1,260 matches
-
se cache une duchesse à qui îl est arrivé des malheurs, ce qui est bien plus passionnant" [Butor, p.22]. 338 P.Lassave insistă asupra proliferării rolurilor citadine: "l'individuation par l'éclatement et l'enchevêtrement des rôles sociaux (chaque citadin est tout à la fois et alternativement usager, passant, citoyen, salarié, parent, jeune, vieux, etc." [p.18, subln.n.]. 339 "Jouer un rôle, c'est exploiter leș ressources d'un capital imaginaire de comportements possibles, souhaitables, acceptables" [Heinich, p.340
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a filma era mai greu de taxat. Poveste sentimentală (1961) sau Manipulare pe repede înainte Realizat în 1961, Poveste sentimentală reia schema caracterială inaugurată de Erupția (1957) : orașul, burghez și artificial, Delta înapoiată și săracă, femeia care oscilează între bărbatul citadin, atrăgător și superficial, și bărbatul pionier, dispus să lupte cu vitregiile Deltei pentru a trăi cu adevărat. Scenaristul Horia Lovinescu, regizorul Iulian Mihu și operatorii Alexandru Întorsureanu și Gheorghe Herschdörfer asigură filmului un bun nivel al acțiunii și atmosferei, reușind
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de propagandă ale regimului comunist. Străinul (1964) sau Erotism de propagandă La doi ani după Setea, Titus Popovici scenarizează celă lalt roman al său despre 23 august 1944, Străinul. Schema dramatică este în linii mari aceeași, aplicată acum în mediul citadin : țăranul sărac și tânăr Mitru Moț devine fiul de ceferist Andrei Sabin, și el curajos, hotărât, revoltat de strâmbătatea vechii orânduiri, dar lipsit de conștiință politică, pe care o va căpăta înainte de a se termina filmul, prin contactul cu comuniști
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de pelicule, fiecare secvență dura atât cât era necesar ca să înțeleagă spectatorul cum curge acțiunea. Nu mai mult. Aproape fiecare cadru avea o noimă pentru scenariul general. Pintilie deraiază pur și simplu minute în șir, punând aparatul pe fețele mulțimii citadine, femei, bătrâni, șmecheri, tineri tâmpi, boschetari, o duduie drăguță. Prim- planurile repetate pe chipuri omenești ordinare, evitate sistematic în deceniul 6, când legea o face planul mediu, aparent „inutile”, constituie un contrapunct tăcut, realist și sarcastic la replicile „corecte politic
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
este nici vreun tânăr țăran care vrea să devină excavatorist (Partea ta de vină) sau muncitor turnător (Aproape de soare) și nici un sudor care face un act de eroism pe șantier și ajunge la spital (Camera albă). Vive este un tânăr citadin care n- a intrat la facultate. De ce ? „Poate că nu sunt destul de deștept, tată.” Până aici, un tip nou de personaj, un fel de „antierou”. Care nu va fi dojenit, lămurit, ajutat de nici un secretar de partid. Cuvinte ca „partid
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cercetărilor dadaiste”, cel căruia își „datorește mascat sistemul” fiind Tristan Tzara. În consecință, principiul integraliștilor va fi: „Nu dezagregarea bolnavă romantică suprarealistă, ci ordinea sinteză, ordinea esență constructivă, clasică, integrală.” Premisa unui asemenea program este urbanismul. „Trăim definitiv sub zodie citadină”, proclamă articolul-program al revistei „Integral”. Urbanismul implică „Inteligență-filtru. Luciditate-surpriză. Ritm-viteză.” Tehnica de comunicare scriptică devine jurnalismul, întrucât el „a intuit sensul vieții moderne, exploatând brut o viață care nu cere interpret”. Poezia va fi înlocuită de reportaj și poetului i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
V. trebuie relativizate sau reformulate. Desigur, elementul rural arhaic, de veche civilizație autohtonă, exercită o fascinație puternică asupra autorului, dar nu mai poate fi judecat ca un cadru închis al narațiunii, ci doar ca un factor de opoziție în raport cu civilizația citadină, modernă, ca o imagine de contrapondere mirifică, deși contorsionată de convulsii profunde. În pofida unor paralelisme ce țin de caracterologia vârstei juvenile și de atmosfera satului românesc, apropierea de Amintiri din copilărie a lui Ion Creangă apare forțată, proza lui V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
Contribuții la studiul comparativ al etnosului, publicată în 2003, sub titlul Românii din Lumea Nouă. Versurile din prima carte a lui S., Exerciții de apărare pasivă, sunt marcate de poetica generației optzeciste, lirica de aici putând fi definită drept „cerebrală, citadină și concretă” (Laurențiu Ulici). Sub armura poetului se identifică o structură sentimentală, nostalgică, înclinată către plasticizarea imaginii („... vigurosul trunchi al unei amiezi / Cu pistruii ploii în soare sunând ca bănuții de aur / O procesiune de arbori...”, Vremea cireșilor). Sunt caracteristice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
imediat postbelică. Distrugând din temelii nu doar sistemul de reprezentări sociale ale trecutului consacrat în urma "revoluției naționale", cât și întreaga infrastructură instituțională a ordinii mnemonice (desființarea Academiei Române, închiderea muzeelor existente și deschiderea altora ca de exemplu Muzeul Româno-Rus, schimbarea toponimiei citadine prin rebotezarea numelor străzilor, sau chiar și a unor orașe - Brașovul devenind în 1950 "Orașul Stalin" etc.), faza inițială a comunismului românesc a construit în schimb o memorie socialistă sovieto-centrică. Noua formulă a identității românești era complet străină de ideea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
apreciată, avem încredere în ea. 2. Occidentul medieval cunoaște nașterea sau renașterea orașelor și apariția burgheziei. Acest lucru nu s-a realizat fără conflicte, căci un corp străin venea să tulbure ordinea feudală și rurală. Dar, inevitabil, civilizația noastră devine citadină. Cu-vântul francez burghez (la origine, locuitorul unui burg) nu definește la fel de bine personajul ca germanul Bürger sau spaniolul ciudadano: este vorba nu doar de un meșteșugar sau de un negustor care vrea să fie independent, ci și de un
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Cutava și al lui Radu Popescu, cronicar dramatic. A absolvit la București Liceul „Spiru Haret” (1962) și Facultatea de Limbi Germanice, secția engleză (1967). În 1966 publică placheta Zeu printre blocuri, debut poetic salutat de criticul Paul Georgescu pentru caracterul citadin și novator, dar criticat de alți comentatori pentru o prea vizibilă raliere la stilul poeziei moderne americane. Ca prozator, începe cu povestiri publicate în presă (una dintre ele, Moartea din fereastră, câștigă Premiul revistei „Amfiteatru”), iar în 1967 îi apare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
experimentul ultramodernist. P. propune o „a treia cale”: cea a romanului realist, relativ conservator ca tehnică, a romanului lizibil, fără inovații tehnice ostentative, fără excese experimentaliste, însă modern prin substanță, un roman conectat la actualitate și deschis către un public citadin și instruit. Își exprimă rezerva față de modelul francez al Noului Roman, considerat periferic, și trimite la modelul american, în ipostaza lui accesibilă, mai atrăgătoare. Structural combativ și netimorat de conveniențe, scriitorul procedează, apărându-și ideile, la lansarea unei lungi diatribe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
Băiat dezghețat, cu o biografie destul de bogată în episoade amoroase, protagonistul trăiește acum prima dragoste adevărată, o dragoste copleșitoare și enigmatică, curmată înainte de a fi ajuns la plenitudine, dar care consacră la rându-i atingerea bărbăției depline. E o iubire citadină, modernă și evoluată, cu doza ei de straniu și mister și totodată susceptibilă să îndemne la analogii literare: în femeia iubită, Laguna, se poate recunoaște o versiune a doamnei T. din Patul lui Procust de Camil Petrescu. Pe lângă temele principale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
antropologică. Scriitorul acesta cu aer de dandy, de „monden”, făcând oricând figură bună în înalta societate, a „căzut” peste câteva „mituri” ale generației anilor ’70: singurătatea colectivă, limbajul secret al muzicii „tinere”, subversivitatea adolescenței, drama lipsei de ideal etc. Scriitor citadin prin natură și cultură, descendent, cum îi place să spună, dintr-o familie de ofițeri patrioți, Petru Popescu n-a disprețuit, de la primele cărți, succesul, ci l-a căutat cu lumânarea. L-a avut, pe merit, căci, fără a face
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
etc. În locul vechii arte, constructiviștii propun, după principiile artei abstracte, „minunea cuvântului nou și plin de sine, expresia plastică, strictă și rapidă a aparatelor Morse”, așadar sincronizarea artei, într-o expresie concentrată, intelectualizată, dinamică, în deplin acord cu ritmul vieții citadine, impregnată de tehnicism și mașinism. Reportajul, notația fugară, imediată sunt mai adecvate timpului decât romanul, în accepțiunea constructiviștilor, iar obiectivitatea, renunțarea la individualism și la subiectivitate ar fi o condiție a accederii la „arta integrală, pecete a marilor epoci”. Coordonatele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
civilizației române. Alt colaborator constant este Camil Petrescu, cu articole precum Scriitorul român, Modernism și modern, Teatrul de idei, Despre teatru, Între artă și fotografie, Cărțile noui. Texte eseistice dau Cezar Petrescu (Teatru și literatură, Romanul orașelor, despre romanul românesc citadin, în care vede „oglinda realității românești”, Imaginație, realitate și literatură), Constantin Noica (Noi și cultura străină, Literatura e a nebunilor, nu a noastră, Filosofie și public), Mircea Eliade -Teme folcloristice și creație artistică, Nimic altceva decât romane?, unde pledează pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
relațiile cu artiști de valoarea unor George Enescu, Jean Steriadi, Theodor Pallady, D. Ghiață - își găsesc ilustrarea în abundența substantivelor, în enumerații, în imaginile de bâlci excentric, în teribilismul voit naiv și în aglomerarea de bazar: roșcove, mânătărci, „opintivi, vin citadin, porumb de lapte cicantin, morcovul cel mucalit” și multe altele; în aceeași tonalitate sunt înșiruiți, asemenea obiectelor, și strategii, mercantilii, dandy, cameleonii, gentlemenii, giamgiii, sufleurii, poeții famelici, gastronomii, fulminanții, cei atinși de normalie, globetrotterii, gimnaștii, șampionii, autocrații, geniile, pirații, spuma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
poeți tineri, ST, 1980, 12; Constantin Pricop, „La noapte va ninge”, CL, 1981, 1; Dan Cristea, Matei Vișniec, LCF, 1981, 16; Eugen Simion, Poezia tânără, R, 1981, 4; Mircea Mihăieș, „La noapte va ninge”, O, 1981, 9; Mircea Mihăieș, Mitologii citadine, O, 1983, 9; Poantă, Radiografii, II, 119-123; Felea, Aspecte, III, 147-151; Mihai Dinu Gheorghiu, Ceai fără zahăr, CRC, 1985, 16; Ion Bogdan Lefter, Arhaic, simbolic, concret, RL, 1985, 20; Horia Gârbea, Partida de ceai, independența textului, AFT, 1986, 11; Mincu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
florilegiul poetic al secolului douăzeci românesc "cei trei B": Barbu, Blaga, Bacovia". Dacă la Barbu este vizibilă amprenta balcanică, la Bacovia nu există nici o urmă din atmosfera balcanică sau de rusticitate: "Este singurul occidental care vine cu substanța sa exclusiv citadină. Acesta nu va fi nici marele oraș, "aterio-scleroza globului", baudelaireană, nici zidurile cu culori neutre ale lui Utrillo, ci ceva specific: provincia moldavă cu atmosfera sa tipică, cu barăci vechi de unde emană regrete îndepărtate. Moldova este un pămînt de istorie
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ci oglinzi". O galerie de strămoși se reflectă acolo în tristeți grele, "atavice"". Ca argument suplimentar este citată Tristeți atavice. Peste tot planează plictisul omului provincial, al tîrgului din provincia moldavă atît de bine redat de Sadoveanu în romanele sale citadine. Cîteva remarci legate de Moldova sînt de mare luare aminte și ar trebui la mulți să ne dea fiori - sînt, dacă mai este posibil, în final trezitoare: "Bacovia reprezintă toată Moldova de Jos, decadența sa istorică, inhibiția resimțită biologic chiar
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
al guvernatorului Băncii Naționale? E oare beneficiul de imagine adus de o echipă felicitată doar pentru "performanța" de a nu retrograda suficient pentru a încuraja o inginerie financiară dubioasă în urma căreia Consiliul Local împreună cu regiile cele mai bogate ale Primăriei ("Citadin" și "Salubris") să fie principalii ei sponsori? Cu toată simpatia pentru suporterii locali, cred că e de natura evidenței că răspunsul nu poate fi decât unul singur: "Lăsați orgoliile, domnule primar, și faceți ceea ce s-a dovedit a fi (în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de aproape șase ani, o cumplită afecțiune psihică îi întuneca judecata. Creștinește, trecea în veșnicie, iar sociologic intra în legendă. Fiul căminarului Eminovici din Ipotești, tânărul îndrăgostit de limba românească și de valorile culturii tradiționale, țărănești, dar și de rafinamentele citadine europene pe care le gustase la Cernăuți, Viena sau Berlin, marca memoria culturală și politică națională drept catalizatorul modern al limbii literare, iar în spațiul european apărea drept ultimul mare exponent al Romantismului. Comemorarea celor două jubilee și jumătate de la
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Pentru M. europenizarea presupune opțiunea decisă și acțiunea energică în orizontul unui șir de alternative care au jalonat destinul economic, politic și cultural românesc. Foarte succint, între o țărănime cvasimitologizată și o burghezie națională activă și prosperă, între rural și citadin, între maniheismul politic de tip stânga/dreapta și liberalismul centrist devotat standardelor europene de democrație, între etatizare și privatizare, între propaganda culturală dirijată de la centru și inițiativa individuală, personalizată. Programul are, așadar, ca piloni liberalismul, pluralismul, umanismul, convergența și sinteza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
creație la CÎmpulung Moldovenesc și expoziție colectivă la Casa de Cultură din localitate; - 1989: premiul I la etapa de masă și județeană, urmat de premiul I și titlul de laureat la Festivalul Național de Creație "CÎntarea României", București, pentru lucrarea "Citadină"; premiul I la reuniunea concurs interjudețeană a plasticienilor "Artur Verona", galeriile "Minerva", Dorohoi; - din 1990, participă la toate expozițiile bianuale ale Asociației Artiștilor Plastici, Iași;1990: expoziție de grup În aer liber În Parcul Central din Chișinău, Rep. Moldova și
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
specifice chiar dacă se constată și tendințe evidente de supraevaluare. Ar putea fi amintită, între altele, și o întreagă pagină a României literare, din 1969, semnată de Ion Negoițescu, Petru Popescu și de autorul acestor precizări, pe tema literaturii de inspirație citadină. Spiritul său era insidios-polemic împotriva neosămănătorismului și ruralismului național comunist. Intervenție profund necanonică, tolerată la limită, acceptată cu greu de redacție și foruri, voit ignorată și neluată în discuție 6. Tema va fi examinată pe larg și în capitolul final
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]