2,563 matches
-
ziarul ajunge la anul XII și numărul 4, ca la 15 februarie 1914 numărul ziarului să fie 5, iar anul de început XII...! Ziarul publică în prima pagină materiale cu tematică variată și de actualitate: „Starea țăranului în județul Tutova”, „Cestiunea iarmarocului”, „Școalele rurale”, „Presa română și ziariștii”, „Originea satelor și felul lor de c onstituire”, „Biserica sătească și popa”, „Școala Codreanu și lucrul manual”, „Concursul pentru catedrele primare” ș.a. iar în cuprins rubricile: „Foița ziarului Bârladul” ‐ cu lucrări literare, „Scrisori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fusese un autor de succes pe piața manualelor de istorie, ci și Ion S. Floru "profesor, fost inspector școlar". El se declara de la început un fidel discipol al lui Nicolae Iorga, "fără ale cărui lucrări nu se poate scrie nici o cestiune din istoria noastră"284. Opțiunea sa înclina categoric spre necesitățile identitare și nu spre exigențele științei istorice. Era convins că "nici un popor nu va sacrifica trecutul său, eroii săi, momentele sale de înălțare, în schimbul unei științe puțin sigure"285. Dând
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
prezentei cercetări i se rezervă speranța că poate retrezi sentimentul responsabilității față de neamul românesc măcar în sânul unei părți a intelighenției noastre. În atare context, Basarabia eminesciană, cum am numit-o, rămâne cheia destinului României, sau, cum spune Eminescu, o "cestiune de existență pentru poporul român". I. Un număr nefast Se pare că numărul 28 a fost nefast Basarabiei și lui Eminescu, deopotrivă. Cu siguranță, între toți marii intelectuali români, Eminescu a fost acela care a iubit și a înțeles în
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ruși clarifică situațiile confuze și prea marile speranțe ale epocii napoleoniene și post-napoleoniene. Patrioții își descoperă fragilitatea în fața unei politici ruse care folosește neînțelegerile pentru a-și stabili hegemonia."23 Desigur, neînțelegerile intraetnice românești, răul dinlăuntru, în diagnosticul eminescian. IV. "Cestiunea Orientului" Vremelnic, între 1856 1878, în urma Tratatului de la Paris din 18 martie 1856, decidenții europeni au făcut o mică reparație Moldovei, județele sudice ale noii Basarabii retrecând sub jurisdicția patriei de drept. E o ironie a istoriei că tocmai partea
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
sudice ale Basarabiei. Politica externă se contura sub problema general-europeană a chestiunii Orientului. Se profilau trei soluții: austriacă, rusească și grecească 27. Pe toate Eminescu le scrutează. Un articol din Curierul de Iași, din 15 iulie 1876, se intitula chiar Cestiunea Orientului. Imperiul Austro-Ungar preconiza "o confederație dunăreană, sub protecția Austriei", după cum suna propunerea oficiosului Post din Viena, sperând că Rusia va renunța la supremație în această zonă geopolitică. Eminescu reacționează imediat, argumentând că hegemonia Austriei într-o asemenea confederație ar
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
în bună măsură, o replică la argumentele minții de laser a lui Eminescu. Rusia nu se aștepta ca să găsească într-o țară mică, disprețuită o asemenea rezistență la nivelul filosofiei dreptului, al geopoliticii, al etnologiei. Pe 10 februarie, poetul apreciază: Cestiunea retrocedării Basarabiei cu încetul ajunge a fi o cestiune de existență pentru poporul român."89 VII. Basarabia: "cestiune de existență pentru poporul român" Eminescu înțelege că dialogul diplomatic cu imperiul țarist înseamnă o imposibilitate și că soarta Basarabiei este, în
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
laser a lui Eminescu. Rusia nu se aștepta ca să găsească într-o țară mică, disprețuită o asemenea rezistență la nivelul filosofiei dreptului, al geopoliticii, al etnologiei. Pe 10 februarie, poetul apreciază: Cestiunea retrocedării Basarabiei cu încetul ajunge a fi o cestiune de existență pentru poporul român."89 VII. Basarabia: "cestiune de existență pentru poporul român" Eminescu înțelege că dialogul diplomatic cu imperiul țarist înseamnă o imposibilitate și că soarta Basarabiei este, în context, pecetluită. Tocmai de aceea el consideră că problema
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
găsească într-o țară mică, disprețuită o asemenea rezistență la nivelul filosofiei dreptului, al geopoliticii, al etnologiei. Pe 10 februarie, poetul apreciază: Cestiunea retrocedării Basarabiei cu încetul ajunge a fi o cestiune de existență pentru poporul român."89 VII. Basarabia: "cestiune de existență pentru poporul român" Eminescu înțelege că dialogul diplomatic cu imperiul țarist înseamnă o imposibilitate și că soarta Basarabiei este, în context, pecetluită. Tocmai de aceea el consideră că problema basarabeană devine piatra de încercare pentru existența poporului român
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ne trebuie o frontieră naturală ca și României și aceasta nu se poate stabili altfel decât primind noi Basarabia de sud, iar nu cedând pe cea de nord, precum cerea mai deunăzi o foaie românească. Dacă pentru România e o cestiune de onoare națională și militară de-a păstra partea respectivă de țară, e și pentru noi o cestiune analogă de a restabili granițele noastre precum erau ele înainte de 1856." Argumentul capital al oficiosului rusesc era dreptul forței: "Să admitem că
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Basarabia de sud, iar nu cedând pe cea de nord, precum cerea mai deunăzi o foaie românească. Dacă pentru România e o cestiune de onoare națională și militară de-a păstra partea respectivă de țară, e și pentru noi o cestiune analogă de a restabili granițele noastre precum erau ele înainte de 1856." Argumentul capital al oficiosului rusesc era dreptul forței: "Să admitem că de amândouă părțile e amor-propriu la mijloc: dar un amor-propriu este acela al unui popor de 80 000
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
partea rău limitată din Dobrogea, pe care am primit-o mai la urmă cu de-a sila."142 Altfel spus, pe Maiorescu nu-l interesa, ca pe Eminescu, acest teritoriu numit Basarabia. Pentru el, era departe de a constitui o cestiune de existență pentru poporul român. Ar fi fost mai bine să negociem, la Livadia, compensații teritoriale (și financiare) pe seama unor state din Balcani și să renunțăm la Basarabia! Maiorescu a început să-și publice în volum discursurile parlamentare din 1897
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Herțen, care a susținut moral răscoala polonezilor de la 1863-1864, poetul și publicistul Nicolai Ogariov), oamenii de cultură ruși, ca și generalii ruși, ca și politicienii ruși, sunt bolnavi de febra cuceririlor pământurilor străine, de asuprirea altor popoare."145 Așa-zisa "cestiune orientală", confirmă Eminescu, nu-i pentru Rusia decât poftă de deșertificare și a popoarelor răsăritene: "De mult, dar mai cu seamă de o sută cincizeci de ani încoace, ținta cuceririlor rusești sunt țările răsăritene ale Europei. Nu mai vorbim de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de spiritualitate și de moștenire culturală, sensibili la "protestele" împotriva publicisticii eminesciene, atât dinspre Moscova, cât și dinspre un Moses Rosen. Și Ceaușescu a cedat și de astă dată, neînțelegând că tomul X simboliza destinul României împreună cu acela al Basarabiei, cestiune de existență pentru poporul român. A hotărât ca Opere, X, să rămână în depozit și să fie sacrificat cenzurii și dat la topit, preamărirea Eminescului rezervându-și-o mai degrabă sieși. Poza lui Eminescu nu trebuia s-o uzurpe pe
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Serie nouă; 15(77)) * COJOCARU, Carmina Mimi. Antropogonia eminesciană. Prefață Dumitru Micu. Iași: Junimea, 2012, 202 p. (Eminesciana. Serie nouă; 16(78)) CUPRINS În loc de argument 3 I. Un număr nefast 3 II. Cinismul imperial 3 III. Răul dinlăuntru 3 IV. "Cestiunea Orientului" 3 V. Către a treia pradă imperială 3 VI. Pe baricadele Timpului 3 VII. Basarabia: "cestiune de existență pentru poporul român" 3 VIII. Basarabia dreptului 3 IX. De la "onoarea" țarului la afaceriștii războiului 3 X. Rădăcinile ontologice ale expansionismului
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Eminesciana. Serie nouă; 16(78)) CUPRINS În loc de argument 3 I. Un număr nefast 3 II. Cinismul imperial 3 III. Răul dinlăuntru 3 IV. "Cestiunea Orientului" 3 V. Către a treia pradă imperială 3 VI. Pe baricadele Timpului 3 VII. Basarabia: "cestiune de existență pentru poporul român" 3 VIII. Basarabia dreptului 3 IX. De la "onoarea" țarului la afaceriștii războiului 3 X. Rădăcinile ontologice ale expansionismului rusesc 3 XI. Compensații? 3 XII. De la Eminescu la "cazul Stere" 3 XIII. Moștenirea țaristă în bolșevism
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cu vederea că acesta, după ce "precizase" nașterea poetului la Dumbrăveni și la o dată tot așa de imposibilă, a devenit mai prudent și n-a mai făcut precizări. Pentru locul de naștere al poetului, căpitanul Matei a scris că "e o cestiune care rămîne de discutat"4, iar cu privire la data nașterii, tot el a scris, în continuare: "care din cele două date este adevărată, nu o putem afirma cu certitudine"4. Să lăsăm deoparte acest buchet de așa-zise "contribuții", presupuneri, plastografii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în Curierul de Iași (17 decembrie 1876) în care denunță „neștiința de carte” a „organizatorilor repezi”. Aceștia au atâta știință de carte câtă au putut învăța prin „academiile din cinstitul oraș al Mizilului”; de aici „cumplita (lor) superficialitate în toate cestiunile”. Și diagnosticul: „lipsa de cultură e egală cu lipsa de moralitate”, căci „imoral este... fiecare ce se-nsărcinează c-o afacere pe care n-o pricepe îndestul de bine” (Eminescu, 1977b, p. 129). Deși cultura „e mărginită la individ”, la
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în fața reprezentanței naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă. Însă domnilor, acum încep greutățile, fiindcă noua noastră condițiune de definire a independenței într-un mod mai determinant și mai absolut trebuie să fie acceptată în Europa. Aci este cestiunea, aici se reclamă patriotismul, aici se reclamă prudența, aici se reclamă sânge rece. Eu, cât pentru mine, nu m am îngrijit de loc de notele lui Savfet-pașa dar foarte mult m-am îngrijit de acele cuvinte, spuse la tribuna parlamentului
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
în fața reprezentanței naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă. Însă domnilor, acum încep greutățile, fiindcă noua noastră condițiune de definire a independenței într-un mod mai determinant și mai absolut trebuie să fie acceptată în Europa. Aci este cestiunea, aici se reclamă patriotismul, aici se reclamă prudența, aici se reclamă sânge rece. Eu, cât pentru mine, nu m am îngrijit de loc de notele lui Savfet-pașa dar foarte mult m-am îngrijit de acele cuvinte, spuse la tribuna parlamentului
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
13 Paul Pennings, op. cit., p. 59. 14 Herman Schmitt și Jacques Thomassen, "Représentation politique et intégration européenne", în Gérard Grunberg, Pascal Perrineau și Colette Ysmal (ed.), op. cit., p. 61. 15 Mattew Gabel și Simon Hix, op. cit., p. 949. 16 Această cestiune este tratată de Simon Hix și Stefano Bartolini, autorii susținând puncte de vedere diferite. A se vedea Notre Europe: Simon Hix și Stefano Bartolini, "La politisation de l'UE: remède ou poison?", Notre Europe, Policy Paper nr. 19. 17 Ibid.
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
deși la putere, nu o făcură. Maiorescu îi cere socoteală lui Slavici și cu privire la orientarea lor politică. Cu ori fără voia d-voastră declară Slavici într-o scrisoare către Maiorescu "junimist" azi mai are și un înțeles politic, și e cestiune de onestitate să vă mărturisesc că în înțelesul acesta noi, deși amici literari ai "junimiștilor" de peste Carpați, nu suntem "junimiști". Credem însă că e de prisos să vi-o spun aceasta, deoarece o știti demult 236. Distanța dintre cei doi
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a i se arăta evidenta importanță, nici frică de vreun caraghioz care ar voi s-o nege... Pe lângă aceea metafizicii cei mai însemnați ai evului nou, Kant și Schopenhauer, sunt uniți în părerea că creierul omului nu e făcut pentru cestiuni metafizice. Ea nu va ieși niciodată din stadiul încercării și, asemenea pietrei filozofale, ea va da naștere la teorii roditoare pe alte terenuri, nu pe acela al metafizicei chiar. Căci din căutarea misticei pietre filozofale s-au născut chemia, din
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ființa lumei sau lucrul în sine" nu conține nici filozoful cel mai adânc. Simțurile omului nu sunt făcute decât pentru calitățile lucrurilor, adică, viind în atingere mediată sau imediată c-un obiect într-un mod hotărât, lăsând cu totul nedezlegată cestiunea dacă acele calități sunt inerente lucrurilor. Căci simțurile produc fiecare din ele o serie de fenomene, oricare ar fi impulsul. Față cu orice atingere ochiul produce numai fenomene de lumină (colori), urechea numai sunete, gustul numai gust, pipăitul numai pipăit
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
esențial pentru om - cercul activității sale, țintele sale sunt îndreptate pur și simplu asupra formelor, în cel mai larg înțeles al cuvântului, dezvoltarea acestora, înnobilarea lor sub dictatul propriului său spirit - iată misiunea lui, dacă putem a o numi misiune. ["CESTIUNEA PRINCIPALĂ LA RELIGIE"] 2275B Care e cestiunea principală la religiei? Este ca ea să fie un adevărat absolut în privirea simbolurilor ei, în privirea formelor ei esterioare - sau să cuprinză înlăuntru-i o repartiție de idei astfel încît, asemenea cântarului
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sale sunt îndreptate pur și simplu asupra formelor, în cel mai larg înțeles al cuvântului, dezvoltarea acestora, înnobilarea lor sub dictatul propriului său spirit - iată misiunea lui, dacă putem a o numi misiune. ["CESTIUNEA PRINCIPALĂ LA RELIGIE"] 2275B Care e cestiunea principală la religiei? Este ca ea să fie un adevărat absolut în privirea simbolurilor ei, în privirea formelor ei esterioare - sau să cuprinză înlăuntru-i o repartiție de idei astfel încît, asemenea cântarului, să arate totdeuna că răul este rău
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]