54,187 matches
-
și filosofică și până la autorii de psihologie abisală, de pedagogie, filosofie a științei, politică, economie, sociologie, istorie veche și contemporană, teozofie, artă avangardistă ș.a.m.d., continuând cu actele emise de organisme internaționale precum Uniunea Europeană și O.N.U., cu chestiuni legate de eutanasie, avort, New Age, media, comunicare și Internet (aflu cu acest prilej, mă întreb de ce ca pe o curiozitate, coordonatele site-ului Stephansdom din Viena) și cu versurile cântecelor lui Bruce Springsteen (Fifty-seven channels and nothin'on...). Trebuie
Soluții neortodoxe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16732_a_18057]
-
întrebărilor în sine. Salutară idee, pentru că de multe ori cele mai dificile dintre dilemele noastre ajung cu timpul să aibă înțelesuri distincte pentru fiecare dintre cei care se aventurează să le afle soluția. Putnam pornește în The Threefold Cord de la chestiunea cea mai spinoasă, poate, a realismului: e cu putință să aflăm un adevăr obiectiv vreodată (poate că ar fi trebuit să folosesc chiar majuscule...)? Empiriștii și idealiștii vor sări deopotrivă ca arși la auzul unei asemenea întrebări, afirmînd sau negînd
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
primul rînd de lingviști. Însă lingvistica actuală nu este cea de odinioară. Dimpotrivă, teoreticieni precum Fodor și alții pun studiul limbii în slujba unei discipline cu aură de religie deja în lumea academică americană: științele cognitive. Cînd e vorba de chestiunea în cauză, cognitiviștii propun o versiune seducător de intuitivă a legăturii dintre realitate și percepția ei: relația cognitivă dintre o făptură și ceea ce percepe ea este de regulă mediată, sau facilitată cauzal de reprezentări mentale ale obiectelor percepute. Dacă am
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
adică o serie de redutabile analize propuse de reprezentanții a tot felul de discipline a căror denumire începe cu neuro. Fodor însuși este autorul unei cărți despre modularitatea minții, în care combină probleme lingvistice, de studiere a mecanismului limbii, cu chestiuni științifice legate de felul în care funcționează creierul. Pentru cei care nu ar avea oricum răbdarea sau curiozitatea să citească cărți precum cea a lui Putnam, un lucru merită subliniat: trăim, intelectualmente vorbind, într-o atmosferă de nesiguranță conceptuală și
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
Rodica Zafiu În studiile istorice sau lingvistice asupra "chestiunii aromânești", este aproape obligatorie prezența unor explicații preliminare asupra denumirilor populației și ale dialectului în discuție. Așa cum arăta Max Demeter Peyfuss în 1971, în Chestiunea aromânească (citez după traducerea românească, apărută la București, Editura Enciclopedică, 1994, p. 11): "deși literatura
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
Rodica Zafiu În studiile istorice sau lingvistice asupra "chestiunii aromânești", este aproape obligatorie prezența unor explicații preliminare asupra denumirilor populației și ale dialectului în discuție. Așa cum arăta Max Demeter Peyfuss în 1971, în Chestiunea aromânească (citez după traducerea românească, apărută la București, Editura Enciclopedică, 1994, p. 11): "deși literatura științifică generală, istorică, etnografică și lingvistică despre aromâni este foarte bogată, nu s-a ajuns pînă astăzi la un consens asupra numelui acestui neam". în
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
va pierde războiul, armata ei nefiind deloc atît de invincibilă cum o prezintă Hitler. Și, cu asta, audiența a luat sfîrșit. Oricum, mai înainte, cînd Brătianu l-a informat pe Maniu că Antonescu voiește să guverneze exclusiv cu legionarii și chestiunea discutîndu-se în Biroul PNȚ, dr. N. Lupu a exclamat: "Am scăpat de o belea și am dat peste alta". Iar Maniu, cu toată experiența sa politică, socotea, în septembrie 1940, înainte de constituirea statului național legionar, "că de Antonescu ne putem
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
cele mai importante. Eu sînt foarte mîndră că am reușit să fac asta. Și legat de aceasta voiam să vă întreb care sînt dificultățile traducerii din română în franceză? Mă gîndesc la Romanul adolescentului miop de Eliade... Aici e o chestiune foarte curioasă. Sînt niște dificultăți, dar în momentul în care ai intrat în text și mai ales dacă ți-ai ales textul convenabil (eu mi-am ales un text care îmi convenea sub raportul traducerii) nu sînt dificultăți mai mari
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
atît de mari încît PDSR să nu obțină locul întîi la partide. Iar în primul tur al prezidențialelor, dl Iliescu să nu fie cel mai bine clasat dintre candidați. Scriu aceste lucruri nu pentru că vreau să constat și eu anumite chestiuni care țin de evidență, ci deoarece diverși comentatori afirmă, pe urmele d-lui Năstase, că românii votează în cea mai mare parte cu stomacul. Unii dintre ei au început de pe acum să se declare decepționați de așa-zisa întoarcere a
Ce mai zic sondajele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16760_a_18085]
-
strict individuală și predominant interioară, este un unicat care exclude posibilitatea standardizării lui pragmatice, fie ea și sub forma binevoitor mobilizatoare a domnului Miller, căci acest gen de efort ne conduce negreșit în punctul de la care am plecat - la depersonalizare. Chestiunea nu e nouă. A fost de pildă semnalată la culturaliștii americani, în binecunsocuta dispută dintre Marcuse și Fromm. Cumva prin înrudire cu problematica de mai sus, Marcuse le reproșează lui Karen Horney, Harry Stack Sullivan și, din motive lesne de
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
oferit un împrumut destinat special unor reabilitări culturale, printre care și ansamblul de la Tîrgu Jiu, iar ministrul Ion Caramitru s-a implicat direct și decisiv în această problemă, depolitizînd-o și restituind oamenilor de specialitate dreptul lor legitim de a trata chestiunea cu responsabilitate și competență. În ceea ce privește cel de-al doilea subiect, lucrurile sînt departe de a fi fost clarificate. Obiectele atribuite lui Brâncuși, care nu sînt decît niște falsuri grosolane și produse frauduloase de artizanat kitsch, au fost puse în circulație
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
puternice presiuni deformatoare, deopotrivă cu caracter etnic și cu caracter ideologic. Primele contacte dintre Basarabia și patria-mamă au prezentat un aspect sentimental, într-un cadru în care a predominat festivismul, manieră comodă de-a amîna ori de-a evita abordarea chestiunilor de fond. "Podurile de flori", expresii ale efuziunii populare, regizate, totuși, pînă la un punct, ca și întîlnirile scriitoricești la care s-ar fi pretins o luciditate activă, au rămas în atmosfera unei factice "sărbătoriri", a unui "picnic" folcloric: "Festivismul
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
previzibilă la naționalismul exacerbat, rudimentar, prin care s-au manifestat primele încercări ale comunității basarabene de a-și descoperi identitatea. Negreșit, există o anume ostentație în programul unei asemenea deschideri largi, care îngăduie partizanilor săi "să se detașeze de nefericita chestiune identitară și de problemele insolubile ale comunității lor, navigînd spre punctul fertil al întîlnirii cu celălalt, sub soarele culturii eliberate de mistica "rădăcinilor" și al unei apartenențe nu moștenite, ci asumate la Europa". Însă nu e aceasta tocmai postura cea
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
să-l contrarieze, de teamă că l-ar putea pierde. Astfel că, de la un punct încolo, ziarul poate fi o formă de lustruire a obsesiilor cititorului, lăsînd pe planuri secunde evoluțiile politice care l-ar putea contraria. * Mai sînt apoi chestiunile de orgoliu ale editorialiștilor, acele forme de manifestare ale ideii că dacă ei au apucat să spună că lumea politică are o anumită fizionomie, atunci realitatea însăși trebuie să li se supună. Dar dacă trecem de stratul orgoliului propriu-zis, ajungem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
rîs din proprie inițiativă. Așa cum era de așteptat, D.R. Popescu se manifestă drept un vajnic adversar al criticii. Primejduindu-i încrederea în sine megalomană, aceasta e contestată sub diverse unghiuri, țintuită la stîlpul infamiei, ori de cîte ori prozatorul în chestiune are (ori își produce) prilejuri. În felul d-sale greoi, împiedicat, asudat, D.R. Popescu execută, în variantă personală, aria "mîncătorilor de morți", conform căreia critica (și, în consecință, nici istoria literară, pentru a nu mai vorbi de memorialistică) n-ar
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
Gheorghe Grigurcu Marea surpriză a jurnalului de care ne ocupăm aci o constituie însă partea sa dedicată vieții literare. Aci se poate pune chestiunea conștiinței reale a poetului-critic, care și-a înăbușit în textele publicate în timpul vieții reacțiile dezagreabile. E bine, e rău? Oricum e bine că, pînă la urmă, au ieșit la iveală și aspectele negative ale analizei. Cauza principală a inhibiției a
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
VOKS, G.M. Snerson raportează că: "La 21 aprilie, la concertul lui G. Enescu din Sala Mare a Conservatorului /din Moscova/, mi s-a adresat soția lui Enescu (prințesa Cantacuzino) cu cererea de a-i spune cui să se adreseze în chestiunea întâlnirii cu doi generali români, /Nicolae/ Mazarini (1889-1955, prizonier de război în URSS în perioada noiembrie 1942- iulie 1948) și /Constantin/ Brătescu /1892-1971, prizonier de război în URSS în perioada 1942-1948/, ambii aflați într-unul din lagărele de prizonieri de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
va exista în viitor un sine care să treacă în ochii tuturor, inclusiv în ai mei, drept mine însămi, sau să rămînem mereu aceeași? Supraviețuirea sau identitatea de sine? Sau se reduc cele două la una singură? În filozofia contemporană chestiunea supraviețurii, formulată în termenii experimentelor mentale din categoria celor despre fiziune, aparține unui mai larg cîmp de probleme privitoare la identitate. Scepticismul lui David Hume a dat tonul unei tradiții importante în gîndirea occidentală, care consideră că a căuta să
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
Încă de la Platon, care credea în nemurirea sufletului ca substanță imaterială, gîndirea occidentală a șovăit să pună semnul egal între identitatea de sine și cea corporală. De la Iluminism pînă în vremurile noastre principalii filozofi dispuși să-și bată capul cu chestiunea identității au fost, în marea lor majoritate, și filozofi ai religiei sau chiar teologi, preocupați prin urmare de problema învierii, a vieții de după moarte, a justiției divine, care nu poate atinge decît făpturi "recuperate" cumva. Meritul lui Raymond Martin, deloc
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
la Pipirig. Argumentul că așa-numitul "drum împărătesc" peste Carpați, din Năsăud în Bucovina s-a deschis, de fapt, mai tîrziu e bine utilizat și, de aceea, creditabil. Incursiunile în istoria altor Crengești (Vasile, Chirilă) mi se par, în ordinea chestiunii urmărite, cam bine inutile. Dar temeiurile încuscririi a lui David Creangă și Petrea Ciubotariul, prin căsătoria lui Ștefan (al treilea după fondatorul Ștefan) cu Smaranda sînt bine surprinse. David Creangă, bunicul după mamă al scriitorului s-a născut, arătase încă
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
prin septembrie 1969. în loc să mă apuc de articolul promis la N.R.F. mă duc să mă plimb prin Spania! E drept, credeam c-o să-l termin în august, or fișele pe care le-am făcut s-au dovedit inutilizabile și în afara chestiunii. Despre naștere ar trebui scris într-un stil oracular, încercînd să nu explici nimic, să rămîi în clar-obscur, în echivoc, așa cum facem cînd scriem despre un subiect pe care nu l-am descălecat bine, așa cum fac contemporanii mei". Ideea că
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
ajunseseră în 1917 doi foști lideri junimiști, Titu Maiorescu și Petre Carp: " Nu vrem să spunem că atitudinea lui Carp a fost a unui colaboraționist. Dar a acceptat să întâlnească pe Mackensen de câteva ori și convorbirile nu au ocolit chestiunile politice. Pe când Maiorescu a respins orice contact cu ocupanții. Oricine venea la el pentru intervenții pe lângă oficialitățile de ocupație căpăta, invariabil, același răspuns: "N-am și nu vreau să am relații cu germanii câtă vreme suntem în război". Destinul țării
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
dezgroapă masivitatea figurativă, un fel de primitivism paleocreștin sau romanic, în a cărui iconografie și retorică religiosul este o componentă pe deplin asumată. Cum funcționează forma artistică în cadrul acestui complex ideologic și cultural care o absoarbe aproape ultimativ este o chestiune care trebuie analizată separat. Iar această analiză o vom face, mai aplicat, în cronica viitoare.
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]
-
nu a fost acceptat de toți, destule voci dezaprobînd-o neînduplecat. Și neînțelegerile continuă să se manifeste aprig, cînd, dimpotrivă, necesară ar fi unitatea. Am citit, de curînd, cartea d-lui Gh. Carageani Studii aromâne care, reunind exegeze despre această inflamabilă chestiune (unele comunicări la conferințele periodice ale aromânilor), o ia în dezbatere științifică. E, poate, greu de acceptat opinia distinsului autor că limba română s-a născut deopotrivă la stînga și la dreapta Dunării, cînd, se știe, nașterea ei e la
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
răspunsului mecanic, rezultat al învățării defectuoase în care componenta principală o reprezintă memorizarea și care continuă să fie cultivată în învățămîntul de toate gradele) i se subordonează și capitolele de Comentarii, în care autoarea atrage atenția asupra situațiilor ambigue, a chestiunilor dificile, a posibilității interpretărilor multiple și, în unele cazuri, a soluțiilor divergente. Atît prin "cerințele" cuprinse în diversele teste, cît și, mai ales prin rezolvările explicitate și comentariile care le însoțesc, lucrarea Gabrielei Pană Dindelegan propune reflecției profesorilor de limba
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]