1,983 matches
-
stânga, încadrat de inscripția semicirculară ALEXANDRU IOAN CUZA. Pe revers este un medalion cu emblema Societății Numismatice Române (Minerva, în profil spre stânga, cu platoșă și coif, susținând o faclă), sub care este amplasată inscripția pe patru rânduri: 1859-24 IANUARIE-1959 / CENTENARUL UNIRII / SOC. NUMISMATICA ROMÎNĂ / RECUNOȘTINȚĂ, iar sub aceasta, un motiv ornamental alcătuit din frunze de laur. În anul când domnitorul s-a stins din viață, 1873, debutează categoria medaliilor dedicate memoriei acestuia. Atunci, soția celui dispărut, Doamna Elena, dispune baterea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
perioada 1873-1914, cele mai multe au fost realizate din inițiativă ieșeană. Din nefericire, din 1912 lui Cuza nu i-au mai fost dedicate medalii timp de aproape o jumătate de veac. Și au fost cel puțin două ocazii importante: în 1920, la centenarul nașterii sale și în 1934, la împlinirea a 75 de ani de la Unirea Principatelor. Abia în 1959 domnitorul Al. I. Cuza apare, cum era și normal, pe medalia Centenarului Unirii Principatelor (fig. 84av și 84rv), în 1960, împreună cu Mihail Kogălniceanu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Și au fost cel puțin două ocazii importante: în 1920, la centenarul nașterii sale și în 1934, la împlinirea a 75 de ani de la Unirea Principatelor. Abia în 1959 domnitorul Al. I. Cuza apare, cum era și normal, pe medalia Centenarului Unirii Principatelor (fig. 84av și 84rv), în 1960, împreună cu Mihail Kogălniceanu, pe medalia Centenarului Universității din Iași, iar în 1984, pe o medalie de expoziție filatelică, care prin efigie nu aduce nici o noutate în domeniu (fig. 85av) După 1989, Cuza
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și în 1934, la împlinirea a 75 de ani de la Unirea Principatelor. Abia în 1959 domnitorul Al. I. Cuza apare, cum era și normal, pe medalia Centenarului Unirii Principatelor (fig. 84av și 84rv), în 1960, împreună cu Mihail Kogălniceanu, pe medalia Centenarului Universității din Iași, iar în 1984, pe o medalie de expoziție filatelică, care prin efigie nu aduce nici o noutate în domeniu (fig. 85av) După 1989, Cuza apare pe medalia expoziției filatelice din 1993, organizată la Alba Iulia cu prilejul sărbătoririi
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în stânga, cu mustață și barbișon. Partea vizibilă a bustului este îmbrăcată în tunică cu guler înalt cu broderii, fără epoleți. Acest portret medalistic va fi reluat pe medalia Șaraga din 1906, iar apoi în viziunea lui Șt.Grudinschi pe medalia centenarului Unirii din 1959. Pe medaliile din 1873, 1874, 1903, 1914, pe placheta de tip artizanal din 1906, Cuza apare conceput după un clișeu asemănător, numai că profilul este spre dreapta, cu părul pieptănat corespunzător. Partea vizibilă a bustului etalează aceeași
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de părul ondulat care-i acoperă zona perciunilor și restul capului. Trăsăturile regulate ale profilului și ochelarii întregesc nota de distincție intelectuală. Gura timbrată de mustață bogată, maxilarele puternice și pomeții obrajilor relativ proeminenți evidențiază o personalitate puternică. Pe medalia Centenarului Univesității ieșene chipul lui Kogălniceanu apare în plan secund. Realizarea grafică de aici are o anume notă de schematism și o relativă disproporționalitate între elementele constitutive ale chipului. Deși are aceeași orientare a profilului - spre stânga - ca în medalia din
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
disproporționalitate între elementele constitutive ale chipului. Deși are aceeași orientare a profilului - spre stânga - ca în medalia din 1911, impresia pe care o lasă asupra receptorului este cu totul alta. În 1991 și 1992, sunt realizate două medalii, prima la centenarul morții care, prin citatul de pe revers, îl raportează pe Kogălniceanu la actul Independenței Absolute de Stat a României (fig. 89av și 89rv), iar a doua, un an mai târziu, raportându-l la activitatea diplomatică (fig. 90av și 90rv). Medaliile sunt
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
apare în prim-plan, acolat cu cel al lui Dimitrie Cantemir. Prezența lui Hasdeu pe o astfel de medalie vine ca o recunoaștere a contribuțiilor sale de seamă în lingvistica românească. Tot în 1967, numele lui Hasdeu apare pe medalia centenarul Liceului „B. P. Hasdeu” din Buzău. Menționăm că anul apariției celor două medalii este de altfel și anul comemorării a 60 de ani de la trecerea savantului în neființă. O altă medalie este prilejuită de A II-A SESIUNE NAȚIONALĂ DE
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
orientată în față, având deasupra umărului drept numele B.P.HASDEU (arcuit), iar deasupra umărului stâng, cu caractere foarte mici, M.FETIȚA (numele gravorului). Pe reversul medaliei (fig. 93rv) este prezentată imaginea originalului și încărcatului de mister castel de la Câmpina (la centenar) și inscripții adecvate. Medalia nu are elemente deosebite cu care să impresioneze. Chipul savantului este realizat în maniera realismului fotografic impus în medalistica actuală de gravorii Monetăriei Statului. TITU MAIORESCU Personalitate complexă a culturii românești din a doua jumătate a
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
etimologice, a unei atitudini echilibrate în raport cu neologismele ș.a. Personalitate de excepție a învățământului secundar și universitar ieșean, atât la catedră, cât și în funcții de conducere, Titu Maiorescu va fi readus în memoria contemporaneității și prin realizarea, în 1940, la centenarul nașterii, a unei medalii care prezintă pe avers (fig. 94av) chipul cu puțin bust al acestuia în profil stânga și inscripția sub formă de nimb 1849 TITU MAIORESCU 1917, iar pe revers (fig.94rv) inspirate reprezentări alegorice, care sugerează preocupările
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fig 99rv), talentul artistului Vasile Gabor etalează o reușită imagine a Muzeului de la Vălenii de Munte. Prezența remarcabilă în medalistica românească a unei personalități de talia lui Iorga nu surprinde, după cum nu ne surprinde, ci ne întristează, faptul că la centenarul nașterii savantului, din 1971, nu a fost gravat în bronzul medalistic. DIMITRIE GUSTI Dimitrie Gusti a văzut lumina zilei la Iași, în anul 1880. Aici urmează cursurile primare și liceul, la Institutele Unite, între anii 1886 - 1898. După un an
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
BRAD / 1891-1991. Ținuta vestimentară a savantului este alcătuită din haină cu revere bogate, vestă, cămașă cu guler înalt și papion. Pe reversul medaliei (fig. 103rv) este imaginea mormântului, având în față un monument cu inscripție adecvată. De jur-împrejur este inscripția CENTENARUL TRECERII ÎN ETERNITATE (în partea de sus) S.N.R. SECȚIA BACĂU (în partea de jos). Reprezentările de pe medalie sunt interesante și pline de sugestie. Din nefericire, inscripția de pe avers, pentru un receptor neavizat, poate stârni confuzie din moment ce, aceasta comunică, conform uzanțelor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”. Aici, în mijlocul unora dintre cărțile acumulate de-alungul anilor de carieră, activează ca profesor consultant. Jovial și în bună dispoziție să acorde ajutor oricui are nevoie, am primit câteva lămuriri legate de medalia Centenarului Universității din 2012, cât și de prezența Domniei Sale pe o medalie românească a cărei imagine poate fi contemplată mai jos. Primul dintre cei 11 copii ai familiei de țărani Sofica și Dumitru Vasilică a văzut lumina zilei în Tudora Botoșanilor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
membru al Academiei Române. Fiind originar din Bîrlad, unde a văzut lumina zilei în anul 1890, nu va fi uitat niciodată de cei din mijlocul cărora plecase după terminarea studiilor secundare. Așa se face că secția din Bîrlad a S.N.R., la centenarul nașterii, îi cinstește memoria și prin realizarea unei medalii (tombac, 60 mm), modelată de unul dintre gravorii consacrați din jurul Monetăriei Naționale, Constantin Dumitrescu. Medalia are pe avers (fig. 106av) chipul cu puțin bust al savantului, orientat jumătate dreapta, înconjurat de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ε=hν), cea a magnetonului Bohr - Procopiu, admis ca unitate cuantică de moment magnetic al electronului (µ=eh/4pim) ș.a. Sobrietatea chipului, simplitatea reprezentărilor de pe medalie sugerează, credem, linia de conduită a savantului, dascălului și omului Ștefan Procopiu. Cu ocazia centenarului nașterii se realizează și o plachetă (tombac, 76/50 mm), care reia pe avers portretul și inscripția de pe medalie (fig.107av), iar pe revers (fig 107rv) are o inscripție cu principalele descoperiri ale savantului, pe ani și numele inițiatorului care
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
lui André Lavrillier, este realizată în anul 1933 (fig. 109 unifață). După cum lesne se poate constata, efigia de pe aceasta reamintește de aceea de pe medalia de la Iași, din 1918. O altă medalie (fig.110av și 110rv), realizată în anul 1963, la centenarul nașterii marelui savant, este operă a sculptorului Vasile Anghel, (bronz, 70 mm) și iese din nota realismului clasic, care presupune, între altele, fidelitate față de imaginea fotografică. Fără să se depărteze de notele definitorii ale chipului savantului, reliefurile puternic accentuate, predilecția
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
profunzime”, materializată în peste 225 lucrări de clinică și patologie chirurgicală, tehnici și aparate originale, cât și de anatomie, care l-a înscris pe Ernest Juvara între savanții lumii medicale din țară și nu numai, din moment ce UNESCO i-a sărbătorit centenarul nașterii, în 1970. Personalitatea lui Ernest Juvara va deveni obiect de reflectare în medalistică în 1934. Bănuim însă că teza de absolvire, laureată de Facultatea de medicină din Paris, i-a atras gravarea numelui pe bronzul medalistic încă de atunci
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în raport cu medalia clasică, înălțimea reliefului sub 1 mm și combinarea suprafețelor mate cu cele lucioase. Din păcate, alături de realizările remarcabile pomenite mai sus, se practică și obiceiul copierii aversului sau reversului de la alte medalii, cum este cazul celor realizate la Centenarul Clinicii I Chirurgie, la comemorarea a 25 de ani de la trecerea în neființă a profesorului Vadimir Buțureanu sau la centenarul nașterii vestitului anatomist profesorul Ion Iancu. Este posibil ca numai motive de factură economică să îi fi determinat pe inițiatori
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pomenite mai sus, se practică și obiceiul copierii aversului sau reversului de la alte medalii, cum este cazul celor realizate la Centenarul Clinicii I Chirurgie, la comemorarea a 25 de ani de la trecerea în neființă a profesorului Vadimir Buțureanu sau la centenarul nașterii vestitului anatomist profesorul Ion Iancu. Este posibil ca numai motive de factură economică să îi fi determinat pe inițiatori să accepte ca Monetăria Națională să copieze reprezentările de pe medalia UMF „Gr. T.Popa” din anul 2004 și, cu modificarea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Este posibil ca numai motive de factură economică să îi fi determinat pe inițiatori să accepte ca Monetăria Națională să copieze reprezentările de pe medalia UMF „Gr. T.Popa” din anul 2004 și, cu modificarea legendei, să realizeze aversul pentru medalia Centenarului Clinicii I Chirurgie sau ca pentru medalia comemorării profesorului universitar doctor docent Vladimir Buțureanu să fie folosit, fără modificări, aversul aceleiași medalii. Cât privește medalia centenarului nașterii anatomistului profesor universitar Ion Iancu, pe reversul acesteia este preluat integral aversul medaliei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
T.Popa” din anul 2004 și, cu modificarea legendei, să realizeze aversul pentru medalia Centenarului Clinicii I Chirurgie sau ca pentru medalia comemorării profesorului universitar doctor docent Vladimir Buțureanu să fie folosit, fără modificări, aversul aceleiași medalii. Cât privește medalia centenarului nașterii anatomistului profesor universitar Ion Iancu, pe reversul acesteia este preluat integral aversul medaliei jubiliare și de protocol a Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” din 1999. Credem că originalitatea medaliilor respective nu ar fi fost cu nimic
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
T. Popa” din 1999. Credem că originalitatea medaliilor respective nu ar fi fost cu nimic afectată dacă ar fi fost gravate alte imagini ale acelorași edificii, originale deci, care adăpostesc UMF „Gr. T. Popa”, sau Institutul de Anatomie. Pentru medalia Centenarului Clinicii I Chirurgie se putea valorifica, cu precizarea anului 1933 în exergă, imaginea impozantului palat din incinta Spitalului „Sfântul Spiridon” care adăpostește cele două clinici universitare de chirurgie, dar care a fost și rămâne ascuns vederii pentru marele public. Așa cum
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Anatomie Funcțională din Iași, Gr. T. Popa, la jubileul de 120 de ani, din 1999, s-a considerat necesar ca acestea să fie consemnate și medalistic. Așa credem că s-a ajuns la asocierea clădirii Institutului de Anatomie, de pe medalia Centenarului Institutului de Medicină și Farmacie, din 1979, cu efigia savantului Grigore T. Popa, de pe medalia Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România. Suntem convinși că cititorii vor înțelege că atitudinea critică față de maniera în care au fost concepute medaliile profesorilor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Adomnicăi, Prof. Dr. Mircea Chiriac, Prof. Dr. Gheorghe Frasin. Memoria marelui anatomist Ion Iancu a fost cinstită și prin editarea unei medalii, inițiată de o fundație bârlădeană care ține neapărat să fie remarcată în legenda aversului (fig. 121 av), la centenarul nașterii, în anul 2002. Medalia după cum lesne se poate observa și după cum am arătat și mai sus, copie tacit de pe o altă medalie, imaginea reversului (fig. 121rv) CONSTANTIN I. PARHON Din 1912, când prin concurs ocupă postul de profesor la
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pe marele savant pe avers (fig. 123av), în profil orientat jumătate stânga, având în partea de sus inscripția semicirculară PROFESORUL C. I. PARHON, continuată arcuit dedesubt cu anii 1874-1969, între două puncte. Pe revers (fig. 123rv) medalia are doar inscripții CENTENAR C. I. PARHON (arcuită, în partea de sus) OMAGIUL ELEVILOR SI COLABORATORILOR (în parte de jos). În mijloc, pe patru rânduri 1874-1974 / FONDATORUL / ENDOCRINOLOGIEI / ROMÂNESTI. Sub inscripția din mijloc sunt plasate două ramuri de laur stilizate, dispuse simetric și legate
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]