29,232 matches
-
Cât de necesar mai este Poemul, Poetul, în Cetate..., dacă Poetul e fulgul ce cade-n celesta câmpie zebrată..., dacă Poetul e steaua ce are cireșe la ureche aidoma androginului galactic..., dacă Poetul e-o mânătarcă de vid printre constelații, ori o astral-frunză..., dacă Poetul e ființa după a
Dacã Poetul e-o mânãtarcã de vid printre constelaţii. In: Editura Destine Literare by Ion Pachia Tatomirescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_238]
-
operele de artă veche studiaite și alte referințe ale timpului lor, de ordin pluricultural, încercînd a stabili "criterii de judecată și apreciere mult mai largi". Pornind de la temele legate de arta românească a secolului al XIV-lea și vechile noastre cetăți de scaun, Curtea de Argeș și Cîmpulung, specialistul format din mers elaborează un important studiu, Immortalité et décomposition dans l'art du Moyen Age, apărut la Madrid, în 1988, în care se răsfrînge și experiența timpurie a frecventelor plimbări, în timpul copilăriei și
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
consul conjurația lui Catilina, scriitor celebru în epocă și peste veacuri, teoretician literar, el s-a ilustrat și prin introducerea gândirii speculative la Roma. Romanii erau prin construcția lor genetică refractari filozofiei: În anul 155 în.d.Cr. a sosit în cetatea eternă o solie ateniană formată din trei filozofi, academicul Caeneade, stoicul Diogene din Babilon și peripateticul Critolaus. După îndeplinirea misiunii diplomatice, ei au ținut conferințe în care i-au uluit pe romani prin virtuozitatea cu care își susțineau ideile. Mai
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
Pliniu cel Bătrân, romanii nu mai știau să discearnă adevărul de neadevăr. Cu toate acestea, odată intrați în contact cu lumea greacă, descendenții lui Romulus au trebuit să adopte formulele superioare ale civilizației grecești; între disciplinele care au pătruns în cetatea eternă a fost și filozofia. Începuturile au fost însă foarte timide: Cicero, în general indulgent cu concetățenii săi, este foarte sever cu primii autori de tratate filozofice romane, care s-au limitat la a reda în stil rudimentar ideile lui
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
în general indulgent cu concetățenii săi, este foarte sever cu primii autori de tratate filozofice romane, care s-au limitat la a reda în stil rudimentar ideile lui Epicur. Când avatarurile vieții politice l-au îndepărtat pe Cicero de treburile cetății, el s-a dedicat filozofiei pentru a-i deprinde pe concetățenii săi cu această disciplină inventată de greci. În fapt, el nu este creator de filozofie, ci în scrieri precum Despre supremul bine și supremul rău, Despre destin, Despre îndatoriri
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
27 august 1944 (număr inaugural; Scînteia a apărut tocmai la 21 septembrie) poartă titlul Un început și preciza în final: "Destinul împlinirii noastre și-a reluat sensul veritabil spre Apus. Revoluția națională care începe va ridica primele sale stindarde pe cetatea Blajului. Alături de Aliați vom birui pe dușmanul din afară și vom încerca să întindem pînă la hotarele largi simțul dreptății ardelene, al acelei dreptăți care și-a verificat în decursul anilor temeliile sociale". Mi-aduc aminte că am citit, în
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
lume. Sensibilitatea, puterea și fragilitatea erau dimensiunile pe care Iureș le-a avut mereu. Și care n-au lipsit, în diferite grade și nuanțe, nici din Richard al III-lea, al II-lea, din Omor în Catedrală, din Caligula, din Cetatea soarelui, din Hamlet-ul lui Liviu Ciulei de anul trecut, o altă față a actorului, profundă, matură, neliniștită ca și vremile. Marcel Iureș este primul actor care a renunțat la statutul - sigur - de angajat al vreunei instituții și și-a asumat
Oglinda ovală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15955_a_17280]
-
însă o caracteristică este clară: este timpul trecut. Acțiunea s-a petrecut cîndva. Autorul imaginează o situație incredibilă care ne-a scăpat iremediabil. Voi povesti, pur și simplu, cîteva dintre povestirile sale, pentru că "subiectul" lor înseamnă foarte mult. Într-o cetate, meseria de caligraf se află la mare cinste - caligraful trebuie să redacteze toate actele și, mai ales, toate tratatele de pace cu cetatea vecină. O altă îndeletnicire importantă în cetate este aceea de războinic. Așadar, toate tratatele de pace trebuie
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
Voi povesti, pur și simplu, cîteva dintre povestirile sale, pentru că "subiectul" lor înseamnă foarte mult. Într-o cetate, meseria de caligraf se află la mare cinste - caligraful trebuie să redacteze toate actele și, mai ales, toate tratatele de pace cu cetatea vecină. O altă îndeletnicire importantă în cetate este aceea de războinic. Așadar, toate tratatele de pace trebuie stabilite pe un termen limitat; pacea era doar un răgaz pentru refacerea forțelor. La un moment dat, caligraful schimbă definitiv această situație, cu
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
povestirile sale, pentru că "subiectul" lor înseamnă foarte mult. Într-o cetate, meseria de caligraf se află la mare cinste - caligraful trebuie să redacteze toate actele și, mai ales, toate tratatele de pace cu cetatea vecină. O altă îndeletnicire importantă în cetate este aceea de războinic. Așadar, toate tratatele de pace trebuie stabilite pe un termen limitat; pacea era doar un răgaz pentru refacerea forțelor. La un moment dat, caligraful schimbă definitiv această situație, cu o simplă virgulă. Într-o formulă convențională
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
cheie. Camus îi reproșa lui Barthes că a văzut în Ciuma altceva decît o parabolă împotriva nazismului. Cine îi mai dă dreptate lui Camus astăzi? Toată gama largă de sensuri pe care o deschide povestea caligrafului trebuie să rămînă neexploatată. Cetatea ficțională perfect închisă este adevăratul merit al prozei lui Alexandru Ecovoiu. Un ceasornicar inventează un ceas care prevestește, cu cîteva bătăi de gong, marile dezastre sau marile fericiri. Ceasul este instalat în curtea ceasornicarului. Tot orășelul în care acesta locuia
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
de a doua relație. Părerea unora, împărtășită cu prudență de Benvenuto, este că femeile au bîrfit mai des decît bărbații fiindcă au fost excluse din viața politică: "...Și-au redobîndit, cu ajutorul commerage-ului, dreptul de să vorbească despre viața și ocupația cetății, pe care bărbații i le luaseră". Fraza este citată din Jean-Noel Kapferen, autor al unei cărți traduse mai demult și la noi. Istoria uitată, istoria compromisă Recent, sub pretextul unei așa-zise acțiuni gospodărești, un Vasile Gherasim, primar al sectorului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
pe șine, se aude clar,/ n-o să mai scrie, gata,/ a fugit și soldatul de frică,/ - nu mai există moarte, prostule - / vai, și cuvintele se scurg din ea/ cum ploaia călduță/ sau zeama dintr-o savarină,/ se aude/ foarte clar" (Cetatea). Obiectele universului "divulgat" nu par a fi prea multe (pustnicul arsene - cu a mic! -, briceagul cu încrustații, corăbierii, copilul-cafea, Dumnezeu, bîlbîita, moartea, un "tu"-obiect al iubirii obscur etc.), însă comunică între ele, apar în diferite combinații, își împrumută între
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
Aristotel trebuie citită chiar și numai pentru a lămuri adevăratul sens al celebrei expresii zoon politikon, folosită în fel și chip în zilele noastre. E vorba de o idee fundamentală la Aristotel: societatea și statul sunt manifestări ale naturii umane: '...cetatea este naturală și... omul este în mod natural un viețuitor politic, pe când cel lipsit de o cetate (natural sau prin accident) se află fie mai presus, fie mai prejos de om...' După cum arată Vasile Muscă în introducerea la ediția de
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
în fel și chip în zilele noastre. E vorba de o idee fundamentală la Aristotel: societatea și statul sunt manifestări ale naturii umane: '...cetatea este naturală și... omul este în mod natural un viețuitor politic, pe când cel lipsit de o cetate (natural sau prin accident) se află fie mai presus, fie mai prejos de om...' După cum arată Vasile Muscă în introducerea la ediția de față, teoria caracterului natural al statului e una polemică, îndreptată împotriva sofiștilor (care vedeau în stat rezultatul
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
Omul e fericit numai când e virtuos, iar virtutea e viața în conformitate cu rațiunea. Virtutea nu poate fi realizată în afara unui cadru organizat, statul. În acest context, statul e văzut ca având fundament teleologic (provenind din teoria aristotelică a cauzelor): ' Scopul cetății este viața bună'. Statul există în vederea unei vieți bune și independente. Aceasta înseamnă... o viață bună și fericită. Trebuie așadar admis faptul că o comunitate politică există în vederea faptelor bune și nu doar în vederea vieții în comun.' De acțiunea legilor
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
pozitivă a statului, cea de apărător și protector împotriva relelor. Străin în Atena (se născuse la Stagira) și apropiat curții macedonene (a fost chiar profesorul lui Alexandru Macedon), Aristotel consideră cu adevărat natural și bun statul după modelul polis-ului, cetate mică, numărând nu mai mult de o sută de mii de locuitori. Aristotel nu urmărește însă o formă de stat ideală, utopică, ci caută una perfectibilă. În Cartea a VII-a și a VIII-a a Politicii e discutat tipul
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
parte de numeroase reeditări, odată cu redeșteptarea interesului pentru fundamentele teoriei politice libere. Nu mai puțin, studierea idealului de viață cosmopolit (al cinicilor care au ca model înțeleptul, 'omul care își este autosuficient sieși', retrăgându-se din vâltoarea amenințătoare a unei cetăți, dar deschis lumii întregi, singura pe care o admite ca stat, kosmou polites) devine cu atât mai utilă în epoca globalizării. Se impunea însă o nouă versiune, adaptată terminologiei filosofice contemporane, încât traducerea domnului Alexander Baumgarten, profesor de filosofie la
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
Cam acestea au tansformat dosarul Sebastian într-un caz de "nesincronie" intelectuală. Obiectul dezbaterii profitabile apăruse, instrumentele discuției intelectuale erau ruginite rău. Prea puțini realizează acum cît de penibile sînt "certurile pentru putere" în "din ce în ce mai minuscula Republică a Literelor din Cetatea lui Bucur", cum o numește excelent Iordan Chimet. Perspectiva lui Chimet este șocantă - pentru că propune un ton moderat, de bun-simț, cum de prea puține ori am auzit în jurul acestui Jurnal - în anii '96-'97 era aproape o blasfemie să-ți
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
urle și o să sară iarăși peste bănci tocmai cînd vine inspectoarea, dacă o să mă prindă cu vreo greșeală, cu vreun lapsus linguae, cu vreo omisiune, dacă o să rîdă iar de mine și ebraica mea precară, asediind catedra ca pe o cetate lipsită de apărare?). Umbra nu a capitulat nici pînă azi. Rînjește cînd îmi cercetez chipul în oglindă. Se ține după mine la întîlnirile importante, stricîndu-mi buna dispoziție și spontaneitatea tocmai cînd aș avea mai multă nevoie de ele. Dar mai
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
la vederea tricolorului fîlfîind pe primărie, era de nedescris"). Și ajungînd în Maramureșul natal, a făcut parte din delegația care a ajuns la grandioasa festivitate a Unirii de la Alba Iulia, ca deputat cu drept de vot în sala istorică din Cetate. A fost, apreciază bătrînul memorialist, "primul mare act politic la care am avut cinstea - deși încă tînăr - să iau parte". Și avea dreptate. A participat, apoi, la eliberarea Lugojului ocupat silnic de administrația sîrbească. A fost, în sfîrșit, participant în
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
pe vremea lui Petru, se realiză mult departe în timp. Izbuti, brusc, să cucerească, printr-o bătălie memorabilă, Azovul de la Marea Neagră, pentru a-i înfrunta pe atotputernicii turci. După o primă înfrîngere, pornind, din nou, ostilitățile, izbuti să primească din cetatea asediată soli de pace. Turcii au părăsit cetatea și Petru s-a văzut stăpînul ei. Din porunca lui, la Moscova, armatei i se făcu o primire triumfală. Iar țarul defilă în uniformă de simplu marinar. În Europa această neașteptată victorie
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
în timp. Izbuti, brusc, să cucerească, printr-o bătălie memorabilă, Azovul de la Marea Neagră, pentru a-i înfrunta pe atotputernicii turci. După o primă înfrîngere, pornind, din nou, ostilitățile, izbuti să primească din cetatea asediată soli de pace. Turcii au părăsit cetatea și Petru s-a văzut stăpînul ei. Din porunca lui, la Moscova, armatei i se făcu o primire triumfală. Iar țarul defilă în uniformă de simplu marinar. În Europa această neașteptată victorie stîrni mare interes și datorită slăbiciunii dovedite a
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
marea Adriatică, se îndreaptă spre marea Ionică, spre istmul Corint. De aici este închiriată altă corabie cu numele fatidic Minerva, pătrunzând în marea Egee... Coboară apoi spre Samotracia, și, în primăvara anului 9, cu o căruță, ajunge în fine în cetatea Tomis. Aici, în Constanța românească de mai târziu, avea să fie primit mesajul orașului Sulmona, locul de naștere al Poetului, cu prilejul împlinirii a două mii de ani - BIMILENARIUL - nașterii lui Ovidiu. Orice om amărât sau fericit se poate opri astăzi
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
suferind numai influența elenă și, prin acesta, și pe cea străveche, romană, ar fi păstrat altfel testamentul, fie scris în exil, al reprezentantului unei arte universale, în bazinul estic... Dovezile aspre ale ținutului în care a viețuit un deceniu răsfățatul Cetății romane de la apus, vor fi circulat încă din secolele mileniului unu, ale continentului european, să zicem. Versuri ciclopice despre clima locului, unde vinul îngheață și trebuie să-l spargi cu toporul, ca să-l bei... Încât în loc de a bea vinul, mănânci
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]