1,324 matches
-
în Bucureștiul interbelic; vestea aceasta nu m-a rănit; știam că italienii au o vorbă: "toate femeile sunt curve, afară de mama"; așa am gîndit și eu despre Doamna Ana: era deasupra a ceea ce-mi sugerase cel care m-a chestionat cînd am vrut să intru pe ușa din față în blocul Yanis din Parcul cu Ciori, pentru ca scara de serviciu fusese deja blocată. De-aceea m-am și legat sufletește de bucătăreasă, din clipa în care am văzuit-o: mi s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
este că folcloristul D.P. Lupașcu a cules astfel de rețete nu numai de la românii din Bucovina și Moldova, ci și de la evreii din această zonă (fapt inedit pentru culegătorii de folclor din epocă). Astfel, dintre cei 67 de informatori populari chestionați de Lupașcu, 8 (adică 12%) s-au declarat a fi evrei. În vin se punea și sulf („Este cunoscut că pucioasa oprește vinul de a se oțeti”) sau un sulfat, numit În popor „must de pucioasă”, spunea la jumătatea secolului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
anchetați au răspuns că sunt total sau parțial de acord cu faptul că „crucificarea lui Isus este un păcat pentru care evreii nu pot fi iertați” <endnote id="(250, p. 26)"/>. Aceeași părere a fost Împărtășită de 29% dintre românii chestionați În 2003. În cadrul aceluiași sondaj de opinie, realizat În România de Gallup Organization, 36% dintre subiecți au fost total sau parțial de acord că „suferința poporului evreu este o pedeapsă de la Dumnezeu”, deci un blestem divin <endnote id="(846, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al legii: „Imediat am adusu mai Întâi Înaintea noastră pe fimeia Nastasie Criste declarată de consoarta numitului”. Șmecher și bun cunoscător al meseriei, polițaiul nu a trecut la o confruntarea directă a acesteia cu prezumtivul soț ci, mai Întâi a chestionat-o asupra relației sale cu acesta. Iată cum au decurs lucrurile: „De cum au sositu iam pusu o Întrebare unde se află Bărbatul ei și dacă lipsește din orașu”. Afacerea Începea să se descâlcească Încet dar sigur dând la iveală un
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cum victoria lui e cea care trezește în băiețel ambiția de a învăța și el să se bată, se poate spune că băiețelul e păcălit să accepte valorile macho. Dar tot nu văd unde-i ironia : nu văd cum sînt chestionate aceste valori, văd doar cum sînt confirmate. Tactul de care dau dovadă boxerii, abținîndu-se să-l umilească pe tată, confirmă convingerea acestuia că o sală de box e o școală numai bună pentru băiețelul lui. Dar dacă datul cu pumnul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
pentru băiețelul lui. Dar dacă datul cu pumnul e pur și simplu străin de firea băiețelului ? Nu văd nici un indiciu cum că realizatorii și-ar fi pus întrebarea asta. Nici predispoziția tatălui de a se lua la harță nu e chestionată : exemplul dat de el în ring e chiar un exemplu de curaj și de tenacitate și filmul se încheie cu imaginea lui întins pe o bancă din vestiar un războinic odihnindu-se. Toate astea mă lasă fără prea mult spațiu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
la noi, corect, sub titlul Ispășire), scriitorul britanic Ian McEwan a reușit o performanță excepțională : aceea de a scrie un mare roman tradițional, solid realist, care să poată fi citit de oricine de dragul poveștii, dar care în același timp să chestioneze radical moralitatea artei de a spune povești. Acțiunea începe în 1935, cînd o fetiță de 13 ani, pe nume Briony, distruge două vieți a surorii ei mai mari, Cecilia, și a iubitului acesteia, Robbie printr-o mărturie mincinoasă. Această secțiune
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
bate prin forțele proprii, ci cu ajutorul unei probe care pînă atunci nu mai fusese dată publicității (deci pentru care Nixon nu-și pregătise apărarea) și pe care unul dintre asistenții lui Frost o descoperă providențial chiar înaintea ultimului interviu. Nu chestionez performanța jurnalistică a lui Frost, ci capacitatea lui de a presta, ca erou hollywoodian, la înălțimea masajului aplicat de regizor. Oricum, asta nu strică frumusețea finalului, care constă tocmai în faptul că, deși Frost se impune ca erou, gloria lui
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
serviciul secret militar sovietic), gen. Militaru se aliase încă din 1973 cu gen. Ion Ioniță ministrul Apărării Naționale, împotriva lui Ceaușescu. După ce Militaru a fost martor la o discuție telefonică dura a lui lonita cu Ceaușescu, ministrul Apărării l-a chestionat tranșant: "Mă tu esti de acord cu mine?" "Da", a răspuns prompt Militaru. Rămâi pe lângă mine, vor urma și altele", a prevestit lonita. Potrivit lui Militaru, în 1974, în pădurea Băneasa, Maurer - mazilit și el de Ceaușescu - i-a spus " Ești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
rul obsesional al acestei întrebări „Cine suntem ?” „cea care traversează întreaga istorie modernă a României și care, în interbelic, a dus la discuții substanțiale” ca expresia a ceea ce istoricul literar numește „nesiguranța de fond a românității”, întrebare ce „n-a chestionat niciodată o iden- titate mai șubredă, mai dezorientată, mai plină de neliniști”. Ceea ce devine extrem de important ține de caracterul profund peiorativ al acestei identificări și de contrastul pe care Identitatea românească sau mai precis „caragialismul identității românești” îl face cu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ședinței de inițiere" că voi avea un salariu de 2200 lei, ceea ce reprezenta un spor de 400 de lei față de ce primeam la postuniversitar. La Direcția culturală am fost primit de director, care m-a studiat cu atenție, m-a chestionat asupra motivației alegerii și m-a felicitat, asigurându-mă de tot sprijinul său și al colaboratorilor. Am fost apoi predat șefului serviciului "învățământ, expoziții, carte, film" și așa am început o carieră de peste 3 decenii în diplomație, care m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a interesat ce facem după terminarea documentării la Ploiești, răspunzându-i că ne întoarcem la București. Mi-a spus că pe la 12,30 ar urma sa sosească, la uzina de produse chimice de la Valea Călugărească, tovarășul președinte și m-a chestionat dacă ziariștii străini n-ar fi interesați de respectiva vizită. Cunoscând "embargoul", i-am confirmat interesul ziariștilor, dar și faptul că ni s-a atras atenția ca nu cumva să apărem acolo unde e și "persoana". Tov. Oprea mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Oricum, mai mult decât știu acum nu voi mai putea ști probabil vreodată. Al doilea participant la discuția din 1954 nu mai este, de câteva luni, nici el, în viață (s-a stins la 2 mai 1990). Să le mai chestionez totuși pe cele două mătuși, ultimele supraviețuitoare, surorile cu numerele 4 și 5 ale celor doi frați cu destine atât de puțin asemănătoare. Poate mai „storc” ceva de la ele pentru această carte. Cineva l-a văzut totuși pe unchiul Vanea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
nu mai știu exact de unde, o comisie de cercetare a stării copiilor înfiați. În Bichigi foarte multe familii, fie ele de români , de sași sau de șfabi luaseră copii și se purtau cu aceștia normal, adică părintește. M-au chestionat acolo, la primărie, despre toate acestea. Le-am spus adevărul. Un adevăr care mi-a adus un puhoi de mulțumiri pentru multe, foarte multe săptămâni. Eram de-a lor! Eram de-ai lor! Cum Făgetul era aproape sau mai exact
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a interesat ce facem după terminarea documentării la Ploiești, răspunzându-i că ne întoarcem la București. Mi-a spus că pe la 12,30 ar urma să sosească, la uzina de produse chimice de la Valea Călugărească, "tovarășul președinte" și m-a chestionat dacă ziariștii străini n-ar fi interesați de respectiva vizită. Cunoscând "embargoul", i-am confirmat interesul ziariștilor, dar și faptul că ni s-a atras atenția că nu cumva să apărem acolo unde e și "persoana". Tov. Oprea mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
tagme bărbătești. Excepție făcea doar pișicherul de frate-său, părintele Teoctist însuși, față de care nutrea o desăvârșită admirație și o nemaipomenită duioșie. Ceea ce o caracteriza pe Sofica era naivitatea. Pe un pescar ce ședea cu instrumentul în baltă l-a chestionat curioasă: - Așa-i că peștii trag la crâsnic prin apă? Pe o țigancă borțoasă a întrebat-o dacă a avut relații cu un bărbat. Femeia s-a holbat: - Haoleu, cocoană, da’ nu se vede? În copilărie se juca prin pustietatea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
raportau agenții implicați la respectivele procese. Prin urmare, investigația a continuat cu chestionarea acestora. Mai multe mii de chestionare, specializate pentru fiecare categorie de agenți, au fost aplicate studenților de la facultățile care asigurau cadre didactice învățămîntului băștinaș, profesorilor din domeniu, chestionați cu prilejul cursurilor de perfecționare la care erau obligați să participe o dată la cinci ani, profesorilor universitari care îi formau și perfecționau pe aceștia, reprezentanților inspectoratelor școlare județene și ai conducerii școlilor. Iarăși nu intrăm în detalii, pentru c. aici
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
discuta? Păi... făceam fel de fel de presupuneri. Neavând ziare, nu știam nimic din tot ce se petrecea afară. Mai venea câte unul nou și acesta mai aducea vești... Când sosea câte unul din acesta toți eram pă el, Îl chestionam, Îl Întrebam ce mai știe, ce se mai Întâmplă afară... Ne interesa foarte mult, dar mare lucru nu aflam. Ne interesa mult ce se petrecea În politica externă. Vedeți..., am trăit totdeauna cu speranța că totuși, până la urmă, vom fi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
gras, sanguinolent, nu-și amintește cine-i mortul. „Era pensionar de cîțiva ani”, îi spune careva. Tot nu-și amintește. „și, dumneata, o întreabă el pe femeie, ești fiica lui?” „Nu, sînt nora”, răspunde ea. „Cu contractările cum stați?”, o chestionează el mai departe. Femeia spune ce și cît. Constrîns de privirile mele și ale celorlalți, primarul îi dă un bon pentru 2 litri de ulei și 2 kilograme de zahăr. Femeia ar vrea mai mult. I se răspunde că „mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
revine problema aventurii extraconjugale). În 75 de minute nici un personaj n-a rostit o vorbă memorabilă, n-a reușit o glumă, deși se adunaseră la petrecere. Pe scurt: moralism îngust și naivitate didactică. Azi, la redacție, Toma Jămneală m-a chestionat („doar ești critic”) ce părere am; a lui, s-a grăbit să mă anunțe, e proastă. I-am repetat vorbele notate mai sus, exemplificîndu-le. În timpul discuției, s-a apropiat de noi Elena Ciocan, redactor la secția „Scrisori”, femeie simplă, cinstită
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a vorbit cu Lozincă (probabil contabilul-șef) și cu Țurcanu (directorul), iar aceștia i-au spus că nu cunosc nici un achizitor cu numele Petre Brad. Chiar dacă există, n-a trecut pe la ei. „Dumneavoastră ce știți despre această achiziție?”, m-a chestionat el. „Nu știu nimic, dar cred că a fost atribuită fictiv lui Petre Brad. Țurcanu a dat acea publicitate la insistențele mele (sînt consătean cu nevastă-sa) și nicidecum că l-ar fi convins respectivul Petre Brad”, i-am răspuns
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
prozatorul Constantin Munteanu, în China. Cînd a ajuns acolo s-a dus, întîi, firește, la ambasadă. Atașatul cultural Mocioiu l-a întrebat cu ce scop a venit. „Să scriu o carte”, a recunoscut el. „și cît stați?”, l-a mai chestionat acela. „Păi, cît ne-or ține banii; o lună, cel mult patruzeci de zile”. „E bine”, a admis atașatul. „în China, dacă stai o lună, poți sigur să scrii o carte despre ea. Dacă stai un an, poți să scrii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o pauză. Întîlnind pe un profesor în fața cancelariei, l-a întrebat: „Ce fel de liceu e ăsta?” „Din cîte știm și din cîte se zice, e un liceu bun”, i-a răspuns profesorul. „Dar, mă rog, de ce întrebați?”, l-a chestionat la rîndul său. „Pentru că am un element foarte bun, fiul meu, și vreau să știu dacă liceul e pe măsura lui”, i-a precizat G. „După cum vă amintiți - a adăugat A. - «elementul» a intrat cu nota 1,85!” între timp
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pachet de țigări Papastratos. Garsoniera În care locuia din când În când la București nu era mare. Pereții Încărcați de tablouri. Pictură modernă, mobilă veche, stilizată. Scaune Înalte, un birou masiv. Maestrul mă primise În chiloți de baie! M-a chestionat: familie, profesie, literatură. Mereu suna telefonul. Pe una dintre interlocutoare, o actriță despre a cărei frumusețe vorbea cu vizibilă plăcere, a invitat-o pentru prânz la Capșa, celebrul loc pentru vedete. Galanteria seniorială găzduia neastâmpărul lui Rică, fante de obor
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
al plăcintelor, și al mititeilor, și al frizeriei. „Paradisul Palas” al anilor de școlar se gravase, de asemeni, durabil În memorie, timpul nu Îl clintise. Se Întâmpla, din când În când, să mă trezesc cu un telefon, În care mă chestiona, cu Dicționarul Limbii Române pe genunchi, presupun: „Cacialma, ce zici? Turcesc, cuvânt turcesc, e clar. Ca și mahala, ca și sarma, narghilea, ciulama, nu? Dar cică, ce părere ai de cică? Și... cicăleală? Turcesc, tot turcesc. Colibă e slav. Influențe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]