1,356 matches
-
ani grei de alcool și droguri. I s-au acordat între șase zile și șase săptămâni de viață, dar a supraviețuit cu ajutorul terapiei fizice și al implantării unui defibrilator cardiac. În 2005, a fost numit "Best Guitarist" (cel mai bun chitarist) de Esquire. El a fost premiat cu titlul de "Riff Lord" la "Golden Gods Awards" în 2007. În 2008 a fost clasat pe locul 21 de Gigwise pe lista celor mai buni 50 de chitariști ai tuturor timpurilor ("The 50
Slash () [Corola-website/Science/316408_a_317737]
-
Best Guitarist" (cel mai bun chitarist) de Esquire. El a fost premiat cu titlul de "Riff Lord" la "Golden Gods Awards" în 2007. În 2008 a fost clasat pe locul 21 de Gigwise pe lista celor mai buni 50 de chitariști ai tuturor timpurilor ("The 50 Greatest Guitarists Ever"). Un an mai târziu a obținut locul doi în topul Time, "The 10 Best Electric Guitar Players". În 2011, Rolling Stone l-a plasat pe Slash pe locul 65 în lista celor
Slash () [Corola-website/Science/316408_a_317737]
-
timpurilor ("The 50 Greatest Guitarists Ever"). Un an mai târziu a obținut locul doi în topul Time, "The 10 Best Electric Guitar Players". În 2011, Rolling Stone l-a plasat pe Slash pe locul 65 în lista celor mai buni chitariști ai tuturor timpurilor ("The 100 Greatest Guitarists of All Time"). În 2007, Slash a fost onorat cu o stea pe "Rock Walk of Fame", alături de nume precum Jimmy Page, Eddie Van Halen și Jimi Hendrix. În 2012, Slash a fost
Slash () [Corola-website/Science/316408_a_317737]
-
Duff McKagan, Steven Adler, Matt Sorum și Gilby Clarke trei melodii, "Paradise City", "Sweet Child o' Mine" și "Mr. Brownstone", avându-l că solist pe Myles Kennedy deoarece Axl Roșe nu a fost prezent. În luna iulie a aceluiași an, chitaristul a primit o stea pe "Hollywood Walk of Fame", chiar în fața Hard Rock Cafe de pe Hollywood Boulevard. În 2004, intro-ul melodiei "Sweet Child o' Mine" a fost votat pe primul loc al clasamentului Total Guitar "The 100 Greatest Riffs"; pe
Slash () [Corola-website/Science/316408_a_317737]
-
37. În 2010, fanii revistei Total Guitar au votat riff-ul melodiei formației Velvet Revolver, "Slither", pe locul al doilea în clasamentul "The 50 Greatest Riffs of the Decade", iar cel al melodiei "By the Sword" (de pe primul album solo al chitaristului) pe locul 22. Slash are în posesie peste 100 de chitare, dar favorită sa rămâne "Gibson Leș Paul". Chitară pe care o folosește în studio de cele mai multe ori este o replică a unui Gibson Leș Paul Standard din 1959, construită
Slash () [Corola-website/Science/316408_a_317737]
-
În 2007, Jim Dunlop a introdus Crybaby SW-95 Slash Signature Wah, proiectat după pedala Crybaby construită de Slash. În 2010, Seymour Duncan lansează dozele Alnico ÎI Pro Slash APH-2, care au fost produse să recreeze sunetul chitarei de studio a chitaristului. În același an, Marshall realizează Marshall AFD100, o recreație a aplificatorului Marshall 1959 pe care Slash l-a folosit pentru înregistrarea albumului "Appetite for Destruction"; producția acestuia s-a limitat la un numar de 2300 de exemplare. Pe scenă, Slash
Slash () [Corola-website/Science/316408_a_317737]
-
s-a limitat la un numar de 2300 de exemplare. Pe scenă, Slash preferă ampificatoarele Marshall, în special Marshall "Silver Jubilee" JCM 2555. Pentru înregistrarea albumului "Appetite for Destruction", el a folosit un amplificator închiriat Marshall 1959 din anii '70. Chitaristului i-a plăcut atât de mult încât s-a hotărât să-l păstreze, spunând companiei de la care l-a împrumutat, S.I.R., că i-a fost furat. Neștiind povestea, cineva l-a returnat magazinului după o repetiție. Pentru înregistrarea albumului de
Slash () [Corola-website/Science/316408_a_317737]
-
l-a returnat magazinului după o repetiție. Pentru înregistrarea albumului de debut al trupei Velvet Revolver, "Contraband", Slash a folosit un amplificator Vox AC30, iar pe al doilea album, "Libertad", un Marshall "Vintage Modern" 2466. Pe primul său album solo, chitaristul a utilizat amplificatorul lui signature, Marshall AFD100.
Slash () [Corola-website/Science/316408_a_317737]
-
aclamate atât de fani, cât și de jurnaliști. Ultimul disc, "Immerse în Infinity" a fost promovat prin primul videoclip realizat de trupă- pentru piesă "...If The Dead Can Speak". Formația a fost înființată în 1990 în Wrocław de către vocalistul și chitaristul Jacek Grecki, basistul Tomasy Fornalski și tobarul Adam Sierżęga. Primele piese au fost înregistrate doi ani mai târziu și lansate sub forma unui demo cu numele Eternal Darkness. Un alt demo, Superiorum Ignotum, înregistrat în Cehia a văzut lumina zilei
Lost Soul () [Corola-website/Science/322476_a_323805]
-
adăugat două melodii adiționale de pe primul material al trupei. La scurt timp, activitatea trupei a fost suspendată datorită unor neînțelegeri personale între membrii. În 1997 Lost Soul a revenit cu o nouă componentă, avându-l pe Piotr Ostrowski că și chitarist. Anul ce urma au purces la studioul Selani din Olsztyn să înregistreze noul demo "...Now is Forever". La scurt timp, Tomasz Fornalski a părăsit trupa și a fost înlocuit de Krzysztof Artur Zagórowicz (acesta activând și în Shemfahorash). În acea
Lost Soul () [Corola-website/Science/322476_a_323805]
-
a aceluiași an, Tony Kakko, cântărețul grupului Sonata Arctica fiind un invitat special. Pentru a promova noul material discografic, Epica va susține un turneu în Europa și S.U.A. "" este primul album care îl are pe Isaac Delahaye în postura de chitarist al formației.
Design Your Universe () [Corola-website/Science/316937_a_318266]
-
Tonto's Expanding Head Band (Robert Margouleff și Malcolm Cecil). Lansat în anul 1972, albumul Talking Book conține hit-ul „Superstition”, care este unul dintre cele mai distinctive și faimoase exemple ale sunetului oferit de clavinetul Hohner. Original fiind pentru chitaristul rock Jeff Beck, cântecul are influențe de rock, ceea ce i-a adus lui Wonder o audiență mai mare la posturile de radio rock. Talking Book mai conține și piesă „You Are the Sunshine of My Life”, care a fost de
Stevie Wonder () [Corola-website/Science/316953_a_318282]
-
Roger Tiegs (n. 18 iunie 1972), mai bine cunoscut sub numele de scenă , este chitaristul și unicul fondator al formației norvegiene de black metal Gorgoroth. De asemenea este fondatorul și patronul casei de discuri Forces of Satan Records. și-a început cariera muzicală în 1992, la vârsta de 20 ani. În acest an el a
Infernus () [Corola-website/Science/328869_a_330198]
-
primul videoclip al rapper-ului realizat de un profesionist. Pe 16 februarie 2009, este lansat primul său album, intitulat „Perdu d’avance”. Negativul pieselor a fost compus de Skread, albumul conținând numeroase featuring-uri precum cel cu Gringe și Ron Thal (chitaristul trupei Guns N’ Roses). Pe site-ul festivalului „Printemps de Bourges”, prezentarea artistului anunță în aprilie 2009 în mod deliberat provocator poziția pe care o ocupă la categoria rap. Considerând că nu a depășit vârsta mentală de 14 ani, capricios
Orelsan () [Corola-website/Science/328893_a_330222]
-
Spre deosebire de multe trupe de grunge, Alice În Chains s-au concentrat mai mult pe partea de heavy metal. Ulterior, atât imaginea cât și stilul muzical s-au îndreptat spre genul Seattle Rock. În 1987, "Layne Staley" l-a cunoscut pe chitaristul "Jerry Cantrell", în cadrul unei petreceri. Staley a devenit noul membru al trupei "Diamond Lie", trupa formată de către Cantrell. Cei doi l-au recrutat pe tobarul "Sean Kinney". Noul grup a început să cânte în cluburile din Seattle, iar ulterior au
Alice in Chains () [Corola-website/Science/325903_a_327232]
-
Martin Scorsese. Filmul, prezentat ca un concert de adio al trupei "The Band" este perceput de el ca un omagiu adus unei întregi generații ce a dus cuvântul Rock la apogeu în anii '70. Atmosfera filmului și în special cuvintele chitaristului formației Robbie Robertson rezonează profund în conștiința viitorului Octave. În multe dintre relatările sale biografice este punctat des acest moment în care înțelesese că Rock înseamnă mai mult decât muzică. Începe să îl perceapă ca pe o atitudine socială care
Octave Octavian Teodorescu () [Corola-website/Science/325904_a_327233]
-
Inspectorul Harry", în care nu apare Albert Popwell. Membrii trupei de hard rock Guns N' Roses își fac o apariție necreditată la funeraliile lui Johnny Squares. Ei apar, de asemenea, în timpul filmării unei "scene de coșmar" de la docuri, în care chitaristul Slash trage cu o armă cu harpon printr-o fereastră și este certat de Swan. Eastwood a reacționat astfel față de interpretarea într-un alt film din seria "Inspectorul Harry": "E distractiv, o dată în timp, să ai un personaj la care
Inspectorul Harry și jocul morții () [Corola-website/Science/325956_a_327285]
-
și jocuri” (1868) sunt datorate aceluiași lăutar. Între anii 1869-1890 intră în cea mai importantă perioadă a carierei sale, desființându-și taraful și cântând în orchestrele naiștilor Angheluș Dinicu și Radu Ciolac, unde va fi coleg cu vioristul Dănică Ciolac, chitaristul Marin Buzatu și tânărul violonist Sava Pădureanu. Moare în anul 1906 la București.
Năstase Ochialbi () [Corola-website/Science/324419_a_325748]
-
punct de vedere stilistic. Înainte ca vocalista Amaia Montero să se unească restului grupului, în anul 1996, aceștia deja formaseră o formație cu un an înainte, formație ce purta numele de "Los sin nombre" ("cei fără nume"). Pablo Benegas era chitarist, Álvaro Fuentes băsist, Xabi Sân Martín cântă la clape iar Haritz Garde la baterie. Cei patru obișnuiau să scoată versiuni ale unor celebre cântece ale formațiilor U2, Pearl Jam, SĂ sau Nirvana. După ce au început să compună ei înșiși melodii
La Oreja de Van Gogh () [Corola-website/Science/327471_a_328800]
-
single-ul "What Time Is Love? (Remodelat & Remixat)". Acesta cuprindea Mix-ul ambient house "Virtual Reality", ce relua multe elemente din "Chill Ouț". Jimmy Cauty și Bill Drummond șunt creditați în descrierea albumului că "compoziție, compilație și colaționare". Graham Lee, chitarist al trupei The Triffids, a contribuit la album interpretînd la chitară pedala metalică originală, aducîndui-se mulțumiri în notele albumului. Pedala să metalică este prezentă și în albumul solo a lui Drummond din 1986, "The Man", si pe piesă "Build a
Chill Out () [Corola-website/Science/327481_a_328810]
-
un solo de saxofon la piesa "Tanța". Piesa a fost apoi înregistrată pe LP-ul de debut al formației, din 1992 . În aceeași perioadă (1992 - 1993), Iordache a făcut parte și din grupul Blues Community al pianistului Harry Tavitian alături de chitaristul Hanno Höfer, contrabasistul Cătălin Rotaru și bateristul Corneliu Stroe În 1993 textierul Florin Dumitrescu i-a propus lui Iordache să formeze un grup nou de rock numit Sarmalele Reci, pentru care acesta urma să caute muzicieni. În iarna aceluiași an
Mihai Iordache (muzician) () [Corola-website/Science/326917_a_328246]
-
la o florărie a cărei responsabilă este poreclită „Madam Cactus” (Marga Barbu); ea participase ca solistă la festivalul „Steaua fără nume”. Șeful orchestrei și organistul Pavel Stoian (Cornel Constantiniu) urmează să susțină examenul de stat; el este și iubitul Liei. Chitaristul Cornel (Cornel Patrichi) își face practica la un atelier mecanic, chitaristul Radu (Radu Goldiș) este student, iar toboșarul Sergiu (Sergiu Zagardan) lucrează pe un șantier. Următorul lor concert urmează să aibă loc la cantina Triumf. Ei sunt observați la o
Melodii, melodii () [Corola-website/Science/326935_a_328264]
-
Barbu); ea participase ca solistă la festivalul „Steaua fără nume”. Șeful orchestrei și organistul Pavel Stoian (Cornel Constantiniu) urmează să susțină examenul de stat; el este și iubitul Liei. Chitaristul Cornel (Cornel Patrichi) își face practica la un atelier mecanic, chitaristul Radu (Radu Goldiș) este student, iar toboșarul Sergiu (Sergiu Zagardan) lucrează pe un șantier. Următorul lor concert urmează să aibă loc la cantina Triumf. Ei sunt observați la o repetiție a unor trupe de muzică ușoară formate din amatori de către
Melodii, melodii () [Corola-website/Science/326935_a_328264]
-
piese în stil rock și funk. Ylönen a devenit solistul și compozitorul trupei. A abandonat școala pe motiv că trupa îi ocupa majoritatea timpului. În 1998, după lansarea a 3 albume, Janne Heiskanen părăsește trupa, iar Aki Hakala devine noul chitarist. În același an, managerul care a îndrumat trupa, Teja Kotilainen, părăsește casa lor de discuri, Warner Music Finland. Trupa se înscrie curând după aceea în Playground Music Scandinavia. În 1999, a fost fondată o asociație numită „Dynasty” (Dinastie). Asociația constă
Lauri Ylönen () [Corola-website/Science/323516_a_324845]
-
în evoluțiile live. Lara Sophie Katy Crokaert s-a născut la data de 9 ianuarie 1970 în comuna belgiană Etterbeek și este singurul copil al cuplului format din Luisa (o profesoară de literatură cu origini siciliene) și Pierre Crokaert (un chitarist flamand cunoscut pentru colaborările sale cu Petula Clark). Părinții săi i-au dat prenumele Lara după unul dintre personajele principale ale filmului "Doctor Zhigavo", deși inițial mama sa își dorea s-o numească Laura. În ciuda faptului că s-a născut
Lara Fabian () [Corola-website/Science/323624_a_324953]