1,193 matches
-
Salonului, nelipsit la Iași și, mai ales, la Chișinău, contribuțiile sale critice și de istorie literară în domeniul eminescologiei românești, de mare originalitate, fiind aprec iate de participanții și publicul Salonului. Regalul eminescian, susținut în acest an de academician Mihai Cimpoi, profesorii Nicolae Georgescu, Al. Dobrescu, Dumitru Irimia, Petru Ursachi și, bineînțeles, Theodor Codreanu a reprezentat încă o măiestr ită demonstrație a actualității lui. Cartea de care amintiți „Basarabia sau d rama sfâșierii” nu s-a lansat la Iași (dar s-
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
chiar și a lor ca persoane? Unii cred că literatura „de sertarʺ, opera martirilor î nchi sorilor comuniste, ar fi astăzi chiar boicotată ideologic. Cum comentați? Dacă Al. Zub ar fi fost prezent, am fi avut în sală, împreună cu Mihai Cimpoi, de la Chișinău, nu unul. ci doi academicieni, cu câștig pentru Iași și cartea sărbătorită. C.A. - Din „atelierele” Salonului, cum inspirat le-ați denumit, n-au lipsit cărțile de nuanță antitotalitaristă, antistaliniste, fie și numai dacă răsfoim Cartea foametei (premiată
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cu totul o as tfel de literatură și cercetare în domeniu! Nu i o pierdere, ce va fi r egretată mâine? C.A. - Juriul Salonului (care a avut în fiecare an ca președinte personalități marcante: acad. Constantin Ciopraga, acad. Mihai Cimpoi, prof.univ. dr. Liviu Leon te, prof. univ. dr. Dan Mănucă ș.a.) a avut, ediție de ediție, o misi une extrem de dificilă, pentru că an de an , cărțile valoro ase prezente în Salon au fost tot mai numeroase (ceea ce și-a propus
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
al e condeiului, precum Alexandru Zub, Cezar Zugra vu, profesorul Vacariu ș.a. Prezența și a lucrărilor acestora nu numai că ar fi îmbogățit gama manifestării, dar ne-ar fi înnobilat cu ființa în sală nu doar a unui academician, Mihai Cimpoi de la Chișinău, pe care îl salut și îi zic sănătate și spor î n to ate, dar ar fi făcut să ne mândrim, simțindu-ne bine cu doi sau mai mulți academicieni români în sală. Nu trebuie să uităm de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
creează modele literare inedit animaliere acuzînd oarecum metaforic „șerpii care-ar trebui băgați În cămăși de forță și sub duș scoțian, deoarece au gărgăuni În cap”. Se știe cine-s șerpii, dar dacă fac duș scoțian să li se ia cimpoaiele, că gărgăunii se scot cu apă. Frumoasă, În acest sens, imaginea domnului Iliescu cuvîntînd la Întîlnirea cu reprezentanții Forumului Român. DÎnsul ținea În mînă un pahar. CÎnd a ajuns Împotriva voinței sale la cuvintele Alianță Civică, a-nceput să dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
așezat înaintea chipului pe care-l înălțase Nebucadnețar. 4. Iar un crainic a strigat cu glas tare: "Iată ce vi se poruncește, popoare, neamuri, oameni de toate limbile! 5. În clipa cînd veți auzi sunetul trîmbiței, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, cimpoiului, și a tot felul de instrumente de muzică, să vă aruncați cu fața la pămînt, și să vă închinați chipului de aur, pe care l-a înălțat împăratul Nebucadnețar. 6. Oricine nu se va arunca cu fața la pămînt și nu se va închina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
s-au apropiat și au pîrît pe Iudei. 9. El au luat cuvîntul și au zis împăratului Nebucadnețar: "Să trăiești veșnic, împărate! 10. Ai dat o poruncă, după care toți cei ce vor auzi sunetul trîmbiței, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, cimpoiului și a tot felul de instrumente de muzică, vor trebui să se arunce cu fața la pămînt, și să se închine chipului de aur, 11. și după care, oricine nu se va arunca cu fața la pămînt, și nu se va închina, va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
zis: Înadins oare, Șadrac, Meșac și Abed-Nego, nu slujiți voi dumnezeilor mei, și nu vă închinați chipului de aur, pe care l-am înălțat? 15. Acum fiți gata, și în clipa cînd veți auzi sunetul trîmbiței, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, cimpoiului și a tot felul de instrumente, să vă aruncați cu fața la pămînt, și să vă închinați chipului pe care l-am făcut; dacă nu vă veți închina lui, veți fi aruncați pe dată în mijlocul unui cuptor aprins! Și care este dumnezeul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
Valentin Mavrodineanu, Andreea Bogați) a ratat medalia de bronz pentru doar 50/1000, terminând pe locul 4, cu 21,050, devansata de Franța 1, 21,500 p, Spania, 21,450 p, si Rusia, 21,100 p. România 2 (Mihăiță Iulian Cimpoi și Delia Lăcătaru) s-a clasat pe 7, cu 19,800 p, transmite . La seniori, România a mai cucerit o medalie de aur, prin Oana Corina Constantin, și una de bronz, prin Maria Luisa Pavel, la individual feminin. România a
Aur pentru România, la trio, la CE de Gimnastică aerobică de la Romexpo () [Corola-journal/Journalistic/76389_a_77714]
-
lui românească, București, 1941; Vitalitatea, biruința și podoaba neamului românesc. Profesorul Nicolae Iorga, titanicul savant român, București, 1941. Ediții: Antologia Bugeacului, Bolgrad, 1938. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 653; Scarlat Preajbă, Scurt istoric al regiunii și revistei „Bugeacul”, „Bugeacul”, 1941, 66-68; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 102-103. M.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288783_a_290112]
-
1931; În drumul nostru, Chișinău, 1933; Înapoi, Chișinău, 1935; În fuga anilor, Chișinău, 1936; Fără cuvinte, Chișinău, 1940. Repere bibliografice: Figuri contemporane din Basarabia, Chișinău, 1939, 124; Iurie Colesnic, Nicolae Spătaru, un scriitor din cohorta celor neobosiți..., LA, 1996, 6; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 104-105. S. P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289811_a_291140]
-
mari”. În 2003 președintele Voronin participa la conferința de constituire a unei noi uniuni a scriitorilor, intitulată „Nistru”, alternativă la cea existentă, și care în 1989-1991 depusese eforturi eroice pentru propășirea statului moldovenesc. Voronin critica Uniunea Scriitorilor condusă de Mihai Cimpoi, pentru „mostre de xenofobie și extremism”, pentru atașamentul pentru ideea unirii cu România, pentru că „datorită pasiunii pe care au făcut-o liderii Uniunii Scriitorilor și redactorul ziarului „literatura și Arta” pentru activitatea politică,, susținută generos prin recompense bănești din fondurile
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
guvernul a propus comasarea a două centre științifice ale Academiei de Științe, anume Institutul de Filologie și Institutul Patrimoniului Cultural. Prin desființarea celei dintâi instituții, ar dispărea singurul for științific care, în anii 1988-1999, a apărat limba română. Academicianul Mihai Cimpoi constata că însuși actul de lichidare a institutului este unul politic. Ideea, a opinat el, vine de la vicepremierul Victor Stepaniuc. „E o încercare de surpare a temeliei naționale a Academiei, or academiile se construiesc pe bază de spiritualitate, de studiere
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a institutului este unul politic. Ideea, a opinat el, vine de la vicepremierul Victor Stepaniuc. „E o încercare de surpare a temeliei naționale a Academiei, or academiile se construiesc pe bază de spiritualitate, de studiere a valorilor naționale”, a adăugat Mihai Cimpoi. La rândul său, criticul Ion Ciocanu a spus că tentativa de lichidare a institutului este o lovitură dată limbii și literaturii române. Acțiunile vădit antiromânești declanșate odată cu anul jubiliar 2009 în Republica Moldova, inaugurate de către președintele, la acea vreme, Vladimir Voronin
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
uman, carnavalul, atmosfera confuză, veselia exuberantă și, fatalmente, căderea în monotonie. In „Moșii”, Caragiale le redă printr-o „tablă de materii”: „Turtă dulce - panorame - tricoloruri - bragă - baloane - soldați - mahalagioaice - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - miniștri - pungași de buzunare - hărdaie - bone - doici - trăsuri - muzici - artifiții - fotografii la minut - comèdii”.5) Un recensămînt ironic, făcut cu aparentă indiferență, această enumerare se întinde pe un spațiu de vreo cinci ori mai mare decît al citatului de mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
locuri, și în proză?). Pășind greoi, parcă nedezmorțit de călătoria cu mașina de la Chișinău la Bacău, cînd s-a dus la microfon să mulțumească pentru „medalie” („20 de ani de la înființarea Centrului Internațional de Cultură «George Apostu»”), d-l Mihai Cimpoi a anunțat două lucruri: primul că fiul lui s-a căsătorit cu o fată din orașul nostru (cîteva persoane din sală au aplaudat) și al doilea că a venit cu o comunicare despre „Bacovia și Nietzsche” (sala a tăcut, de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ține la Universitatea „G. Bacovia”, unde eu nu vreau să mai pun piciorul. După un moment de simpatie pentru el, la începutul anilor ’90, cînd l-am apreciat pentru limbajul critic modern, de sorginte călinesciană, cu cîteva formulări norocoase, Mihai Cimpoi mă excedează, ca să nu zic direct, nu-mi mai place. (Și critica trebuie să placă!) A prins o crustă academică și provincială: e apăsat și apodictic în tot ce scrie. Și scrie mult, lung, păcat în care se întîlnește și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și metafore fundamentale. Iași: Junimea, 1990, 278 p. (Eminesciana 51) * ZISU, Aurelian. Corespondența lui Eminescu: exerciții de lectură intertextuală. Iași: Junimea, 1990, 212 p. (Eminesciana 52) * MUREȘANU IONESCU, Marina. Eminescu și inter-textul romantic. Iași: Junimea, 1990, 303 p. (Eminesciana 53) * CIMPOI, Mihai. Narcis și Hyperion. Eminescu, Poet al ființei. Poem critic. Iași-Chișinău: Junimea, 1994, 265 p. (Eminesciana 55) * PETRESCU, Ioana Em. Mihai Eminescu poet tragic. Iași: Junimea, 1994, 208 p. (Eminesciana 56) * EMINESCU, Mihai. Există dreptate? Scrieri cu conținut juridic. Antologie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Eminescu. Fascinația izvoarelor Cuvântului. Iași: Junimea, 1994, 204 p. (Eminesciana 57 bis) * VOICA, Adrian. Versificație eminesciană. Iași: Junimea, 1997, 318 p. (Eminesciana 58) * COȘEREANU, Valentin. Eminescu Ipotești Eminescu. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 1999, 154 p. (Eminesciana 59) * CIMPOI, Mihai. Plânsul Demiurgului. Noi eseuri despre Eminescu. Iași: Junimea, 1999, 204 p. (Eminesciana 60) * RUSU, Vasile. Eminescu. Motivele vegetale și faunistice/ Vasile Rusu. Iași: Junimea, 2000, 210 p. (Eminesciana 61) Seria III * CRĂCIUNESCU, Pompiliu. Eminescu: paradisul infernal și transcosmologia. Prefață
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cuie revarsă frigul/ spaimei și râul sângelui cel roșu" (Stropul nesfârșit de ploaie). În ciuda potențialului anxiogen al temelor și simbolurilor recurente (cum spuneam, de regulă expresioniste: "umbra/ mai deasă decât norul de noapte", "putredele trepte", "draperii de neagră zgură", "dansul cimpoaielor negre", "pulberea/ răscolită de oase", "movila/ de oase și țeste, ucigașă" etc. etc.), această intensitate nu este totuși atinsă decât rareori, în pasteluri în totul negre precum Cangea ascuțită a lui Seth. Pentru că, în cele mai multe poeme, deși pare a privilegia
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
instituție franceză de sondare a opiniei publice. (n.tr.) 24 Edgar Morin, L'Esprit du temps, Le Livre de poche, col. Biblio-Essais, 1983, pp. 81-85. * Bagad ansamblu muzical breton inspirat de grupurile de cimpoieri scoțieni și în componența căruia intră cimpoiul scoțian, bombardonul și instrumentele de percuție (n.tr.). 25 Edgar Morin, Commune en France: la métamorphose de Plodémet, Le Livre de poche, col. Biblio-Essais, Paris, 1984, pp. 333-336. 26 Edgar Morin, Mai 68: complexité et ambiguïté, în Pouvoirs, 39, 1986
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Sébastien Bohler 150 de experimente în psihologie pentru a înțelege manipularea media Traducere de DanaMaria Cimpoi Cuvânt înainte Capitolul 1 Massmedia și convingeri De ce dați crezare informațiilor reluate în jurnalele TV? Rapiditatea informațiilor și credulitatea 2. De ce sunteți convinși că va izbucni gripa aviară atunci când vedeți reportaje cu puii incinerați? Euristica disponibilității 3. De ce sunteți convinși
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
substituit de motive orfice și cosmogonice. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru tema și viziunea despre lume În prima secvență, poetica tradițională este desemnată prin două metonimii, fluierul și cimpoiul. Acestea sugerează melodia simplă, de tonalitate rustică, deci o poezie minoră, cu o tematică sentimentală. Dorul, tristețea, jalea sunt însă exprimate incomplet, fragmen tar, ca experiențe individuale: Durerea divizată o sună încet, mai tare... Caracterul mimetic al liricii tradiționaliste este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și își joacă în mod predeterminat propriul spectacol. (...) Lumea că teatru e o viziune care se nutrește din dualitatea existenței, din jocul dialectic al contrariilor și discrepanta dintre evidență și aparentă ce se traduce în discrepanta dintre semn și sens" [Cimpoi, 2003, p.244, 257, subl.n.]. Atunci cand eroul îmbracă o mască, el devine dramatic. Acest erou se gaseste, cum observa M.Epstein [1988, p.287, 289], la intersecția a două moduri de existență: pentru sine și pentru alții. El nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
nouă cea a aparentei. Conform acestui program, ea își construiește viața că opera de artă162. În ipostaza să creatoare, de artist, Pariziana privilegiază partea estetică a căutării propriei identități. Cât privește femeia, teatralitatea ei este inerentă, așa cum afirma academicianul Mihai Cimpoi în contextul unei fenomenologii a spiritului teatral al lumii, vorbind despre "teatralitatea ființei feminine" [Esență ființei, p.245]. Femeile franceze, sub Napoleon al III-lea, au "pasiunea aparentei"163, observă Françoise Giroud [p.75]. La nivelul personajului, universul aparentelor se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]