249,666 matches
-
influențat decisiv evoluția acestui fenomen muzical. Aceste multiple influențe succesive s-au derulat pe o perioadă relativ lungă de timp - aproximativ patru secole. Să mai notăm că evoluția acestui gen de muzică s-a efectuat și în funcție de contextul geografic, existând centre urbane în care muzica avea o pondere specială în societate. Aceste orașe-stat au polarizat în jurul lor o multitudine de muzicieni și de poeți, creându-se astfel concurența între diferitele comunitățile muzicale. Cele mai renumite centre muzicale au fost Granada, Sevilla
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
și în funcție de contextul geografic, existând centre urbane în care muzica avea o pondere specială în societate. Aceste orașe-stat au polarizat în jurul lor o multitudine de muzicieni și de poeți, creându-se astfel concurența între diferitele comunitățile muzicale. Cele mai renumite centre muzicale au fost Granada, Sevilla și Cordoba, la care se adaugă Saragoza și Murcia. Cele mai multe exemple de continuitate ale artei muzicale arabo-andaluze în Africa de Nord le găsim pe teritoriul Marocului și Algeriei. Aici s-a refugiat marea masă a comunităților de
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
America de Nord au apărut primii compozitori formați în universitățile americane, care au publicat colecții cu imnuri congregaționale americane. Cântecele spirituale<footnote Alison Latham, The Oxford Companion to Music, 1200. footnote> (Spiritual Songs) s-au dezvoltat ca gen muzical în sudul și centrul continentului nord-american, fiind promovate la început de populația afro-americană. Prima colecție de Negro-spirituals a apărut după Războiul Civil. Stilul entuziast al melodiilor și textelor, îl depășește pe cel sobru și echilibrat al imnurilor și psalmilor metrici tradiționali. Muzica este inundată
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
au integrat societății americane și au trasat o direcție de închinare și liturgică și în alte denominațiuni. Moravienii erau familiarizați cu muzica Europeană, lăsând în urma lor o muzică deosebită în America secolului al XVIII-lea. Muzica creștină era pusă în centrul activităților atât religioase cât și laice, aceasta fiind doar recent redescoperită. Spre sfârșitul secolului al XVIII lea pastorii și congregațiile au început să adopte un stil mult mai rafinat în muzica creștină în cadrul liturghiei. Începeau să devină conștienți de diferența
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
relativ redus, sunt foarte expresive și de o frumusețe melodică cuceritoare. De asemeni unele melodii populare cunoscute sau melodii de muzică ușoară aflate la modă, au fost adaptate unor texte biblice, devenind astfel imnuri creștine. Muzica nouă Fountain Trust un centru de renaștere spirituală a stimulat angajarea spirituală a artiștilor în viața bisericii și a încurajat contribuția artelor în închinare<footnote Cristian Caraman, Muzica Protestantă Modernă, “Muzica Nouă”, (editura U.N.M.B. Glissando, Bucureși, 2011), 106, 107. footnote>. Biserica Noua muzică a
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
simbolism, aducând aminte de retorica coralelor evanghelice, un exemplu concludent fiind melodiile din Cry Hosamma (1980). Muzica carismatică din anii 70 poate fi asemănată cu cea a comunității creștine din insula Iona, aflată la N V de Scoția, și a centrului creștin ecumenic din Taize, Franța<footnote Andrew Wilson-Dickson, “Taize” în The Story of Christan Music, 227. footnote>, melodiile fiind simple și asemănătoare muzicii folk. Muzica creștină a lui Paul Inwood, Christopher Walker, Bernadette Farrell și a altor compozitori este modernă
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
putând fi hrănită de har și transformată de el până la a putea depăși toate riscurile îmbătrânirii și morții. Posibilitățile morții existau; dar existau pentru a fi făcute imposibile. De fapt aceasta era proba impusă libertății lui Adam: pomul vieții în centrul Raiului și hrana nemuririi oferite de acesta ofereau posibilitatea nemuririi...Trebuie să te hrănești din Dumnezeu pentru a atinge în mod liber îndumnezeirea. Și Adam n-a făcut-o<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 284. footnote>. Scriitorul filocalic
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
totdeauna în comuniune cu El<footnote J. Roldanus, Le Christ et l’homme dans la théologie d’Atanase d’Alexandrie. Étude de la conjunction de sa conception de l’homme avec sa christologie, Leiden, E.J., Brill, 1968, p. 350. footnote>. În centrul operei de răscumpărare a neamului omenesc stau patimile de bună voie și moartea pe cruce. Iubirea lui Dumnezeu pentru om se revelează mai ales în jertfă, prin aceasta ea făcându-se mai evidentă: Noi am cunoscut dragostea Lui prin aceea
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
toți pot să devină una, căci iubirea este cea care călăuzește lucrurile și le unește. În duh filocalic, Ava Dorotei menționează că lumea este ca un cerc și în mijlocul acestuia se află Dumnezeu, iar liniile care pornesc de la margine către centru sunt drumurile, adică cetățile oamenilor (...) iată deci care este natura iubirii (...) cu cât ne apropiem de Dumnezeu în iubire față de El, cu atât ne unim întreolaltă prin iubirea lui Dumnezeu<footnote Ava Dorotei, Învățătura 6, 9, P.G., LXXXVIII, col. 1698
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
totdeauna în comuniune cu El<footnote J. Roldanus, Le Christ et l’homme dans la théologie d’Atanase d’Alexandrie. Étude de la conjunction de sa conception de l’homme avec sa christologie, Leiden, E.J., Brill, 1968, p. 350. footnote>. În centrul operei de răscumpărare a neamului omenesc stau patimile de bună voie și moartea pe cruce. Iubirea lui Dumnezeu pentru om se revelează mai ales în jertfă, prin aceasta ea făcându-se mai evidentă: Noi am cunoscut dragostea Lui prin aceea
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
toți pot să devină una, căci iubirea este cea care călăuzește lucrurile și le unește. În duh filocalic, Ava Dorotei menționează că lumea este ca un cerc și în mijlocul acestuia se află Dumnezeu, iar liniile care pornesc de la margine către centru sunt drumurile, adică cetățile oamenilor (...) iată deci care este natura iubirii (...) cu cât ne apropiem de Dumnezeu în iubire față de El, cu atât ne unim întreolaltă prin iubirea lui Dumnezeu<footnote Ava Dorotei, Învățătura 6, 9, P.G., LXXXVIII, col. 1698
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
În presa rusă circulă informații care susțin că Viktor Iușcenko, fost președinte al Ucrainei, nu ar fi fost intoxicat cu dioxină așa cum s-a susținut oficial, ci ar fi bolnav de lepră. Igor Gundarov, prof. dr. în medicină la Centrul Special de Medicină Preventivă al Ministerului Sănătății din Federația Rusă, medicul care în urmă cu nouă ani l-a diagnosticat pe Viktor Iușcenko cu lepră, a declarat: „Viktor Iușcenko nu a fost otrăvit cu dioxină, ci este bolnav de lepră
Două ştiri şocante dau fiori pe mapamond! [Corola-blog/BlogPost/93785_a_95077]
-
construit după criterii, principii și reguli poate doar de Meșterul Manole știute, păstrate și apărate cu sfințenie. Autorul copertelor, sculptorul Gheorghe Zărnescu, a ales ca fontă (culoare de fond) o nuanță domoală ca o cataplasmă de argilă vag argintie. În centrul optic al copertei I a plasat reproducerea unei lucrări de artă plastică de certă valoare estetică (un soi de pictură-basorelief, pictură-colaj) botezată, cu smerenie, Cruce, dar care sugerează, în egală măsură, Răstignirea, circumscrisă în romb-pătratul existențelor noastre cenușii și al
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
a menirii și misiunii pentru care Dumnezeu ne-a dat viață telurică. Opera de artă reprodusă pe prima copertă - Cruce - constituie creația doamnei Dany Madlen Zărnescu, distinsă cu Premiul Primăriei Chișinău (România de Est) și cu Mențiunea de Onoare a Centrului de Artă și Literatură Cordoba (Spania). De pe coperta a IV-a, ne întâmpină, cu câte un surâs, dintr-o fotografie de pus în rama inimii, Doamna Maria Toacă (zâmbet dulce-amar, încercănat de doruri neostoite) și Doamna Doina Cernica (surâs blajin
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
dintr-un fel de serenitate diplomatică a discursului, ale cărui valuri (poale) se unduiesc după tainice reguli, știute numai de cei inițiați în pașii Horei noastre tradiționale, care ba își crește circumferința, ba și-o strânge (concentrându-se, lamură, spre centrul nevăzut al lumii străbunilor). Maria Toacă se întreabă, aproape retoric, de ce anume a fost aleasă tocmai data de 8 octombrie, pentru prăznuirea Zilei Municipiului Cernăuți, decretată - deducem - în anul 2000. Domnia sa intuiește că aceia care au fixat data au avut
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
cetatea la răscrucea vestitelor drumuri comerciale, ,,oblăduind-o cu blândețe și stabilind raporturi pașnice cu toți vecinii”. Fraza următoare are evidente accente polemice: ,,După aproape 600 de ani, s-a învrednicit să-i poarte numele cea mai scurtă ulicioară din centrul ctitoriei sale, un nume mistificat (n.n., prin traducerea în rusă, fără nicio precizare) încât nu mai poate nimeni să se dumirească despre cine este vorba”. Cu un surâs amar, abia mijit în colțul ochilor săi, din care te fulgeră revolta
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
poarte numele lui Ștefan cel Mare. În fraza de mai înainte, este de domeniul evidenței accentul sarcastic, dureros și, totuși, iertător al autoarei. Moldovenii au înălțat zid de apărare contra năvălitorilor de la nord - reliefează Maria Toacă -, pe când Prutul curgea prin centrul orașului de astăzi, ajungând până la Fântâna Turcească. Erau vremurile în care nimeni nu vorbea de Cernăuți, pe atunci existând numai cetatea Țeținei. Ca într-un stop-cadru dintr-un film realist, autoarea ține să aducă în prim-plan un detaliu extrem de
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
o decantare - autentic poem în proză: Nu le-a șters nici trecerea vertiginoasă a timpului, căci ele s-au brăzdat ca niște lacrimi pietrificate în inima orașului.”. Maria Toacă amintește, mai departe, că pe ușile unor apartamente de lux din centrul Cernăuțiului mai atârnă cutii poștale cu inscripția românească ,,Scrisori”, după care adaugă cu malițiozitate mușcătoare: Se vede că ele sunt destul de trainice și comode, dacă noii stăpâni le suportă de atâtea decenii”. Comprimate în primele două paragrafe ale eseului Urme
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
aleea cernită de durere a unui cimitir povârnit sub vremuri: ,,Cu aceeași nestinsă iubire și cu aceleași mari restanțe la capitolul datoriilor morale, ne-am întâlnit în dimineața zilei de 15 ianuarie cu Eminescu - la monumentul eternei sale tinereți din centrul Cernăuțiului. Că puteam fi numărați pe degete, probabil era vinovat (în orice caz așa mi-ar conveni să cred) și lunecușul grozav, care s-a așternut pe străzile orașului întocmai ca-n versurile Poetului: <...căci gheața se-ntinde/ asemenea oglinzilor
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
vor putea vizita subunitățile de pompieri și participa la o petrecere cu timbre sau vor putea merge la spectacole de teatru dedicate lor. În parcul Crângași, copii talentați care frecventează cursurile de karate și pe cele de dans desfășurate la Centrul pentru Recreere și Dezvoltare Personală ‘Conacul Golescu Grant’ vor face câteva demonstrații de măiestrie și talent. Cei mici se vor putea înscrie la concursurile de canto, șah și creație, mai ales pentru că premiile constau în cadouri-surpriză pentru toți participanții. Va
Manifestări dedicate Zilei Copilului, în Capitală [Corola-blog/BlogPost/93770_a_95062]
-
interactivă, în aer liber, care îi are drept protagoniști pe actorii: Alexandrina Halic, Miruna Ionescu, Carmen Palcu, Mihai Verbițchi, Voicu Hetel, Oliviu Cristian Bughiu, Vera Linguraru, Marioara Sterian. De asemenea, reprezentații Teatrului „Ion Creangă” vor derula o acțiune în câteva centre de plasament, prin care vor încerca să îi bucure pe cei mici cu povești frumoase și jucării. * La rândul său, Teatrul Excelsior a pregătit și în acest an de Ziua Copilului două spectacole „create parcă special pentru această sărbătoare”. Pe
Manifestări dedicate Zilei Copilului, în Capitală [Corola-blog/BlogPost/93770_a_95062]
-
Slavici „Zâna Zorilor”, dramatizat și regizat de Ilinca Stihi, o poveste despre împăratul care cu un ochi plânge și cu unul râde și cei trei feciori ai săi. Invitați speciali la spectacol sunt copiii defavorizați de la Serviciul de Ajutor Maltez, Centrul de Zi Aurora, Fundația Zâna Măseluță și Asociația „Nicolae Bălcescu”. Pe 2 iunie, la matinalul de duminică, cei mai mici spectatori sunt așteptați, împreună cu părinții și bunicii, să urmărească aventurile „Cocoșelului neascultător”, în regia lui Ion Lucian și a lui
Manifestări dedicate Zilei Copilului, în Capitală [Corola-blog/BlogPost/93770_a_95062]
-
experiențe despre prima librărie de carte românească de la Atena, deținută în urmă cu peste 10 ani de Manuela Marinescu și care își avea sediul în Zoodohou Pighis 13 din Atena. Manuela Marinescu, președinta Asociației Armonia, care a inaugurat recent și Centrul Cultural și Educativ Românesc de la Atena, a destăinuit asistenței că, până în anul 2007, românii din Atena citeau totuși carte românească: „Era singurul colț de carte românească din Atena. Uneori găseam români la ușa librăriei dis de dimineață, la ora 9
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
2015, proiectul european “Voluntari pentru viitor”, prin intermediul căruia a integrat cu succes 2.000 de tineri de etnie romă și 870 de persoane seropozitive în societate și i-au implicat pe aceștia în mai multe activități de voluntariat într-un centru de voluntariat dotat cu echipamente de ultimă generație. Programul social-educațional a fost organizat în contextul în care, de aproximativ 2 ani, a fost adoptată, în România, o lege conform căreia activitatea de voluntariat este recunoscută ca experiență profesională. Proiectul s-
2000 de tineri romi și 870 de persoane seropozitive, implicați într-un program social-educațional [Corola-blog/BlogPost/93807_a_95099]
-
2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România, Runda 2, Componenta 5. Dezvoltarea Capacitatii ONG-urilor, Retele si Coaliții, Subcomponenta 5.3 - Consolidarea bazei de membri și voluntari ai organizațiilor neguvernamentale și creșterea participării membrilor/voluntarilor în activitațile ONG-urilor. În cadrul proiectului, centrul de voluntariat, pus la dispoziție pentru un grup țintă format din aproximativ 3.000 de persoane, a fost renovat și dotat cu echipamente de ultimă generație, în vederea creării unor condiții optime pentru instruirea voluntarilor. Totodată, s-au organizat dezbateri de
2000 de tineri romi și 870 de persoane seropozitive, implicați într-un program social-educațional [Corola-blog/BlogPost/93807_a_95099]