2,921 matches
-
că atinsesem preotul bisericii râvnite. Am dat să-i sărut mâna și, cu zel duhovnicesc, să aprind și lumânarea pentru a începe cât mai grabnic spovedania. Sufletește eram pregătit, după cele câteva replici schimbate cu marele Mihai. Nu aveam însă chibrit. „Părinte, o facem fără lumânare“, am oftat, trăgându-l de mână, măcar să i-o sărut, înainte de a începe ceremonia. „Scurtă, o facem! Aci, la botul calului“, am întărit, doar ca să-i adeveresc că, în sfârșit, sosise și pentru mine mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
puți a tutungerie nu-ți dădeam biletul, mi-ai stricat toată plăcerea concertului“), mai din orgoliu: „Nu sunt în stare să renunț?“. Până când, într-o zi, la G., pe malul Dunării, am fumat ultima țigară. Am aruncat pachetul, cutia de chibrituri și asta a fost tot. Am trecut Dunărea, mi-am văzut de ale mele la țară - venisem în concediu - și de atunci gata cu fumatul. Au trecut ani buni, nici nu mai știu câți, și parcă nimic nu s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
salonului se afla un cămin cu cîteva lemne pregătite. Un teanc de ziare vechi zăcea lîngă vătrai. Șemineul mirosea a foc recent și a cărbune. Bea Îngenunche și Începu să strecoare mai multe foi de ziar printre lemne. Scoase un chibrit și le aprinse, obținînd Îndată o coroană de flăcări. MÎinile ei mișcau bucățile din lemn, pricepute și experimentate. Mi-am Închipuit că bănuia că sînt mort de curiozitate și de nerăbdare, Însă m-am hotărît să adopt un aer flegmatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
examinat broasca, ce nu părea forțată, și am presupus că uitasem s-o Închid. Am Împins-o Încet și am simțit suflarea casei mîngîindu-mi fața, o adiere de lemn ars, de umezeală și de flori moarte. Am scos cutia de chibrituri pe care o luasem Înainte să plec de la librărie și am Îngenuncheat să aprind prima din lumînările lăsate de Bea. Un bulbuc de culoarea aramei se aprinse În mîinile mele, dezvăluind contururile dansante ale unor ziduri brodate cu lacrimi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
chiar de-aproape, aveai impresia că stogul de fân postat În fața ta Îți face mereu cu ochiul. Erai tentat, pe loc, să-i răspunzi În același mod. Imediat după metamorfoză, din stogul numit Braic apărea o mână Înarmată cu un chibrit sau o brichetă care aprindea un singur fir de pai, după care se evapora din piesaj... Stogul lua foc, arzând În vâlvătăi, Însă imediat se ițea din Întuneric o altă mînă, uneori apăreau și două sau chiar trei, care aruncau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
focul ce tocmai ajungea la subsuori. Din pricina aceasta, omul-paie se alegea cu nenumărate cicatrici. Legat de toate aceste operațiuni destul de complicate ce se petreceau de obicei după miezul nopții, omul Braic avea temerile sale. Trezindu-se Înconjurat de beznă cu chibritul aprins În mână, el se repezea la geam, Încercând să deschidă oberlihtul și Înțepenea acolo. Dincolo de geam Îl privea un alt om de paie Braic, Înarmat cu o torță sau cu un felinar. Omul Braic se apropia de geam, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de paie nu lăsa, totuși, niciodată lucrurile la voia Întâmplării, ci, intuind din timp evoluția evenimentelor, lua toate măsurile de precauție pentru ca urmările „escapadelor” sale nocturne să fie cât mai mici. De pildă, știind prea bine că după experiența cu chibriturile se va alege cu arsuri, Își pregătea cu minuțiozitatea caracteristică unor spirite acribioase trusa medicală, feșele, Jecolanul și alte unguente recomandate de medici pentru atenuarea durererilor „postinflamatorii”, inclusiv decupa de pe fese sau de pe pulpe porțiuni de epidermă necesare unui eventual
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Nașterea domnului (SCENETĂ) Scena I - Camera copilului Un pat improvizat, Un copil pregătindu-se de culcare, Bunica. Copilul (fetiță sau băiat): Bunicuțo, spune-mi și-n seara asta o poveste! Bunica: Bine, dragul bunicii. C: Albă-ca-Zăpada sau, poate, Fetița cu chibriturile... B: Nu, azi o să-ți povestesc ceva ce s-a petrecut cu adevărat... C: Dar toate poveștile sunt adevărate! B: Da, dar aceasta s-a întâmplat cu mult înainte de a se naște alte povești. C: Da? B: Da. C: Atunci
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
bucată - deși e vorba de daruri primite de la o femeie „inamică“ - toate acestea dovedesc felul cusurgiu al caporalului G.P., zis Bobocică. mai târziu ne-a chemat sublocotenentu’ și ne-a dat cadou de Paști doi cozonaci mici, patru ouă, un chibrit și un tutun. Povestitorul pare să păstreze și acum impresia de gravă inconsistență pe care i-au lăsat-o atunci acele daruri de Paști. Figura lui capătă nuanța dezamăgirii În timp ce rostește inventarul complet al celor primite În urmă cu 35
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
atâta vreme În purgatoriul clubului rămăsese. Îmi pregăteam replicile șmechere În caz că mi s-ar fi adresat Într-un fel sau altul, dar el se mulțumi să rânjească și-și Îndreptă din nou atenția spre mapa care părea o cutie de chibrituri În mâinile sale mari. Păcat că era așa frumușel, dar toți idioții sunt frumoși. Deci ce anume nu ți-a plăcut la mine? n-am reușit să mă abțin să nu remarc. Încercam să nu frecventez locurile cu paznici și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
și am continuat - ea e colega mea, Elisa. —Salut, noi ne-am mai cunoscut, nu-i așa? mormăi Elisa, strângând o țigară Între dinții din față În timp ce scotocea În geantă În căutarea brichetei. —Categoric, spuse Abby. Luă o cutie de chibrituri de pe cea mai apropiată masă și-i aprinse galant țigara Elisei. Mai ai o țigară și pentru mine? Făcură schimbul și Începură să vorbească despre o nouă revistă de bârfe, care se numea New York Scoop 1. Am auzit discutându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
lună mare cât roata carului. Cum să nu-ți dai seama, când vezi cum norii se reped asupra ei ca o haită de lupi? Încet-încet, ne-a cuprins bezna. Doar eram în mijlocul pădurii. Nu aveai voie să aprinzi măcar un chibrit, nici vorbă de felinar. Ne apropiam de „linia inamică” doar. Dar până acolo mai era cale de mers, nu șagă. Până să ne obișnuim cu întunericul, au și început să cadă primii picuri de ploaie. Și uite-așa, cu fiecare
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Când se apropia primul cântat al cocoșilor, îmbrăcat în sarică mițoasă, lotrul s-a oprit la fântâna hanului... Un muc de lumânare ardea la geamul bucătăriei. Asta însemna că hangița îl așteaptă. Ca semn că a ajuns, a aprins un chibrit doar cât ai clipi... Ușa bucătăriei s-a deschis încet și hangița, îmbrăcată de ducă, a ieșit cu grijă, să nu facă zgomot... Au ajuns repede la bordei. Lotrul a întețit focul. Apoi, la lumina și căldura lui, s-au
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
de plasmă în care se menționa că Leo Bordoni, cu grupa de sânge AB-IV, putea să-și vândă din nou plasma pe 18 ianuarie 1950. Cardurile erau niște chestii de la cursele de cai - bilete de pariuri anulate, chitanțe, plicuri de chibrituri pe care erau scrise numele cailor favoriți și niște numere. Danny îi eliberă gâtul lui Leo Theodore Bordoni, răsplătindu-l pentru reacția avută la vederea ororii. Grupa de sânge și semnalmentele fizice îl scoteau de pe lista suspecților. Bordoni își drese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
masa din fața tablei, spre trei teancuri de documente LAPD/LASD despre omorurile Goines/ Wiltsie/ Lindenaur. Nici o speculație scoasă din dosarul lui personal, nimic despre Felix Gordean, nimic despre Duane Lindenaur ca fost șantajist. Bărbații își scoaseră pachetele de țigări și chibriturile și își aprinseră câte o țigară. Danny așeză pupitrul între el și ei, preluând comanda pentru întâia oară. — Domnilor, cam tot ce știm se află acolo. Rapoartele autopsiilor, cronologia evenimentelor, rezumatul făcut de mine rapoartelor în calitatea mea de polițist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Buzz stropi cu benzină pereții, rafturile, mesele și teancurile de hârtii. Stropi fotografiile Comitetului de Apărare din Sleepy Lagoon. Rupse graficele lui Ed Satterlee, goli cutiile cu hârtii pe jos și lăsă o dâră de benzină până pe verandă. Aprinse un chibrit, îl lăsă să cadă și privi cum pala albă de foc se face roșie și explodează. Flăcările se întinseră în spate și la etaj. Casa deveni o gigantică foaie de hârtie arzândă. Buzz se urcă în mașină și plecă. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
fericit! — Adevărat? — Tu nu? — Sigur că sunt. Ascultă: începe numărătoarea inversă. Invitații rostesc: mai sunt treizeci de secunde...douăzeci de secunde...sunetele se intensifică pe măsură ce invitații ies în grădină. Încordat, șeful portarilor se lasă într-un genunchi, protejând flacăra unui chibrit. Când numărătoarea ajunge la zero, el aprinde fitilul și o rachetă izbucnește în sus, o explozie mare, albă deasupra capelei. Aplauze și ovații. Jonathan o prinde în brațe pe Star. În jurul lor, oamenii se bat pe spate, își dau mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Și mă tot mir... Cum de-am putut să trec hoinar, La geamul tău să nu tresar, în ochii tăi să nu mă scald, La pieptul tău rotund și cald, Când mă chemai? Cum de n-am ars ca un chibrit, Cînd te-am atins, când te-am iubit? Cum de-am scăpat nevătămat, De trupul tău înfometat, Când mă iubeai? Condeiul cum de s-a oprit, în noaptea când te-am întâlnit, Când tomuri meritai să-ți scriu, Prin păru
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
multe destinații: dormitor, spălătorie, bucătărie, cameră de primire. Pornind de la plita de lîngă ușă, un burlan înconjura pereții pe sub tavan și străpungea afară prin ochiul unui geam astupat cu tablă. După perdeluța de tifon, în fereastră zăcea, lîngă cutia de chibrituri, un capăt de lumînare. Pe sub tavan se întindea în diagonală o sfoară cu rufe puse la uscat. Striate de colburi vechi, în colțurile afumate, atîrnau pînze de păianjen. Roasă, dușumeaua fusese acoperită cu un petecar. Deasupra plitei, o coală de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
maritat. E plecată cu barbat-so. Am avut revelația singurătății unui copil de treisprezece ani. Peste o clipă i-am mai pus o întrebare. - Azi ai mîncat? Cu o resemnare teribilă, copila răspunse: - Ce-a dat Dumnezeu! Pentru gaz și pentru chibrituri, i-am pus în palmă un bănuț, deși cred că, mai degrabă, avea să-l schimbe pe tutun. Seara, doamna Tomulescu comentă: „Cînd dă soarele sus, cei din Humosu de-abia se scoală. După ce și beau țigara, întind țolul la
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
-un cavou, la cât era de obosit și oarecum beat. Mătrăguna, Înainte să sufle-n lampă, a avut grijă să-i dea de lucru: „Dacă-l vezi că moare” - și arătase spre bătrân - „aprinde-i și mata lumânarea asta. Ai chibritul colea”. Hristu, pe vremea aia neînsurat, dar și după, era asuprit de maică-sa, care Îl gonea de-acasă ori nu-i mai dădea bani când i se Întâmpla vreo trăsnaie. Și făcea destule. Vă povestesc altă dată. Hristu, pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mai mult decât cei optsprezece și jumătate ai mei și de aia, am socotit eu, nu se prea amesteca În zbânțuielile și zgomotele puștimii, care urla de fiecare dată când dintr-un casetofon hodorogit, cu butoane Înțepenite cu bețe de chibrituri, izbucnea hârâit câte un cântec la modă. Nu pot să spun de ce stăteam pe capul ei: În afară de sânii mari care, după cum am avut cinstea să-ți spun, mă fascinau și-mi luau răsuflarea Încă de mic copil, nu avea nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
putea zări, căci era Înconjurată de clădirile școlii, bibliotecii sătești, căminului cultural și, de curând, de când cu economia de piață, a unei prăvălii din care săteanul Își poate târgui becuri, bomboane, papuci de plastic, gumă de mestecat, zahăr, ulei, biscuiți, chibrituri, țigări străine, sucuri În bidoane de plastic și pâine. Am intrat Încet, fără grabă, prin spațiul Îngust dintre zidurile școlii și ale căminului cultural. Am primit În nări, cu o bucurie ce anticipa altele și mai și, mirosul de urină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
strâmtă se numea La Titi, Ectoraș (care se Împrietenise cu vorbărețul gestionar ce se plângea tot timpul că, după cât câștiga În urma negoțului său, ar fi fost mai Înțelept din partea lui să investească o sticlă de gaz și un băț de chibrit ca să dea foc Întregii șandramale și să-și vadă liniștit de viața lui) visase că furase din rafturile cu marfă ale prietenului său niște rahat cu aromă de fistic, săptămâni bune după aceea fiind Încredințat că furtul se petrecuse aievea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să fiu gata de plecare ca să nu pierd trenul... Abia acum le spun care mi-a fost dorul de casă... Bietul tata, cu durere în suflet, îmi spune că în casă aproape că n-are bani pentru o cutie de chibrituri. Cu obidă în suflet le spun că în fața acestei situații va trebui să întrerup școala. Ce neagră zi a fost acea zi de octombrie, când visul școlarității mele se prăbușea... fără zgomot, iar promisiunea solemnă a tatălui meu nu mai
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]