1,289 matches
-
Glasgow. Legia Varșovia va evolua în playoff-ul Europa League, acolo unde ar fi trebuit să joace Celtic Glasgow. În urma acestei decizii luate de forul european, campioana Bulgariei, Ludogorets Razgrad, își pierde statutul de cap de serie în playoff, preluat de Celtic, astfel că echipa la care evoluează și românul Cosmin Moți ar putea întâlni Steaua în această fază a competiției. Pe lista posibililor adversari ai Stelei se mai află Maribor (Slovenia), Slovan Bratislava (Slovacia), Aalborg (Danemarca) și Malmo (Suedia).
Legia Varşovia, exclusă din Liga Campionilor. Locul va fi luat de Celtic Glasgow by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/82240_a_83565]
-
pentru cel mai bun scurtmetraj). A decedat în 1997. LUNI, 13 IUNIE WILLIAM BUTLER YEATS În 1865 s-a născut la Dublin poetul William Butler Yeats. De-a lungul vieții, a fost preocupat de moștenirea culturală națională irlandeză și identitatea celtică și fascinat de teme cum ar fi reîncarnarea, comunicarea cu morții, misticismul oriental, supranaturalul. Este considerat unul din cei mai mari poeți care au scris în limba engleză. A debutat în 1885, iar în 1923 i s-a decernat Premiul
Agenda2005-24-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283815_a_285144]
-
Lyon - F.C. Porto (în tur: 0-2), Deportivo la Coruńa - A.C. Milan (1-4), A.S. Monaco - Real Madrid (2-4) și Arsenal Londra - Chelsea Londra (1-1). Cupa U.E.F.A. , turul sferturilor de finală, în 8 aprilie: P.S.V. Eindhoven - Newcastle United, Olympique Marseille - Inter Milano, Celtic Glasgow - Villarreal și Girondins Bordeaux - F.C. Valencia. Pronosport Pronosticurile redacției AGENDA pentru concursurile Pronosport din 3-4 aprilie 1. Albacete - Real Madrid 2 2. Bilbao - Celta Vigo 1 3. Atletico Madrid - Valladolid 1 4. Barcelona - Villarreal 1 5. F.C. Sevilla - Espanyol
Agenda2004-14-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282271_a_283600]
-
s-a păstrat în umbriană, o limbă indo-europeană dispărută). Din același dicționar etimologic al limbii latine, aflăm că multe cuvinte latinești sunt împrumuturi din greacă (de ex. brac(c)hium „braț“, ecclesia „adunare“, cu sens generalizat în latina bisericească), din celtică (de ex. carrus „car“, braca „pantaloni“, camisia „cămașă“), din substratul mediteraneean (de ex. rosa „trandafir“, vinum „vin“), din limbi africane (de ex. cattus „pisică“) sau sunt cuvinte cu etimologie necunoscută (de ex. casa „casă“). În cazul originii îndepărtate, nu se
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Cuvântul grecesc a intrat în latina bisericească în forma chrísma, de unde a fost preluat în fr. chrême „ulei folosit pentru ungere în anumite ceremonii religioase ale Bisericii creștine (catolică și ortodoxă)“. Cuvântul latinesc chrisma s-a încrucișat cu crama, cuvânt celtic (atestat în texte latinești din Galia, în secolul 6) care avea sensul de „crustă deasupra unei răni“ și s-a ajuns la forma crème „smântână“ și „cremă“. Cuvântul cremă a fost împrumutat de română cu ambele sensuri: „ulei folosit pentru
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
ceafă, a gâtului“, în opoziție cu gușă, partea dinainte. Gușă este un cuvânt pe care cei mai mulți lingviști îl consideră de origine traco-dacă; în albaneză, există gušë. Cei care cred însă că este cuvânt latinesc se gândesc la termenul *geusiae, cuvânt celtic pătruns în latină, care s-a transmis în fr. gosier „gâtlej“. mărul lui Adam Nu numai în română, ci și în alte limbi romanice se fac adesea confuzii între gâtlej, mărul lui Adam, uvulă, beregată, după cum rezultă din atlasele lingvistice
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
da brânci)“, este moștenit din lat. branca, termen transmis tuturor limbilor romanice, deși în latină este un cuvânt foarte rar și târziu, despre care nu se știe de unde provine. Este posibil să facă parte, ca și camisia, din categoria cuvintelor celtice pătrunse în latină și transmise ulterior tuturor limbilor romanice. Lat. branca însemna „labă“, sens cu care apare în texte vulgare târzii (branca ursi, branca lupi); în lim bile romanice, are diverse sensuri, apropiate de cel originar, care e moștenit și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
aries), dar, spre deosebire de celelalte nume de animale, niciunul nu este panromanic! Oaie < lat. ovis este moștenit numai de română. Alte limbi romanice au moștenit un derivat al lui ovis, lat. ovicula > sp. oveja, iar fr. mouton „oaie“ provine din cuvântul celtic *multo. În română, s-au păstrat numeroase cuvinte din latină referitoare la oi: unele diferențiază animalele după vârstă (noaten „oaie de peste un an“ < lat. annotinus, terțiu < lat. tertius), altele după culoare (coacin „(oaie) cu capul brun“ < lat. coccinus „roșu“ etc.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Lat. caper „țap“ s-a păstrat doar izolat, în Sardinia, arie tipic arhaică. În limbile iberoromanice s-au moștenit derivate ale lat. caper, care au dat sp. capro, port. cabrón. Franceza are termenul bouc, care este mai probabil de origine celtică decât germanică, după cum celtic este și it. becco. În dialectele italienești meridionale, se folosesc termeni care au la bază cuvinte grecești; unul dintre acestea, provenit din dialectele grecești nordice, este tsapos, care la origine este un termen trac sau ilir
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
a păstrat doar izolat, în Sardinia, arie tipic arhaică. În limbile iberoromanice s-au moștenit derivate ale lat. caper, care au dat sp. capro, port. cabrón. Franceza are termenul bouc, care este mai probabil de origine celtică decât germanică, după cum celtic este și it. becco. În dialectele italienești meridionale, se folosesc termeni care au la bază cuvinte grecești; unul dintre acestea, provenit din dialectele grecești nordice, este tsapos, care la origine este un termen trac sau ilir. Deci rom. țap poate
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
în care nu avem un termen moștenit din latină. În latină, castorului i se spunea fiber, cuvânt care însemna „brun“ (același cuvânt a servit în indo-europeană pentru a denumi castorul). Mai existau încă două cuvinte: forma beber (biber), de origine celtică, și cuvântul castor, împrumutat în latină din greacă (este atestat începând cu Cicero). Dacă există mai multe cuvinte pentru a denumi același lucru, aceasta înseamnă că niciunul nu este suficient de bine fixat. Drept dovadă, lat. fiber nu s-a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
phellós „plută (material)“. Evoluția semantică a fost la fel ca la pers. čäbät „gheată de scoarță“ devenit ciubotă. La început, gheată a însemnat, în Moldova, „jambieră“. Este un împrumut din it. ghetta, care provine din fr. guêtre, foarte probabil cuvânt celtic. Pe ghetră „jambieră“ l-am luat și noi direct din franceză. Deci gheată și ghetră sunt dublete etimologice. Tot din franceză este și cuvântul botină. Fr. bottine a fost format de la fr. botte „cizmă“, cuvânt ce are la bază rădăcina
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
confecționat dintr-o panglică de elastic care menține ciorapul întins pe picior, este un împrumut din fr. jarretière „jartieră“. Etimonul francez este atestat încă din secolul 14 (anul 1360), ca derivat din jarret „partea opusă rotulei genunchiului“ (cuvânt de origine celtică: *garra „gambă, picior“). Alături de hanche „șold“, acesta este unul dintre puținele cuvinte străine intrate în terminologia franceză a corpului omenesc. În română,cuvântul este înregistrat prima dată la Al. Vlahuță. Obiceiul de a folosi „jartiere“ este însă mai vechi la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
ele de latină sunt diferite de la o limbă romanică la alta. Trebuie subliniat faptul că toate aceste cuvinte, provenind din diferitele substraturi, au pătruns în latină și s-au transmis, prin intermediul ei, limbilor romanice, ca elemente ale limbii latine. Cuvinte celtice: caballus și camisia Cel mai elocvent exemplu este cel al substratului celtic. Celții din nordul Italiei au fost înfrânți de romani în î. H.; numeroase cuvinte împrumutate din limba lor s-au răspândit apoi, prin intermediul latinei, pe întregul teritoriu al
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
subliniat faptul că toate aceste cuvinte, provenind din diferitele substraturi, au pătruns în latină și s-au transmis, prin intermediul ei, limbilor romanice, ca elemente ale limbii latine. Cuvinte celtice: caballus și camisia Cel mai elocvent exemplu este cel al substratului celtic. Celții din nordul Italiei au fost înfrânți de romani în î. H.; numeroase cuvinte împrumutate din limba lor s-au răspândit apoi, prin intermediul latinei, pe întregul teritoriu al Romaniei; este vorba despre termeni ca braca „nădragi“ (> rom. dial. [Buco vina
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
rom. dial. [Buco vina] brace), caballus „cal“, camisia „cămașă“. Alți termeni s-au răspândit în cea mai mare partea a Romaniei occidentale, în urma romanizării provinciilor respective: betulla „mes teacăn“ > fr. boileau, cerevisia > sp. cerveza „bere“. Al treilea strat de cuvinte celtice s-a păstrat numai în latina vorbită în Galia, care stă la baza francezei; cuvintele din franceză boiser „a sparge“, charrue „plug“, boue „noroi“ sunt, la originea îndepărtată, celtice. Împrumuturi vechi grecești: bracchium Într-o situație asemănătoare sunt împrumuturile vechi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
fr. boileau, cerevisia > sp. cerveza „bere“. Al treilea strat de cuvinte celtice s-a păstrat numai în latina vorbită în Galia, care stă la baza francezei; cuvintele din franceză boiser „a sparge“, charrue „plug“, boue „noroi“ sunt, la originea îndepărtată, celtice. Împrumuturi vechi grecești: bracchium Într-o situație asemănătoare sunt împrumuturile vechi grecești, care au pătruns în latină și s-au moștenit în limbile romanice ca orice cuvânt latinesc. Influența veche greacă asupra limbii latine se încheie la sfârșitul secolului 6
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
ulterioare ale aceluiași termen din latină. Cât privește cuvântul latinesc ovis, constatăm că, pentru a denumi noțiunea respectivă, în celelalte limbi-surori fie s-a transmis diminutivul lat. ovicula, devenit în spaniolă oveja, fie s-a împrumutat un termen din substratul celtic, care a dat în franceză cuvântul mouton. De ce s-a întâmplat așa este mai greu de spus. Știm sigur că acestea nu sunt singurele cuvinte latinești moștenite numai de română; ele aparțin unei categorii de aproximativ o sută de cuvinte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
ca ele să se fi cristalizat ca idiomuri diferite de latină. Mai exact, sunt împrumuturi făcute de latină din limbile populațiilor autohtone, limbi care, până la urmă, au fost părăsite în favoarea latinei. Este vorba despre așa-numitul substrat al limbilor romanice: celtic pentru franceză, iberic pentru spaniolă, etrusc, ligur și osco-umbric pentru italiană. În cazul românei, substratul este traco dac. Substratul traco-dac În jurul substratului traco-dac al limbii române s-au purtat multe discuții, adesea contradictorii, în literatura de specialitate. Câte cuvinte avem
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
de piatră peste Dunăre, numele celor mai vechi orașe din Dacia colonizată sunt dovezi incontestabile ale colonizării Daciei de către împăratul Traian, iar cea mai bună dovadă este poporul român însuși. Căci nu este adevărat că limba poporului constă din elemente celtice amestecate cu frânturi slave și gotice și, într-o măsură cu totul neglijabilă, și romanice. Limba română este, formal cea mai pur romanică din câte există; și că așa stau lucrurile nu este deloc o afirmație vanitoasă a unor literați
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
îi porunci. Apoi, întorcându-se spre prizonier, care își freca obrazul însângerat, întrebă: Ce căutai printre catâri? De mâncare, veni prompt răspunsul. N-am pus gura pe nimic de ieri dimineață. — Care e numele tău? — Audbert. Nu e un nume celtic, iar după accent, nu pari a fi nici burgund, nici galo-roman, observă Sebastianus. De unde vii? — Pare a fi un rahat de marcoman, observă comandantul gărzii. Continuând să-și palpeze maxilarul umflat, Audbert lăsă capul în jos și îl privi pieziș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pe ea, sculptate în relief, trupuri goale de bărbați și femei. în vreme ce conducătorul burgund fixa cu privirea mozaicurile de pe pardoseală, un servitor tânăr îl freca energic pe pielea înroșită de pe umeri cu un ștergar cu broderii ample, multicolore, cu desene celtice. îmbrăcămintea sa, împachetată cu grijă, stătea pe un scăunel de marmură, aproape de perete, lângă care aștepta un alt servitor, atent la orice semn, cât de mic. Intrând în camera plină de aburi din calidarium-ul de alături, Sebastianus se ciocni de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
la care de obicei se recurgea nu erau altceva, de cele mai multe ori, decât trucuri ale unor impostori șireți, cărora, la sate, le făceau concurență legiuni de așa-ziși urmași ai străvechilor druizi, care maimuțăreau în felurite forme metodele de divinație celtice. Arta prezicerii practicată de Cetegus era cu totul altceva. Ea reprezenta într-adevăr o veritabilă artă, ce venea din cea mai pură tradiție romană îunii pretindeau însă că lumea romană le-ar fi fost datoare chiar străvechilor etrusciă și era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
care avusese la origine înțelesul de „om de la țară“; acum, însă, nu mai putea fi, cu siguranță, potrivit, dat fiindcă de o bucată de vreme urmașii galileeanului, după ce cuceriseră cetățile, reușiseră să întindă peste credințele romane și chiar peste cele celtice - mult mai vechi, ale oamenilor de la țară, împărtășite de mulți, de la cei mai mizeri coloni până la stăpânii villae-lor - ceea ce pentru ea nu era decât un giulgiu putrezit, alcătuit din credințe revoltătoare. Disprețul ei cel mai adânc se îndrepta mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
o convinsese să-i cheme la villa. De altfel, în întreaga zonă, tot ce ar fi găsit Hippolita ar fi fost cantori inspirați de psalmii creștini; muzica aceasta, în schimb, rodul unei fuziuni între ritmuri și sonorități romane și melodii celtice, avea un sunet străvechi, pe ale cărei unduiri fanteziile marcate de păgânism ale domina-ei se puteau desfășura în voie. Ca și Cetegus, ele erau expresia altor vremuri, mai mult chiar, ale unui alte lumii, către care sufletul ei se îndrepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]