1,104 matches
-
Îl văzu pe vecinul său din spatele casei apropiindu-se de podișcă. Se uită numai o dată la el, apoi Începu să se uite În altă parte; se vedea că nu o astfel de apariție aștepta, <...Pe mă-ta și pe tine, chiorule!> șopti atunci Moromete pentru el Însuși, ...; după care răspunse foarte binevoitor ...(sublinierea Îmi aparține)” <ref id=”75”>Preda 1967, vol. I, pp. 5-6referință </ref>. Constatăm o stare de incompatibilitate Între semnificația textului verbal produs de către Moromete și gândurile și sentimentele
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
suc de rostopască. Alifie cu unt sau untdelemn, cu var nestins sau cu cărbune de ciocălăi de porumb, făcuți cenușă. Se mai aplică pe bube pulbere de scaieți arși (pisați) sau aluat fierbinte din făină de porumb. BUBE OARBE (bube chioare, bube mocnite, cârtițe, udme, otme, umflături, broaște, uime, tătărci, scurte, adenite) Termen generic pentru diferite bube mari, fără cap, care se fac sub piele, la Încheieturi, pe ceafă, la gât, la coapse, pe fese, subsiori, la stinghii. Tratamente aplicate: Legători
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
probleme cu tălpile care mi se încinge, de trebe să mă opresc mereu la capu' locului și să le frec cu ceva. Mi-a dat acuma pastile, infiltrații, alte alea cu care să te ungi, dar parcă ar fi apă chioară. Eu cred că e de la muncă și de la nevoi. Am un petic de grădină de 30 de ari, pe care îl sap singurică. Noră-mea zice mereu că ea e frumoasă, nu-i stă bine cu sapa în mână, ea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
modelării. Aduceți-vă aminte de acea vorbă orientală: „Mai multe picături fac un ocean”. Japonezii sunt mult mai dispuși decât noi să celebreze micile îmbunătățiri. Ei știu că cineva care vine cu o idee ce „nu valorează astăzi nici o para chioară”, dacă este motivat, s-ar putea ca mâine să vină cu o idee de un milion de dolari. Aplicate corect, sistemele de sugestii nu ar trebui să fie competitive. Cu toate acestea, pot fi și au fost, mai ales cele
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Și dacă egiptenii se războiau în draci cu înrăiții filisteni, vin și îi întreb pe ivriții care se fălesc de le-a ajuns gura pînă la urechi: unde era faimosul lor rege Solomon și toată fala lui de o para chioară, dacă izvoarele istorice îi prezintă în acele locuri și acele vremuri, pe filisteni și nici urmă sau miros de ivriți pîrliți și născociți după atîtea secole? Diodor din Sicilia în Biblioteca istorică amintindu-l pe istoricul Efor ce a trăit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
vremurile istorice povestite în Iliada. Elogiile aduse de Philostratus geților și misilor în seco- lul ll al erei noastre, cînd aceste popoare erau în parte sub stăpînire romană, ar pă-rea un beteșug al minții după cultura noastră de o para chioară. Dar el spunea încă niște adevăruri pe care falsificatorii de istorii le-au nimicit cu timpul. Mai aminteș- te de faptul că soțiile acestor misi sau geți, erau la fel de războinice ca și soții lor iar unii scriitori le-au numit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
romanii față de mulți dintre românii de azi care nu vreau să știe nimic și pun de o academie dacă, așa ca să nu tacă, sau de una daco-romană să ne cînte în strană isoane cu fasoane de trei parale și acelea chioare. Pliniu cel Bătrîn - mort în anul 69 e.n. în urma erupției Vezuviului - pe care toți îl știm de roman sadea, în lucrarea Naturalis historiae(Istoria naturală) la capitolele XXV-XXVl, găsim referiri la Dacia, Sarmatia și Scythia scriind magistrul ast-fel: ,, De la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sus se rădică, P-obraz lăsate cărunte plete Cu șerpi i-atîrnă încovoiete, Neagră la față din ochi sclipește, Nu se aude ce mormăiește. În Ielele substanța e burlescul satanic, descrierea breugheliană a ielelor într-o scenă de sabat: Una e chioară Gheboasă, mică; C-un ochi de cioară, Cea mai snovoasă Alta spetită, E ofticoasă; Mult obosită; Și cea mai bună Alta gușată E cea nebună; Tot ceartă cată; Toate pizmașe, Alta bârfește De om vrăjmașe, Prea neghiobește: Nerușinate, Una gângavă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
că e mort, dar îl urmăresc pentru neplata lor. Țăranul înjură tribunalul și, deși mort, e osândit la închisoare, după care întîmplare rămâne puțin scrântit, cu obiceiul inofensiv de a vîrî capul pe ușa tribunalului și a striga: "Huideo! ho! chioaro!" cu privirile la imaginea Justiției legate la ochi. Europolis, simpatic roman maritim, adoptă un zolism în modul mai emoționat și mai artist al fraților de Goncourt, fiindcă urmărește cauzele sociale prin care o femeie se prăbușește. Romanul e alcătuit din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
că în aici sînt depozitate păturile de grăsime scoase din trupul cașalotului. Cînd vine momentul ca ele să fie tăiate, această cămară oferă, îndeosebi noaptea, un spectacol înfricoșător pentru orice novice. într-o parte a ei, luminată de un felinar chior, e lăsat loc liber pentru muncitori; aceștia lucrează de obicei cîte doi: unul cu cangea, altul cu sapa. Cangea pentru balene seamănă întrucîtva cu unealta cu același nume folosită pentru abordare de echipajul unei fregate. Ea are în vîrf un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
păcatul și rușinea vieții noastre... Gh. P. unu: ...Chiar mă întrebam dacă pe lîngă pîrjoluțe nu mi-ai adus și un desert umplut cu filosofie...! Ei, uite că eu vreau să trăiesc oricum..., și bolnav, și sărac, și șchiop, și chior, și surdomut, și..., da, să trăiesc... Ce te uiți așa la mine? Gh. P. doi: Da nici nu mă uit la tine... Gh. P. unu: Aha, știu..., te uiți în mine... Și ce vezi în mine? Gh. P. doi: Păi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
se află ca o parte integrantă a subiectului - "a purta, a ține": (10) Acel unul are atunci în mână și pânea, și cuțitul (Creangă); (11) Adă-mi aice hărțile cele mici, ce le ai la tine (Drăghici); (12) N-avea chioară para în buzunar (Stăncescu) − p. ext.; (13) Are oi la munte − prin extindere; (14) Peștera... în loc necunoscut își are răsuflarea (Alexandrescu) − p. ext. a. Ca o posesiune se pot considera și drepturile pe care le dă puterea părintească asupra copiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și chipul ei se voala din nou. Cina m-a surprins prin simplitatea ei. Nu am primit nici „lapte de pasăre”, nici alte bunătăți din copilăria noastră. Cu stupoare, îmi dădeam seama că feliile acelea de pâine neagră, ceaiul acela chior erau hrana obișnuită a Charlottei. După ce am mâncat, o așteptam pe balcon. Aceleași ghirlande de flori, aceeași nemărginire a stepei încețoșate de căldură. Între două tufe de trandafiri - chipul bacantei de piatră. Brusc mi-a venit să arunc capul acela
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
nefericită"145. Hazul întâmplării este stârnit nu doar de confuzia ilară între motanul Tănase Păcătosul și tânărul angrosist, dar și de mobilul presupus al crimei, insinuarea neaplicându-se defel în cazul maicii Varvara, o bătrână trecută de șaizeci de ani, chioară și șchioapă, lipsită de "nuri care să dea prilej de aprinderi și sminteală"146. Important este și un alt aspect legat de acest incident: exact ca în unele schițe caragialiene (Telegrame, Situațiunea), unei întâmplări derizorii, fără însemnătate publică, i se
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
spadă; El școală casa-n țipat 'nalt și las. Fiul și fiică voastră-au găsit vină Că merită rușinea ce-o îndur. BUFONUL: Iarnă n-a trecut încă, daca gîștele sălbatice zboară într-acolo. Tații zdrențăroși Fac copii ce-s chiori, Tații-n pungă groși Au blînzi copiii lor. Norocul, curva fără leac, Nu deschide la sărac. Și cu toate acestea, vei avea atîtea dureri de la fetele tale, cîte poți să numeri într-un an. LEAR: O, furia-mi spre inima
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și termeni ca brunețiu, ciocolatiu. 9 Vezi Coja (1962: 280). Autorul face o observație pertinentă, conform căreia este aproape imposibil să se utilizeze în mod ironic sau batjocoritor adjective substantivizate care denumesc deficiențe reale ale unei persoane (vezi diferențe între chior și orb, șchiop și olog). Considerăm de aceea că exemplul identificat reprezintă o situație izolată, cu un grad sporit de depreciere. 10 Substantivele de acest tip sunt în general conotate negativ în limbajul argotic. Milică (2006: 401) include exemple ca
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
din vremea lui Caragea: Arghira, Rozolina, Calmuca. Dezmățul se colora și cu tălanițe, femei ușoare din Mahalaua Scaunelor. Cei doi au pactizat. Dinu i-a încărcat socotelile și i-a speculat moșiile pentru a-l deposeda, folosindu-se de Costea Chiorul, un negustor veros. Duduca l-a pus la cheltuială, i-a cerut șaluri, mătăsuri, bijuterii. Apoi, unind jafurile la mijloc, s-au cununat. Vătaful Gheorghe, om cinstit, l-a avertizat pe postelnic de mârșăvia lui Dinu de a se uni
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
credulitatea stăpânului, sluga mimează cu mare artă supușenia, zelul, devotamentul. Ajunge repede să se facă prețuit de postelnic. I se încredințează supravegherea cherei Duduca, amanta lui Tuzluc, dar stoarce postelnicului sume fabuloase prin asociere cu aceasta și cu chir Costea Chiorul, un negustor mârșav. E rânduit să administreze averea stăpânului, dar îl înșală și îl ruinează. Primește rang după rang, devine sameș la hătmănie și, în sfârșit, postelnic, cupiditatea lui feroce fiind în plină expansiune. Uitase de mult de unde pornise, fură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
isprăvniciei pe două județe. Dar roata norocului intră impetuos pe panta ei declinantă odată cu revenirea în scaunul țării a unui domn pământean, care face dreptate și pedepsește aprig pe ticălos, tot atunci aflându-și cuvenitul sfârșit chera Duduca, chir Costea Chiorul și Andronache Tuzluc. Destin regizat autoritar de autor, din perspectiva morală și moralizatoare proprie oricărei scrieri edifiante, ceea ce dictează și introducerea în acțiune a unui grup de personaje cu evoluție simetric antagonică, acestea fiind menite să recupereze și să încununeze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
Păturică și Duduca Își pun În plan să-l ducă pe poatelnic la „silimet” (faliment) (vezi capitolul „Confidențele”). Pentru a-și atinge scopurile, au nevoie de un al treilea individ, pe măsură, și Îl găsesc În persoana lui Chir Costea Chiorul. După ce Gheorghe a părăsit curtea postelnicului, Dinu Păturică a devenit vătaf de curte și astfel ia primele măsuri administrative, chipurile ca să apere averea și starea postelnicului. Adevărul era că Păturică era pus În situația de a fura cu sfanțul. Scriitorul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ca și mai Înainte În capitolul „Teatrul În Țara Românească” se află scene cu caracter cultural. Urmărind destinul lui Dinu Păturică, scriitorul Își concentrează atenția asupra modului cum risipește acesta treptat-treptat Întreaga avere a postelnicului Andronache Tuzluc. Împreună cu Chir Costea Chiorul Își cumpără două moșii și este pe cale să-și rotunjească mereu averea. Ultima lovitură dată postelnicului are loc În momentul când acesta Își pierde ultima parte din vasta lui avere. Marea hătmănie Îl anunță pe postelnic să se prezinte la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
atinge ținta, scriitorul utilizează, ca metodă romantică, antiteza; aduce În fața cititorului doua grupe de personaje ilustratve, Într-o simetrie absolut perfectă. Drept urmare, În grupa personajelor negative scriitorul Îi așază pe: Dinu Păturică, Chera Duduca, Andronache Tuzluc, Domnul Caragea, Chir Costea Chiorul. Ei constituie ceea din perspectivă romantică, s-ar numi acea parte a antitezei, demonismul. La celălat pol se află Gheorghe, Banul C, Maria și domnul Grigore Ghica (personaje evident idilizate, portretistic), ori elementul angelic. Un singur personaj din galeria negativă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a antitezei, demonismul. La celălat pol se află Gheorghe, Banul C, Maria și domnul Grigore Ghica (personaje evident idilizate, portretistic), ori elementul angelic. Un singur personaj din galeria negativă, nu are corespondent la polul pozitiv, negustorul si cămătarul Chir Costea Chiorul, iar faptul este ușor de Înțeles. În sondarea procesului social al parvenirii, scriitorul Își Îndreaptă atenția, În primul rând, asupra personajelor negative. Așa se explică faptul că În roman, fiecăruia din cei vizați li se rezervă câte un capitol, unde
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
atenția, În primul rând, asupra personajelor negative. Așa se explică faptul că În roman, fiecăruia din cei vizați li se rezervă câte un capitol, unde sunt portretizați și analizați cu minuție. (Dinu Păturică, Postelnicul Andronache Tuzluc, Chera Duduca, Chir Costea Chiorul). Dacă În prezentarea acestor personaje scriitorul dovedește un ascuțit spirit de observație, analizând fiecare gest, cuvânt, atitudine și intervenind cu opiniile proprii, (aceste intervenții, ca și introducerea În plină acțiune a unor capitole adiacente, precum „Muzica și corografia În timpul lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acestea sunt puse În interesul parvenirii. Dinu Păturică este urmărit În complexitatea sentimentelor sale morale. El visează să ajungă precum stăpânul său, speculează slăbiciunile acestuia, ale Cherei Duduca, ale arendașilor de pe moșiile controlate; atrage de partea sa pe Chir Costea Chiorul, pentru a ajunge mai ușor În posesia averii stapânului sau. Este una dintre laturile caracterului lui Dinu Păturică. Atitudinea lui față de propriul părinte completează imaginea descompunerii morale a acestui personaj Înfierat de Nicolae Filimon, ca În fabula „Boul și vițelul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]