1,204 matches
-
al XVIII-lea. Deasupra icoanelor împărătești se găsește registrul apostolilor încadrându-l pe Iisus pe tron. Tâmpla este încununată de un Trimorphon: Iisus pe cruce flancat de Maria și Ioan, pictura fiind însă deteriorată. Pe iconostas apare înscris cu litere chirilice numele unui Filipașcu voievod, probabil ctitorul bisericii vechi. Patrimoniul: Se păstrează cele 4 icoane împărătești: Sf. Nicolae, Maica Domnului cu Pruncul, Iisus Pantocrator, Arhanghelul Mihail, realizate în secolul al XVIII-lea. Nu se păstrează ușile împărătești, iar partea de jos
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
clasificare . a fost construită în secolul al XIX-lea (înainte de anul 1813) de către Grigore Drama. Lângă peretele altarului, în partea de sud-est, se află o piatră veche de mormânt din gresie cu o inscripție ștearsă în limba română cu caractere chirilice: ""1822 supt această piatră odihnește roaba lui D(u)mnezeu Stamina Pre(utesă?) D(u)mnezeu să (ierte?) În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori. Biserica dispune de icoane valoroase (Mântuitorul, Maica Domnului cu pruncul) care
Biserica de lemn din Mădârjești () [Corola-website/Science/317332_a_318661]
-
Mormântul ctitorului se află în imediata apropiere a bisericii. Prezența pomelnicului care ajunge în timp până la 1594 i-a făcut pe unii vizitatori să afirme că biserica de lemn din Costești datează din acel an. Pomelnicul este scris cu slove chirilice și cuprinde numele preoților care au slujit în Costești din cele mai vechi timpuri. Pomelnicul bisericii menționează în anul 1809 un preot cu numele de Vasile ca paroh. Printre preoții care au slujit aici este menționat pr. Costache Neculau, paroh
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
anii 1850-1851, în apropierea mormântului preotului Ioan Scriban. Ea a fost sfințită în 1851. Ctitorul bisericii este conform pisaniei arhimandritul (pe atunci) Filaret Scriban. Pisania, aflată deasupra ușii de intrare în pridvor, cuprinde următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: Această biserică sau făcut de arhimandritul Filaret Scriban. 1851"". Filaret Scriban a donat Bisericii "Sf. Treime" un teren de 20 de hectare de pământ, în localitatea Bucium (județul Iași), pe care îl primise de la boierul Alexandru Sturza, cu care se
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
semnătură și datare este întâlnită în mod discret pe icoane. Prezența în stânga ușii împărătești a icoanei Sf. Treimi și existența unei icoane a hramului, Sf. Prooroc Ilie, datând din 4 ianuarie 1841 (conform unei inscripții în limba română cu caractere chirilice), duce la concluzia că icoanele nu au fost realizate pentru această biserică, ele fiind aduse aici de la o biserică cu hramul Sfânta Treime, probabil de la Biserica de pe Poartă de la Curtea domnească din Iași, care a ars într-un incendiu. Este
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
că ""a făcut-o și a împodobit-o Draga domnului ei Kîrste, care a plecat la lăcașul de veci și a fost înmormântat în anul 7172 (=1664)."" O a treia piatră care conține o inscripție în limba română cu caractere chirilice este foarte degradată și s-a putut descifra abia anul 7271 (=1763) și luna februarie. În biserică se afla ca prag la ușa împărătească o piatră mică de marmură cu capătul știrbit (62x37 cm) având o inscripție în limba slavonă
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
zilnic între diferite feluri de mâncare. În Principatele Române, trufele apar în cartea "200 de rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești", prima carte românească de bucate cu rețete înto-c-mi-te de Mihail Kogalniceanu și Costache Negruzzi, tipărită în chirilică la Iași, în 1841. Genul este întâlnit în emisfera nordică, între 25° și 60° latitudine, în climat foarte diferit: tropical, mediteraneean, temperat sau continental. Trufele cresc preponderent în pădure, în sol, sub straturi groase de frunze moarte, la o adâncime
Trufă () [Corola-website/Science/321777_a_323106]
-
12 ani (1834-1846), iar după finalizare lăcașul de cult a fost sfințit de către episcopul Sofronie Miclescu (1826-1851). În jurul bisericii s-a aflat un cimitir vechi din care se mai păstrează câteva pietre funerare cu inscripții în limba română cu caractere chirilice. Inscripțiile sunt aproape șterse. Pe una din lespezile funerare se distinge anul 1859. Printre preoții care au slujit aici este de menționat pr. Anton Popescu (1896-1971) - consilier referent la Episcopia Hușilor (până în 1948), a fost arestat din motive politice și
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
deținut la Penitenciarul Aiud până în 1954, când a fost eliberat. Preotul Anton Popescu a murit în 1971. În curtea bisericii se află mai multe morminte vechi, pe unele dintre ele fiind lespezi funerare cu inscripții în limba română cu caractere chirilice. Inscripțiile de pe majoritatea lor sunt ilizibile sau parțial ilizibile ca urmare a acțiunii factorilor naturali (ploi, zăpezi) care au ros pietrele. În fața intrării de pe partea de vest a bisericii se află două morminte îngrădite cu un gard din fier. Pe
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
1851 când domnitorul Grigore Alexandru Ghica al Moldovei a vizitat orașul Huși și a dispus alocarea a 35.000 lei pentru construirea apeductului din oraș. Pe cișmea se află o placă cu o pisanie scrisă în limba română cu caractere chirilice. Cișmeaua a fost distrusă, dar autoritățile orașului Huși au reconstruit-o la 21 mai 1995. A fost amplasată placa veche (care era deteriorată) și sub ea o placă cu transcrierea inscripției în limba română. De pe placa veche se mai pot
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
Răposații Gheorghii, (Sofie), Dafina, Zoița, Eleana, Parascheva, Smaranda, Teodor, Vasile, Danil, Dimitrie, Sofie, Vasilie, Teodosie, Smaranda și tot niamu lor. 1831 iulie 10"". Pe peretele vestic, deasupra intrării în biserică, se află o altă placă cu următoarea inscripție cu caractere chirilice: ""anu 1855 maiu 31"". În anul 1849, în timpul construcției acestei biserici, episcopul Sofronie Miclescu (1826-1851) inițiase o serie de lucrări de renovare a ansamblului Catedralei Episcopale din Huși, împrejmuind terenul cu un zid înalt și gros din cărămidă și construind
Biserica Sfinții Voievozi din Huși () [Corola-website/Science/321851_a_323180]
-
sau Mitrovița în limba română, "Сремска Митровица" în sârbă chirilica , în , în , iar în ) este un oraș în Șerbia, situat în provincia autonomă Voivodina. Orașul este situat pe teritoriul vechiului oraș "Sirmium", din timpul Imperiului Român. "" este centrul administrativ al districtului "Sirmiei" (în sârbă "Srem"). În 2002, orașul numără 39
Sremska Mitrovica () [Corola-website/Science/321921_a_323250]
-
perete încheiat poligonal, probabil de la altar. S-au păstrat și câteva ochiuri foarte mici de fereastră, evazate spre interior. Cele mai interesante bârne provin din peretele de la intrare, pe care se păstrează fragmente de pisanie în limba română cu litere chirilice, care odinioară cereau amintirea și cinstirea faptelor de ctitorie ale strămoșilor comunității. Se distinge printre altele anul erei bizantine "„7350”", adică anii 1841-1842 ai erei noastre, care poate marca în timp una din reparațiile necesare la întreținerea vechiului lăcaș. Vechimea
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]
-
(în , scris în alfabet chirilic sârbesc "Логор Јасеновац". în , în ) a fost cel mai mare lagăr de exterminare din Statul Independent al Croației (NDH) și din Iugoslavia ocupată în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Lagărul a fost înființat de regimul Ustaše în august 1941
Lagărul de concentrare Jasenovac () [Corola-website/Science/321427_a_322756]
-
anul 1895 a fost numit ca paroh preotul George Berariu, născut în 1854 și hirotonit preot în 1882, care slujea aici și în 1907. Biserica "Sf. Gheorghe" din Costâna are o pisanie cu un text în limba română cu caractere chirilice.
Biserica Sfântul Gheorghe din Costâna () [Corola-website/Science/321459_a_322788]
-
moșia sa o capelă, având și un cavou pentru înmormântarea membrilor familiei. Capela se afla în apropierea conacului, care a fost distrus ulterior. Construcția capelei a fost finalizată în anul 1837, după cum se poate citi în pisania scrisă cu litere chirilice aurite în pridvorul bisericii. Vornicul Alexandru Callimachi a murit în august 1837, la moșia sa din Stâncești, și a fost înmormântat în pronaosul capelei. În anul 1900, prințesa Zenaida Callimachi a restaurat capela, pe cheltuiala sa. Cu acest prilej, au
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
argint și veșminte. Pe cheltuiala sa s-a realizat pictarea interioară și amplasarea unei noi catapetesme (1838), precum și construirea pridvorului și amplasarea crucilor (1845). La 20 august 1846, a fost amplasată deasupra intrării o pisanie în limba română cu caractere chirilice având următorul text: "„Aciastă biserică cu hramul marelui ierarh Nicolai sau zidit de boeriul vornic Costandin Miclescul și sau sfințit la 1813 octomvre 26. Cheltui(n)d la zidire și împodobindo cu argi(n)tăriile, veșmintele, zugrăvitul dinlăuntru iar catapiteazma
Biserica Sfântul Nicolae din Călinești-Bucecea () [Corola-website/Science/321485_a_322814]
-
Poienile de sub Munte, în cătunul Oblaz. Biserica de lemn este foarte veche, fiind adusă în zonă din comuna Moisei. Momentul ridicării ei în parohia Moisei Josani este surprins de pisania de pe portal. Textul pisaniei, scris în limba română cu litere chirilice, afirmă că în anul "„1779 din mila D[o]mnului acest lucru au plătit corat[or] Ion Hojda Coman”". În Moisei biserica de jos era cunoscută sub numele de biserica Comăneștilor, ctitorită de familia nobilă Coman. La sfârșitul secolului al
Biserica de lemn din Ruscova-Oblaz () [Corola-website/Science/321491_a_322820]
-
biserici a existat în sat o bisericuță de lemn. Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena" a fost construită în anul 1839 de către spătarul Costache Negruzzi. Deasupra intrării în pronaosul bisericii se află o pisanie scrisă în limba română cu caractere chirilice, care conține două versuri din poemul ""Inscripții"": <poem>""În acest lacaș de pace, unde Domnul se mărește, " Omul întăi se botează, cănd se naște pre pământ, " Și apoi cu a lui soție vine de se însoțește, În sfărșit aicea află
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
află icoana Mântuitorului, iar în naos icoana Judecătorului Hristos înconjurat de cei patru evangheliști. Biserica are în patrimoniul său mai multe cărți de cult tipărite după anul 1800, printre care și câteva evanghelii ferecate în metal și scrise cu litere chirilice. În curtea bisericii se află mai multe morminte ale membrilor familiei boierești Negruzzi. Lângă zidul sudic al bisericii au fost înmormântați următorii: Pe piatra funerară aflată deasupra mormântului scriitorului Costache Negruzzi se află un epitaf, ce conține și o strofă
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
a construit o biserică de lemn cu hramurile "Sf. Voievozi" și "Buna Vestire" pentru a servi ca paraclis al curții boierești. Pe pereții vechii biserici construite de vel-vornicul Ioan Sturza s-a aflat următoarea pisanie în limba română cu caractere chirilice: ""Această sfăntă beserică întru care se prăznuește seborul sfinților celor fără de trup îngeri Mihail și Gavriil care din temelie sau ziditu de dumnealui Ioan Sturze vel-vornic fiul Sandului Sturze vel-logofătu la leat 1782"". În prezent, vechea pisanie se află încastrata
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
stil baroc și cu numeroase obiecte de cult valoroase. Biserica a fost sfințită la data de 5 ianuarie 1823 de mitropolitul Veniamin Costachi, împreună cu episcopul Meletie Lefter al Romanului. În stânga intrării se află o pisanie în limba română cu caractere chirilice, având următorul text: ""Cu agiutoriul Presfintei Troiță a Dumnezeului nostru sau rădicat din temelie acestu sfăntŭ lăcașŭ întru carele se prăznuește Buna Vestire a Maicei D(o)mnului și săborul maimarilor voevozi Mihail și Gavreil de robii lui D(u
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
existând suspiciuni că ar fi fost otrăvit din ordinul domnitorului. A fost înmormântat în partea de nord a pronaosului bisericii conacului, pe mormânt aflându-se un portret al vornicului și un epitaf scris de Costache Negruzzi și înscris cu caractere chirilice. <poem>""Nemernice străine, dacă cumva vei trece " Pe lâng-această mută și tristă peatră răce "Oprește-te și pleacă privirea spre pământ; Căci într-acest mult jalnic, întunecos mormânt, "Cununa României, de moarte secerată, E pentru vecinicie aice îngropată! "Patriotism, blândeță
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
Racoviță ar fi adus acest stâlp din localitatea Rus pe Boul de pe valea Moldoviței, trăgându-l la vale cu zimbrii”". Legenda este contrazisă de inscripția care menționează localitatea Vama. Pe pereții monumentului sunt gravate în vechea limbă românească, cu litere chirilice, faptele campaniilor sale victorioase. Inscripția de pe monument a fost copiată în anul 1802 de Fotache Ciurea. Actualmente, vechea inscripție este parțial deteriorată, putând fi cu greu descifrată. Inscripția de pe monument are următorul text: ""Din mila lui Dumnezeu, Io Mihai Racoviță
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
noastră"), neglijând dialectul meglenoromân. O problemă tot atât de importantă care nu i-a rămas străină lui E. Hodoș este ortografia cu litere latine a limbii. Ca și alți lingviști, a susținut că, până în secolul al XIX-lea, s-a folosit alfabetul chirilic care avea 43 de slove. Alfabetul chirilic este un "„vechi alfabet slav creat de de frații Chiril și Metodiu în sec. al IX-lea și întrebuințat la noi (oficial) până în 1860, care a servit drept bază pentru alfabetele folosite de
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]