2,405 matches
-
dumbrava plină de lumină; mătăsuri lungi de vânt; bălți albastre și-nsorite de omăt abia topite; glasuri mici de rândunici; zbor subțire de gândac; se-nalță abur moale din pământ; și-a desprins din gluga lui cea verde capul, un clopoțel de argint aplecat către pământul de catifea; parfum de liliac îmbătător; pomii se trezesc din somnul iernii; pomii au flori zâmbitoare și frunze ca smaraldul; mănunchiuri de raze calde; mândrețea plaiurilor înverzite proaspăt; se trezește la viață pământul somnoros; dansul
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
ascultarea. În timpul unui stagiu la Lille, am asistat la pregătirea unei greve studențești. Mare mi-a fost surpriza, pentru că eu însumi trăiam în aceleași condiții și nu aveam nici un reproș. Atunci un student mi-a explicat că aceste mișcări sunt clopoțelul de alarmă de care cei din vârful piramidei au nevoie. Altfel, totul se năruie. Ei rămân preocupați doar de îmbogățire, iar ceilalți sărăcesc. Adâncirea prăpastiei nu este dorită de nimeni, deoarece toți vor cădea în ea. În plus, din aceste
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
hiperactivi, meloterapia poate fi utilizată pentru ameliorarea inhibiției voluntare a actelor motorii și pentru realizarea unor performanțe în plan psihomotrice; - pentru calmarea subiecților anxioși și a celor hiperkinetici, se folosește un instrument care emite un fel de sunete prelungi de clopoței deosebit de armonioase; - la subiecții cu instabilitate emoțională, utilizarea meloterapiei determină diminuarea tensiunilor psihice, reducerea agresivității, favorizează cooperarea în interiorul grupului și activitățile în echipă. Activitățile de meloterapie pot fi desfășurate în grup sau individual (este cazul copiilor cu deficiențe mintale severe
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sunetelor: atingerea ecranului produce un anumit sunet prin sintetizator. Mișcarea unui deget sau chiar a palmei întregi pe ecran modifică înălțimea sunetelor. Diferitele părți ale ecranului pot fi programate să producă sunete diferite, de la imitarea sunetului de orgă sau al clopoțeilor eolieni până la imitarea zgomotului rachetelor spațiale. Folosind acest program, copiii creează propriile lor sunete. Copiii cu cerințe speciale nu sunt nevoiți să învețe notele muzicale pentru a compune melodii: atingând patru zone colorate aflate în partea inferioară a ecranului, sunetele
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de creație: „Seara e câteodată aspră și plină,/ Cartea e numai mătase și numai lumină”. Poemul unește eul cu murmurul orfic al lumii și cu aspirația ei spre lumină: „Brațele suie înalte în apele dimineții -/ În fiecare deget tremură un clopoțel”, „Călătorești prin pajiștea literelor moi de lună/ Și fiecare altă cantilenă sună” (Poem despre cărți). Astfel, amprenta personală - dezvăluită, de obicei, în trăirea iubirii, în amărăciunea neajungerilor și sub povara timpului - apare, în fața ritmurilor „inimii lumii”, fie, până la extrem, efasată
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
poemele din Scutul Minervei (1933), Țărm pierdut (1937), Balcic (1940) au parcă eleganța statuilor grecești și, traversându-le, se naște sentimentul înaintării printre colonade. O seamă de poezii din Țărm pierdut restituie un univers păstoresc, adus din timpuri mitice, când „Clopoțeii caprelor sunau răcoare / De ape vii printre măslini și eucalipți” și când fauni tineri ședeau pe pietre albe, lângă ciobani, învățându-i să cânte din nai, în timp ce din „marea limpede” răsărea, printre scoici și alge, câte un chip de „zeu
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
al singurătății pe plaiul veșnic invocat, înfrățit cu celestul („Revarsă-ți harul tău pe plaiuri,/ Pe coama munților, pe ape./ Aprinse rugi din mii de naiuri/ Mireasma inimii-n năstrape//[...]// Întâiul cântec, Doamne, iată-l.../ Ning flori de rai și clopoței./ Tu-mi cânți în fluier: Unul, Tatăl.../ Tot cerul cântă-n anii mei”). Se remarcă predilecția autorului pentru cântec. Plecând de la „cântece de țară”, el se regăsește sub alte orizonturi în „cântece din fluier”, adaptate firesc exilului („Gârboviți de mers
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
D. L., „Poezii”, CL, 1909, 7; I. Borcia, „Poezii”, LU, 1909, 19; N. Iorga, [„Poezii”], NRL, 1909, 7; C. Ș. Făgețel, Volumul de poezii al d-rei Ecaterina Pitiș, R, 1909, 11; Ion Scurtu, Poetele noastre: Ecaterina Pitiș, MLI, 1909, 6; Ion Clopoțel, Antologia scriitorilor români de la 1821 încoace, IV, Arad, 1918, 209-211; Lovinescu, Scrieri, IV, 394-395; [Ecaterina Pitiș], PAU, 575-582; Petru Homoceanul, Ecaterina Pitiș, „Luceafărul de ziuă”, 1957, 3; Cărturari brașoveni, 182; [Ecaterina Pitiș], POS, 297-306; Georgina Rovența, Monografii și studii literare
PITIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288829_a_290158]
-
Ecaterină, premiată la concursul de debut al Editurii Junimea, îi apare în 1975. Cele mai multe volume sunt de poezii, adăugându-li-se cărți de proză eseistică - Serpentine (1989), Coridorul dintre ceasuri (2000) - și pentru copii - Când adoarme o buburuză (1986), Băieței, clopoței și fetițe, luminițe (1991). Poeziile de început din Cea mai tânără Ecaterină, în afara celor omagiale, întrețes o atmosferă de vrajă, de magică iubire: „Eu le-am menit cu-atâta dor/ Spre mine toate-ncet le-am tors”. Mai târziu, Drumuri
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
pitagoreice. SCRIERI: Cea mai tânără Ecaterină, Iași, 1975; Drumuri, București, 1977; Nesfârșitele vămi, București, 1979; Cochilii cântătoare, București, 1982; Umbra Casandrei, Iași, 1983; Ucenicia de aur și purpură, București,1985; Când adoarme o buburuză, Iași, 1986; Serpentine, București, 1989; Băieței, clopoței și fetițe, luminițe, Iași, 1991; Coridorul dintre ceasuri, Timișoara, 2000; Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii, Botoșani, 2000; Arca de frunze, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Constanța Buzea, Lucia Olaru-Nenati. Debuturi, AFT, 1978, 1; Vlad Sorianu, „Drumuri”, ATN, 1978, 1
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
ca mâinile vii...” Este vizibilă afinitatea cu poezia Magdei Isanos: aceeași spiritualizare prin diafanizare a reprezentărilor, aceeași orientare spre fraged, spre pur, aceeași deschidere candidă a sufletului spre elementar, același mod ingenuu al frazării („Ci dă-mi, Doamne, brâul de clopoței/ Ce vestește pădurii trecerea îngerilor tăi,/ Să-l duc în peștera celui mai tânăr vânt/ Și slava ta și bucuria mea/ Cu el să descânt necontenit și să le cânt”). A stabili un raport de influență e totuși dificil, întrucât
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
sânge de János Galambos. În secțiunea a doua a publicației, cu titlul general „Cronica”, sunt inserate materiale din domenii variate: studii, biografii, știință popularizată, dări de seamă, recenzii, bibliografii, însemnări. „Cronica literară”, susținută îndeosebi de Al. Ciura și de Ion Clopoțel, se ocupă de cărți cu ecou în presa vremii și de ediții din scriitori români. Ioan Georgescu, în Ce fel de literatură dorim noi!, revine asupra dezideratului conform căruia la baza literaturii culte trebuie să stea creația populară; importante pentru
PAGINI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288613_a_289942]
-
edit., București, 1872. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 125-128; Pop, Conspect, II, 175-178; Ioan Rațiu, Alesandru Papiu Ilarian, UR, 1902, 43-52, 1903, 1-6, 38-52; Vasile Pârvan, Activitatea politică a lui Alex. Papiu-Ilarian, în Prinos lui D. A. Sturdza, București, 1909, 373-395; Ion Clopoțel, Al. Papiu-Ilarian în fața problemelor românești contemporane, Alba Iulia, 1939; Corneliu Albu, Al. Papiu Ilarian, București, 1945; Omagiu lui Alexandru Papiu Ilarian, Zalău, 1969; Corespondența lui Alexandru Papiu Ilarian, I-II, îngr. și pref. Iosif Pervain, Ioan Chindriș, Cluj, 1972; Zaciu
PAPIU-ILARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
întâmpină lumea gazetarilor: „Minciuna negăsind unde să se găzduiască a cerut de la Dumnezeu o gazdă. Dumnezeu a găsit cu cale că la jurnale și la calendare va fi bine primită.” Alte pilde sunt autoironii bine ticluite: „Moise Ovreiul are un clopoțel pe masă, când sună o dată aduce singur apă, căci n-are slugă”. Se pronunță și despre învățătură: „Cilibi Moise mai mult fericește pe un om învățat decât pe un om bogat, fiindcă banii sunt rotunzi”; „Toți oamenii sunt muritori - afară de
MOISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
fiu al districtului Tolland din Connecticut avea să strălucească de zece ori mai tare decît pe vremea cînd însuflețea, cu tamburina lui, petrecerile cîmpenești sau, cu rîsul lui vesel, orele melodioase ale amurgului, prefăcînd întreg orizontul într-o tamburină cu clopoței de stele. La fel, în văzduhul limpede al zilei, diamantul pare un strop de apă curată, scînteind cu o strălucire sănătoasă pe fundalul vreunui gît învîrstat cu vene albastre; dar cînd vicleanul giuvaergiu vrea să ți-l arate în strălucirea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
care arată realizările organizațiilor feminine în toate domeniile de activitate cu ajutorul fotografiilor, machetelor și al statisticilor, ca și standul de cărți, atrag atenția delegatelor. Pe culoar e o forfoteală și un du-te vino de sărbătoare. În sfârșit, se aude clopoțelul și lumea începe să umple incinta, lojile, iar sala pașilor pierduți se golește. Începe Congresul. Cele cinci sute de delegate din provincie și-au ocupat locurile și și-au pregătit bloc-notes-urile și creioanele. Galeriile sunt pline până la refuz. Masa multicoloră
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Grigore Popa (Puncte de sprijin pentru viitorul românesc), Cezar Petrescu (Scriitorul și libertatea națională), Nicolae Tatu (Aurel C. Popovici, premergător al Unirii), Pericle Martinescu („Geniu politic” sau servilism spiritual?), Ilariu Dobridor (Intelectualitate și cultură), Ion Lupaș (Transilvania și Slovenia), Ion Clopoțel (Transilvania la răscrucile istoriei), Ion Burlea (Românii și lumea slavă). Colaborează cu versuri Mihai Beniuc, Ion Vinea, Radu Boureanu, Emil Giurgiuca, iar cu proză Ion Vlasiu și Emanoil Bucuța. „Cronica”, „Idei. Fapte”, „Comentarii. Polemici”, „Caleidoscop internațional”, rubrici de informație și
CAMPIA LIBERTAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286056_a_287385]
-
Mica autobiografie consemnează tocmai această opțiune atitudinală, căci, aici, din aglomerarea unor elemente comune, a unor fapte diverse, se construiește o poezie de mare delicatețe. SCRIERI: Orizonturi, București, 1963; Cercurile dragostei, București, 1966; Jurnal literar, București, 1967; Povestea cu mielul, clopoțelul și copăcelul, București, 1968; Mica autobiografie, București, 1975; În timp ce pământul se-nvârte, Cluj-Napoca, 1976; Marea autobiografie, București, 1979; Primăvară scandinavă, Cluj-Napoca, 1980; Ochii de pretutindeni, Cluj-Napoca, 1981; Ierbarul cu amintiri, Cluj-Napoca, 1984; Asfințiturile zilnice, Cluj-Napoca, 1985; Cicatricile penumbrei, București, 1987
CAPRARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
scenă un demagog care îl prevestește pe Cațavencu. Cu nelipsita tendință etică, Samsarii de voturi sau Cum se specula inocența poporului e o comedie naivă în care sunt vizate moravurile electorale. Precaragialescă, mai ales în dialog, este comedia cu cântece Clopoțelul fermecat sau O căsătorie la otelu Patria din București, la fel ca și farsa Coriștii în provinție sau Hoții drept hoți. Cu toată înclinația lui spre comedie, C. manifestă o mare slăbiciune pentru melodramă, care se infiltrează chiar și în
CARAGIALI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286091_a_287420]
-
nu o poate îndeplini. În acest sens vor fi utilizate următoarele grupe de mișcări: intranzitive (fără obiecte) elementare - mișcări izolate ale segmentelor, în speță ale degetelor; expresive - de ordin emoțional, mimicogestic; descriptive - se fac fără obiecte (spre exemplu, a suna clopoțelul, a prinde o muscă etc.); simbolice, convenționale; tranzitive - cu o mână, cu ambele mâini. Apraxia trunchiului: bolnavii știu ce trebuie să facă pentru a se culca în pat, descriu toți timpii, dar nu pot executa; se asociază obligatoriu cu apraxia
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și hiperactivi, meloterapia poate fi utilizată pentru ameliorarea inhibiției voluntare a actelor motoare și pentru realizarea unor performanțe psihomotrice; c) pentru calmarea subiecților anxioși și a celor hiperkinetici, se folosește un instrument care emite un fel de sunete prelungi de clopoței, deosebit de armonioase; d) la subiecții cu instabilitate emoțională, utilizarea meloterapiei determină diminuarea tensiunilor psihice, reducerea agresivității, favorizează cooperarea în interiorul grupului și activitățile în echipă. N NANISM (< fr. nanisme, cf. lat. nanus, gr. nanos - pitic) - Hipotrofie staturală în raport cu talia medie a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mai ciudată, vocea de Eartha Kitt care ieșea din gura mea sau cea de Katharine Hepburn care ieșea dintr-a ei. Când termină, se lăsă tăcerea. ― Mulțumesc, spuse domnul da Silva, la fel de surprins ca noi toate. A fost admirabil. Sună clopoțelul. Imediat Obiectul Obscur se Îndepărtă de mine. Își trecu din nou o mână prin păr, de parcă l-ar fi clătit la duș. Se strecură afară din bancă și părăsi clasa. În unele zile, când sera avea o anumită lumină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Un artist al pâinii. Stephanides, americanul, nepotul grecilor, Îl admiră pe acest emigrant turc din Germania, pe acest Gastarbeiter care face pâine aici, pe Hauptstrasse, În anul 2001. Cu toții suntem compuși din multe părți, din alte jumătăți. Nu numai eu. Clopoțelul de pe ușa „Frizeriei lui Ed“, situată În stația de autobuz din Scranton, sună vesel. Ed citea ziarul, dar Îl lăsă ca să-și primească următorul client. Urmă o scurtă pauză. Apoi Ed spuse: ― Ce-ai pățit? Ai pierdut un pariu? Oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
hotelurile părăginite din Tenderloin. Ceața acoperă vilele victoriene pastelate din Pacific Heights și Învăluie casele În toate culorile curcubeului din Haight. Se plimbă În sus și-n jos pe străzile Întortocheate din Chinatown, se Îmbarcă În funiculare, făcând ca zăngănitul clopoțeilor acestora să sune ca niște geamanduri, se cațără În vârful Turnului Coit până când n-o mai vezi, invadează districtul Mission, unde mariachi, muzicienii ambulanți, dorm Încă, și-i sâcâie pe turiști. Ceața din San Francisco, pâcla aceea rece care spală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
profitabile și ar da în scurt timp faliment. Am intrat la timp în școală și am noroc că sala noastră de clasă nu este la al treilea etaj în ultima parte a clădirii, ci e pe lângă ușa de acces. Sunetul clopoțelului, redat atât de fidel de către sistemul audio, a răsunat în întreaga școală exact când am intrat în clasă. Întregul colectiv se pregătea pentru testul de ora aceasta, de la filosofie. Am fost anunțați că vom da o lucrare și eram siguri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]