2,135 matches
-
lumii libere? Cine altcineva, decât cei care au intrat în războiul eel mare, pretextând salvarea Poloniei, dar lasind apoi Polonia, ca și România, ca și multe alte țări, la discreția unor descreierați. În mizerie Și-n năpasta comunistă. Fără să clintească un fir de păi pentm a le sări în ajutor. Ba dimpotrivă, intrând în cârdășie cu cei care ne stăteau cu bocancii pe grumaz și cladin-du-si nemsinata lor bunăstare prin vânzarea și abandonarea noastră. Între timp, înfierbântat de vorbele pe
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
mea. Dar nu făcu nimic. Instinctul îi spunea lui Nick că ar trebui să plece. Rapid! Dar iat-o, femeia aceasta de culoare, care îi poruncea să stea jos și să termine de mâncat, iar el nu se mai putea clinti din loc. Oprah se răsuci pe călcâie cu microfonul fără fir în mână și își dezveli dinții strălucitori și perlați către camera cu luminița roșie aprinsă. Ridică-te de-aici! Fugi! Prea târziu. Erau live. Poate se putea strecura pe
Christopher Buckley - Fumatul strict permis () [Corola-journal/Journalistic/7744_a_9069]
-
proiectorului - când mai rămâne pe ecran o imagine. La capătul treptei dinspre pajiște începea să urce un trandafir cățărător, probabil îi mai trebuia o vară spre a ajunge sus. Frunzele ar fi trebuit să se miște în vânt. Nu se clinteau. Dincolo de copii erau niște fagi cu sunetul delicat al frunzelor proaspăt deschise. Nici ele nu se clinteau. Apoi copiii se puseră în mișcare. La început crezu că asta avea să schimbe situația, dar nu. Mai degrabă continua adâncirea irealității. Se
Peter Høeg - Fata tăcută by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4251_a_5576]
-
trandafir cățărător, probabil îi mai trebuia o vară spre a ajunge sus. Frunzele ar fi trebuit să se miște în vânt. Nu se clinteau. Dincolo de copii erau niște fagi cu sunetul delicat al frunzelor proaspăt deschise. Nici ele nu se clinteau. Apoi copiii se puseră în mișcare. La început crezu că asta avea să schimbe situația, dar nu. Mai degrabă continua adâncirea irealității. Se rotiră concomitent, ca niște dansatori într-o sobră coreografie, întorcându-se unii spre alții și reluând jocul
Peter Høeg - Fata tăcută by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4251_a_5576]
-
adâncirea irealității. Se rotiră concomitent, ca niște dansatori într-o sobră coreografie, întorcându-se unii spre alții și reluând jocul de parcă n-ar fi fost întrerupt niciodată. Dar mișcarea lor nu eliberă femeia, care rămase pe loc. Frunzele nu se clinteau. Din acoperișul terasei se ridica burlanul instalației de gaze, o țeavă inoxidabilă cu un fir subțire de abur. Norișorul format deasupra intrase în nemișcare, pierduse direcția și împietrise peste acoperiș. Pe zid era un ceas, de neignorat, ca un ceas
Peter Høeg - Fata tăcută by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4251_a_5576]
-
de guvernare veți vedea că se opun intrării României, urmare a alianței pe care au făcut-o cu partidul extremist de dreapta. Trebuie să obținem un calendar. De săptămâna viitoare intru într-un proces de a vedea cum putem să clintim poziția Olandeză“, a declarat Traian Băsescu. Principalele declarații ale președintelui Roșia Montană: Despre speculațiile care se fac referitor la susținerea proiectului Roșia Montană: Doar să fiu prea slab de înger să mă sperii de atâta lucru. N-am de ce să
Traian Băsescu, la B1 TV: Se simte orientarea pregnantă a Coaliţiei către momentul electoral () [Corola-journal/Journalistic/47470_a_48795]
-
două ori la ceas. La nouă și jumătate doctorul Azad spuse: - Ei bine, Chanu, vă mulțumesc ție și soției tale pentru această seară atît de plăcută și pentru delicioasa cină. Chanu protestă că era încă devreme. Doctorul era însă de neclintit. - Întotdeauna mă culc la zece și jumătate și obișnuiesc să citesc înainte o jumătate de oră în pat. - Noi intelectualii trebuie să fim uniți, spuse Chanu și îl conduse pe musafir la ușă. - Dacă îmi asculți sfatul, ca de la un
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
cuvine a recunoaște în scrisul critic al lui Cornel Regman tocmai preeminența acestui "simț al gospodărescului", în felul atent, minuțios, temeinic de analiză, de asamblare a pieselor componente ale acesteia, de fixare a lor solidă, într-o argumentație anevoie de clintit. O seriozitate meșteșugărească intră în joc. Firește, se degajă o notă "eticizant-educativă", împletită însă cu voia bună, pătrunsă de irizările umorului care o feresc de morozitate. Vorba de duh apare ca o detentă naturală a muncii aplicate, răbdătoare. Preocuparea de
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
altminteri? Într-o vedere generală, implacabilele determinări produc fenomene paralogice: "Cauze ale destinului fac din P.D. buricul pămîntului". Și pe deasupra: "Cauze ale destinului fac ca într-o societate în care niciunui torționar - dar absolut niciunuia - să nu i se fi clintit un fir de păr din cap și unde domni precum Valentin Lipatti și Mircea Malița sunt oriunde primiți în triumf și sărbătoriți, iar domnii Pacepa și Răceanu provoacă oroare, viitorul să-i surîdă unui Vadim Tudor. Ca un gazetăraș de
Ultimul mohican by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8309_a_9634]
-
Z. Ornea Universul recreat de Slavici este, cu adevărat, cel autentic țărănesc. Nimic nu e contrafăcut, nimic nu e alterat, nimic nu e clintit din această galaxie ivită din vremuri imemoriale. E o atmosferă de viață rurală, surprinsă realist, în care totul și toate sînt statornicite trainic, de cînd lumea. Intruziunile, încercările de a schimba cele îndătinate nu sunt tolerate. E o lume de
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
în port, la fabrica de îmbuteliere, în uzină sau la birou, deși tocmai pe vapor spera mereu să găsească adevăratul romantism. Când termina treaba, îl găseai întotdeauna la pupă. Trecuseră deja două ore după miezul nopții, iar Isac nu se clintea din loc pentru că era o noapte cu lună plină. Se vedeau clar toate stelele cunoscute din emisfera sudică și apa învolburată care spumega periculos în urma vasului (cine a stat ore întregi pe puntea din spate a unui vapor ce se
J.M.A. Biesheuvel – O motoretă pe mare () [Corola-journal/Journalistic/4512_a_5837]
-
palide/ din cimitirul feeric al toamnelor/ pînă departe,/ ce monoton stelare." (Adagio). Sau corpuri statuare, aforisme despre care n-ai îndrăzni să spui că nu sună, totuși, bine: Cine e omul de nebiruit?/ E numai cel pe care nu-l clintește/ nimic din ce nu stă-n puterea lui." (Epictet) Între unele și altele, elegii picurate sau credințe spuse tare, încape o poezie ce, se vede, va fi căutat mult formula lămuririi ei definitive. O strigare de Iov, închisă într-un
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
părintele Ilarion Tăuceanu, căruia în urmă cu 14 ani i se încredințase coordonarea lucrărilor de restaurare. C. C. Focul ritual de Paști purifică oamenii și ținuturile lor Aprinderea focului ritual înainte de Sfintele Paști a rămas la români o datină populară de neclintit. Miracolul Învierii din morți a lui Iisus Hristos este profund ancorat în viața credincioșilor, care fac gesturi magice pentru cinstirea lui. Învierea este asimilată în popor credinței renașterii anuale a naturii, după frigul și capriciile iernii. Fiul Domnului este privit
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
cu ochii adînci/ precum mările noaptea/ studentul visînd lîngă norul sculptat/ în unghiul apus al ferestrei" (Repere). Și cu toate acestea: "o mireasmă de ceruri/ stinsă în alb/ un cuvînt/ o lumină", care îndeamnă la rugă: "îngere bunule/ rog nu clinti/ cartea rămasă deschisă" (ibidem). Deoarece "o lumină încolțește/ în naufragiu/ ea naște dorințe/ și prevestiri" (Stampă). Poeta înțelege a înălța în fața stihiei negative prezența sa scriptică, "pulberea fluorescentă" a verbelor care îi îngăduie să înainteze "cu frica bine ascunsă/ în
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
parodistul se lasă deseori furat de tonalitatea "serioasă", sentimenta-lizantă ori meditativă a paradigmei pe care o continuă cu nota simpatetică proprie. Exemplu: Odaia bunicului, prilej de incursiune în lirica lui Ion Pillat: "Pe Argeș în sus nimic nu s-a clintit și iată/ Casa bătrînească în care-a stat bunicul,/ Casa amintirii, pridvor, cu tot tipicul,/ Să intru în odaie, e ușa descuiată.// Văd ordine în toate, custodele, vecinul/ S-a întrecut pe sine, e totul ca-n trecut,/ Văd pînă
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
înrudit cu "tinerii furioși'' britanici, dar atât de autohton! O prezență magnetică, un caracter puternic, explozie de furie, de mânie copleșitoare, juvenile, care totodată se topeau într-o tristețe subțire, îmbătrânită, atotștiutoare că "zidurile" nevăzute din jur nu se pot clinti din loc. Oare bănuia, presimțea tânărul mânios, suav îndrăgostit, că va deveni peste vreo trei decenii inginerul Dante Remus Lăzărescu, tăvălit prin șantiere, pensionar târșâit de viață, naufragiat în "bloacele" unui cartier bucureștean? Bându-și mințile de prea multă singurătate
In memoriam - Ion Fiscuteanu - Moartea unui înger trist by Myra Iosif () [Corola-journal/Journalistic/8969_a_10294]
-
prin culoarele reci, cenușii ale unor spitale în care zumzâie suferințe, durere, omenet disperat și neputincios... Suntem în vremuri normale, e pace, avem imagerie medicală, tehnologie digitală, dar "zidurile" nevăzute din jur sunt parcă și mai apăsătoare! Ziduri compacte, de neclintit, clădite din indiferență, aroganță si neomenie. Ce dificilă e această ultimă compoziție în banalul și în realismul unui "fapt divers" cu care ne înmărmurește Ion Fiscuteanu! îngeri triști nu mai există, iar ultimul dintre ei a murit. Totuși o ființă
In memoriam - Ion Fiscuteanu - Moartea unui înger trist by Myra Iosif () [Corola-journal/Journalistic/8969_a_10294]
-
adică despre serbarea pomului la Școala de băieți nr. 5. "Spaima lui P. Ispirescu și a acelora care l-au susținut, că pomul de Crăciun va înlocui obiceiurile tradiționale la Nașterea Domnului, că va îndepărta tineretul de la acestea, că va clinti osia românismului, a fost cu totul gratuită. Confuzia a fost și mai deplină atunci când se spunea că pomul de Crăciun este "semnul jalei". Lumea l-a perceput însă ca un simbol al bucuriei sacre. Timpul a trecut, a adus altă
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
această aventură ca și cum locul lui în lume ar fi dinainte și pentru eternitate stabilit. Parodiate, aventurile eșuate ca și cererile în căsătorie ale personajelor nu umbresc spațiul de discurs al cărții, aceasta rămîne totdeauna "în picioare" într-un echilibru de neclintit. Toată această lume absurdă stigmatizată de propria-i sărăcie interioară alternează cu scene de prosperitate masculină, îmbinare al cărei simbol devine Margherita Ciconi supranumită "Îngerul venețian". Văduva misterioasă, victimă a amintirilor și singurătății limpezește în acest coșmar viziunea dură asupra
Despre naivitate by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/16981_a_18306]
-
în 1971, admirației uimite a cititorilor; sub semnul unui curaj liniștit, pe cît de radical, făptura vulnerabilă a combatantului, carcasa lui fragilizată, Mircea Spătaru le proiectase abrupt, la amplitudini pe care doar un spectru milenar le poate năzui. Bornă de neclintit între tărîmuri metafizice, își proteguie enunțul vertical printr-o dublă, stîncoasă pavăză, ce zidește fatidic pasul figurii străbătînd veacurile. O pelerină astfel hieratică, rigidă ca un platou pentru emergențe de neuitat, poartă un creștet răscolitor, portretul omului de la 1848 s-
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
de a se fixa pe un loc stabil în istoria literaturii române, imposibil de mișcat într-un sens sau altul (al supralicitării sau al diminuării locului său). E o formă de inerție, de împietrire pe soclu � pe care periodic o clintesc numai remedierile de detaliu, restaurările, revizuirile, reconsiderările unor segmente ale operei. Opera monumentală a lui Tudor Arghezi, atât de diversă, se salvează tocmai prin deplasările atenției de la un sector la altul, de la o etapă la alta, de la un punct de
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
Proust și, respectiv, Roland Barthes. Puțini îi mai citesc azi pe Taine sau pe Genette, urmași infideli ai celor doi, a căror artă critică au crezut a o putea înlocui cu o știință critică, în vreme ce înaintașii lor continuă a sta neclintiți în memoria noastră. I s-a reproșat lui Thibaudet că și-ar fi bazat Istoria pe criteriul generațiilor, nu îndeajuns de științific în ochii unora. E destul însă a deschide cartea spre a remarca două lucruri: flexibilitatea aplicării criteriului și
Neuitatul Thibaudet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3261_a_4586]
-
fie, chipurile, același la toate culturalele, inclusiv, „Flacăra”. Ceaușescu e cât se poate de la curent cu conținutul tuturor și nu negociază nimic. Și Dumitru Popescu-Dumnezeu și Cornel Burtică încearcă în zadar să-i explice cum stau lucrurile. Ceaușescu e de neclintit și trasează ritos linia care se cade urmată. E limpede că presa culturală, România literară, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Flacăra”, „Era socialistă”, se află în vizorul șefului statului și al partidului. În condițiile abuzurilor din epocă, atâta atenție ne alarma, în loc să
După 45 de ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2915_a_4240]
-
în afara acestui dialog, e un semn că omul, acest „animal atât de sălbatic și rău”, este locuit, în cazul anumitor exemplare, de ceva mai-mult-decât-omul, creat după chipul și asemănarea Sa, cântată, invocată, reinventată de acea entitate superioară umană, greu de clintit din măreția ei sublimă, credința sa fiind, câteodată, asistată de necredință. Sau irumpând din terenul magmatic al celei din urmă. Ca în cazul prigonitorului Saul, care, după ce i se înfățișează, pe drumul Damascului, o „cerească arătare”, după ce i se dă
Tăcerea care ne umple de dangătul tuturor clopotelor by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/4731_a_6056]
-
greutăți - dar este aceasta o scuză? Spre generala consternare apoi, nici unul din vinovații trecutei guvernări, cunoscuți pentru incorectitudine și corupție n-a fost tras la răspundere, întocmai cum sub guvernarea dlui Ion Iliescu nici un fir de păr nu s-a clintit din frizura foștilor torționari, de parcă un acord secret ar fi stat la temelia a ceea ce s-a numit ulterior Revoluția din '89. Nesupărați cu nimic, nesancționați, guvernanții neocomuniști trecuți în opoziție și-au revenit din derută, și-au strâns rândurile
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]