personalității, sunt, prin urmare, „două variabile interdependente care interacționează în vederea experienței liturgice și religioase de Dumnezeu”. b. Penitentul cu religiozitate imatură Dincolo de fidelitatea față de rit, de credință și spiritualitate, există riscul ca religiozitatea trăită de penitent să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nivelul sensibilității. Trăind excesiv la acest nivel, el se justifică în religiozitatea sa apelând la principiul plăcerii, în sensul că va face „ce îi place”, „cum simte”, „când simte”, „dacă simte”, etc., în raport cu Dumnezeu și cu propria sa viață. Rugăciunea, celebrarea sacramentelor, mărturisirea păcatelor, deciziile morale și toate celelalte vor fi abordate doar dacă „simte”. Religiozitatea sa este una pur emoțională, sentimentală sau chiar impulsivă. Unii autori numesc acest tip de religiozitate „numinoasă”, pentru că se manifestă printr-o emoționalitate exagerată, care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aceea, nu suportă tăcerea sau „așteptarea lui Dumnezeu”. Practic, acest tip de penitent nu poate trăi nici o convertire sinceră și nici nu reușește să ajungă la un raport adevărat cu divinitatea, fapt pentru care și relația sa cu Dumnezeu, în cadrul celebrării sacramentale, riscă să fie caracterizată de instabilitate afectivă, de iluzii și de stări contradictorii; b) nivelul cerebral. Penitentul care adoptă o astfel de religiozitate, se comportă după principiul rațiunii, în sensul că va acționa doar în funcție de înțelegerea sa intelectuală, conceptualizând
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de stări contradictorii; b) nivelul cerebral. Penitentul care adoptă o astfel de religiozitate, se comportă după principiul rațiunii, în sensul că va acționa doar în funcție de înțelegerea sa intelectuală, conceptualizând, ideologizând, trăind totul doar la un nivel mental exagerat. Rugăciunea sa, celebrarea reconcilierii și mărturisirea păcatelor vor fi puternic marcate de reflecție, meditație intelectuală, riscând să se raporteze la Dumnezeu ca la un „obiect” de studiu. Acest tip de religiozitate se mai numește și „doctrinalistă”, pentru că predomină un tip de itelectualism religios
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
perfecte, fără pată și acceptate de ceilalți. În aceste condiții, rolul confesorului în cadrul procesului dialogic sacramental devine unul destul de complex. Atent la dinamica și la trăsăturile interne ale penitentului, va încerca să ofere ajutor pentru ca aceasta să beneficieze de o celebrare corectă a reconcilierii și să poată primi roadele acesteia. Acest lucru nu este deloc ușor. Dar, dacă își păstrează convingerea că el se află în confesional „in persona Christi” și că Duhul Sfânt îl conduce și îl luminează în slujirea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de Dumnezeu, de trăirea reconcilierii și începerea unei vieți noi. Dacă nu se implică într-un astfel de dialog cu penitentul, acesta riscă să rămână la un nivel de imaturitate religioasă și, implicit, să continue să ia parte eronat la celebrarea reconcilierii sacramentale. c. Penitentul cu personalitate accentuată Penitentul cu personalitate accentuată dezvoltă o manieră patologică de a-și trăi viața și credința, ajungând, implicit, să își structureze un tip de religiozitate patologică. Vorbim de religiozitate patologică atunci când raportul persoanei umane
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o teamă de Dumnezeu, care „vede” în mod obsesiv toate; este înfricoșat de judecata divină și se simte nedemn de a se prezenta înaintea lui Dumnezeu. Acest lucru îl determină să aibă o concepție eronată despre confesional și despre întreaga celebrare a reconcilierii sacramentale. Caracterizat de anxietate, va căuta să se justifice și să se scuze la nesfârșit. Sentimentul de vinovăție îl copleșește adesea și îl face să repete și să reia în mărturisirea sa aceleași păcate. În mod cert, confesorul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
spionează și, într-un fel, îl trădează. Și-l reprezintă pe Dumnezeu ca pe o autoritate supremă, care dă legi în mod arbitrar și care pretinde să fie respectate cu strictețe. Ajutorul pe care i-l poate da confesorul, în cadrul celebrării reconcilierii, în special în timpul dialogului, pleacă de la încercarea de a intra în lumea lui discretă, pentru a-l primi și accepta, valorizându-i existența. Prin aceasta, va încerca să îl ajute să își mărească stima de sine. Apoi, va favoriza
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și să îl conștientizeze de datoriile la care Dumnezeu îl cheamă. De multe ori, nu este ușor ca acest lucru să se facă în mod direct. Dar poate încuraja diferitele momente în care penitentul reușește să se comporte „normal” în celebrarea reconcilierii. Prin aceasta, el este susținut să privească în mod realist și celelalte provocări ale vieții. d) Penitentul cu tulburare de personalitate obsesivă. Se recunoaște prin faptul că este obsedat să respecte cu rigoare normele, ritul, structura, etc. Poruncile Bisericii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
spune totul, de a mărturisi totul. Caută un punct de sprijin pentru a se asigura că și-a mărturisit păcatele integral, dorind să fie convins că a celebrat sacramentul reconcilierii corespunzător. Ajutorul pe care i-l poate oferi confesorul în celebrarea reconcilierii poate fi orientat spre mai multe obiective. Mai întâi, va încerca să îi recupereze dimensiunea afectivă, să îl facă pe penitent „să simtă” că poate avea încredere în Dumnezeu și că se poată abandona. Îi va arăta că și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
evitantă sau cu tulburare de personalitate antisocială, etc. Față de toți aceștia, principial, confesorul va încerca să aibă o atitudine prin care să sublinieze imaginea adevărată a lui Dumnezeu și autopercepția adecvată a penitentului însuși, aspecte care vor să determine o celebrare rodnică a reconcilierii, un simț corespunzător de vină și capacitatea de a trăi un raport real cu Dumnezeu, în confesional și în viața sa cotidiană. Acest lucru depinde însă și de obiectivitatea preotului-confesor și de structura personalității sale, elemente implicate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un raport real cu Dumnezeu, în confesional și în viața sa cotidiană. Acest lucru depinde însă și de obiectivitatea preotului-confesor și de structura personalității sale, elemente implicate în procesul dialogic sacramental. 5.5.2 Personalitatea confesorului și procesul dialogic Calitatea celebrării reconcilierii se lasă influențată, într-o anumită măsură, de personalitatea confesorului. Structura sa psihologică, temperamentul său, capacitatea sa de echilibru, de efort intelectual și energia sa emoțională sunt elemente ce dețin un rol important în relația cu penitentul în spațiul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
moment a aceluiași psihic, într-o formă sau alta, să se angajeze în procesul dialogic cu penitentul într-o manieră inadecvată. El poate deveni fie prea legalist, fie obsesiv, fie prea raționalist sau, dimpotrivă, „extrem de iertător”. Datorită acestor tendințe, în celebrarea reconcilierii se pot strecura diferite erori, pe care unii autori le prezintă astfel: a) Legalismul - atunci când confesorul este extrem de exigent față de penitent cu privire la respectarea legii. Accentuând cu insistență coerența față de lege, el riscă prin aceasta să uite de gravitatea și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]