4,982 matches
-
Sperând că vom trăi un întreg veac. Am trecut în anotimpul cald al verii, Când roadele se împlinesc în lanuri, Culegeam totul din limitele plăcerii, Pentru viitor aveam mărețe planuri. Am prins toamne îmbelșugate, Din ani noi scuturam ce era copt, Aveam din toate pe săturate, Nu ne opream în vreun port. Dar iată pentru tine iarna a venit, Dintr-odată trupul ți-a înghețat, Voi fi mereu cu sufletul zdrobit, De tristețe mult prea încărcat. Moldova Veche 9 Septembrie 2013
ANOTIMPURI CU ANA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352341_a_353670]
-
de Transilvanii cu Avram Iancu prin munți, s-a topit auru-n țarini cu bătrânii cei cărunți. alții vin să răscolească după aur și argint, glia noastră strămoșească ce miroase-a mărgărint, căci de la romani încoace tot străinul ne-o cam coace, vine ca o pâlpâire sub pretextul că ni-i frate și ne fură pe la spate țarina și din bucate. doamne, vorbele sunt mute, cine stă să le asculte, plouă încă, timpu-i beat, sufletul ni l-a uscat, clipe trec și
CÂNTEC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352477_a_353806]
-
cu carbon 14 a manuscriselor de la Marea Moartă. Voia să stabilească odată pentru totdeauna autenticitatea manuscriselor, pentru a stinge controversele iscate în jurul lor. A venit la Grupul pentru Dialog Social în toiul verii în straie negre monahale, când noi ne coceam în hainele ușoare, vaporoase, deschise la culoare. M-am simțit inițial rușinat cu el, căci părea îmbrăcat inadecvat anotimpului și mediului în care lucram, dar colegii l-au înconjurat cu dragoste, cu curiozitate și cu mai multă înțelegere decât mi-
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
de la frigider și două cafeluțe aburind. Și Florica a reluat firul amintirilor. - Când a venit socru-meu cu făină, nici nu știu cum m-am repezit și i-am făcut o pâinica subțire. Nu am mai lăsat-o să dospească și am copt-o sub jărăgai. Cand a fost gata, am răcit-o cât trebuia, am scuturat-o de cenușă și m-am dus cu ea aburind și mirosind a pâine caldă cum nu mai mâncasem de aproape un an. Bunica s-a
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]
-
nr. 1217 din 01 mai 2014 Toate Articolele Autorului Omule! Treci prin fața casei Îmbrățișată de viță sălbatică La geam, o femeie-ngândurată Impletește în clipa extatică. Cum ai dat de urma ei?! Învăluită-n taină ca-ntr-o poezie După-amiaza coaptă-n soare Teama o topește în euforie. Prin cea dintâi privire, Asupra străinei, s-a trezit Spiritul curat! Pentru prima dată Ești descumpănit. Vrei să te ridici la înălțimea ei! Pe cărări cerești Tu om obișnuit Doar din uimire “trepte
EXTAZ de LIA RUSE în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350651_a_351980]
-
uns cu toate alifiile... - știu, deja am câteva demisii pe masă; trei căpetenii de draci mi le-au depus ieri, cică pleacă cu toată armata lor dacă vine șpanchiul ăla aici... - hi, hi, hi! mamă, ce distracție! - dar i-o coc eu lu’ ăla! o să-l fac să-și piardă mințile, o să-l aburesc cu rom și cu toate spirtoasele până o să-l ieie dracu! o să-i dau un vapor în primire și o să-l fac să rătăcească pe toate mările
• DACĂ AZI AŞ FI DUMNEZEU... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351288_a_352617]
-
din 21 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Visul meu rodește la lumina sufletului tău. Urcând pe scara fericirii, din pomul vieții îl culeg cu mâinile amândouă. Îl învelesc cu drag la piept, mă mir și strig: - Visul meu s-a copt! E atâta bucurie în a aștepta... un vis! Parfumul lui dulce-amărui mă ține în viață, în palme îmi rămân urme cu gust ademenitor ... de iubire. Referință Bibliografică: Visul / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 691, Anul II
VISUL de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351338_a_352667]
-
descreierat o crimă abominabilă? Corespunde! Este un subiect bun de exploatat și de lungit în mai multe episoade, fiecare terminat în coadă de pește ca să-l facă pe cititor nerăbdător să afle urmarea. Nu are importanță că cei mai puțin copți la minte, nepregătiți îndeajuns pentru viață cad în acest vertij halucinant care riscă să facă din ce în ce mai multe victime. Și autorul intră în descrierea amănuntelor care nu ar trebui să ajungă niciodată la urechilor acestor potențiale victime. Dacă citești printre rânduri
VREMURI GRELE de ION UNTARU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351333_a_352662]
-
erou național, s-a născut în anul 1824. Data exactă la care s-a născut Avram nu a rămas menționată exact, dar după mărturisirile eroului el s-ar fi născut "la vremea cireșelor". Ținând cont că în munți cireșele se coc mai târziu datorită climei mai aspre, e posibil ca el să se fi născut în luna iulie sau august. Avram Iancu nu a fost căsătorit niciodată și nu a avut urmași direcți. Unele surse de informare spun că al ar
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
grupuri mici de mușchi, fiecare la locul lui, ca să dea întregului o imagine unică a unui corp de adolescent, care încă nu era cuprins de puterea masculinității, nevoia de a cuceri sau a cotropi. Era un corp care acum se cocea, se maturiza, deși liniile pline și goale mă atrăgeau cel puțin estetic, mai mult nu îndrăzneam să conștientizez nici eu. Neavând creioane, acuarele, îl fotografiam cu retinele fotosensibile corpul- David, al unui tânăr enorm de apetisant. Dacă el ar mai
UN CORP DE ADOLESCENT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351432_a_352761]
-
în arta navigării în apele tulburi ale site-urilor culturale... De ce suntem atât de misterioși? Poate din vocație, din darul de a ne divide și subdivide la nesfârșit precum în paradoxurile lui Zenon din Eleea, cu speranța că celălalt, mai copt la sentimente și mai pământean în intenții, va decupla de la rețea alimentarea cu curent electric al mijlocitorului artistic ce ne induce starea de "pahar cu vin bun", într-o dioptrie a ochiului minții, victimizând timpul inert de pe internet, în cifrele
CĂTĂLIN, DE LA MAL DE DUNĂRE... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351477_a_352806]
-
nu au, trebuie și ei să-și facă...La o cafea, la o berică...Da’ și eu de nu i-o fac! O sun pe mămica s-o avertizez ca s-o descoase mai multe... Să vezi ce i-o coc, de plătește la telefon ca să se-nvețe minte să mai bârfească și-altădată... -Hai că ești nebună de legat... -Ei, și ce-o să mă mai fac... -Eu zic c-a trecut mai bine de-o oră, ne dau ăștia dispărute
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
mai mult, împungând materialul cămășii de noapte și cerând eliberarea. Am simțit că se excită treptat, și atunci, am coborât mâna la încheietura picioarelor, mângâindu-i blănuța mătăsoasă și descoperind o umezeală caldă la intrarea în cuptorul gata pregătit să coacă pâinea rodului pământesc. Mugurelul tare era nerăbdător să profite de joaca erotică, în plină desfășurare. Priveam cu plăcere cum se deschide poarta raiului, dornică de noi nebunii. Cu pistonașul am mângâiat intrarea porții, iar tresăririle repetate și încordarea corpului îmi
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350717_a_352046]
-
ar fi: psihoterapia este ca o operație. Să spunem că un om se julește și îi curge sânge - are o rană deschisă. Ajunge acasă, nu se spală, nu se dezinfectează și își pune un bandaj... Peste o săptămână, rană a copt și a făcut puroi și se sparge.. Rană e suprainfectata. Avem nevoie de a da jos bandajul care s-a dovedit nefolositor, să dezinfectam rană (și deseori ustura și doare)..., să lăsăm să se vindece, să se formeze o cicatrice
O SOLUTIE LA STRESUL OMULUI MODERN. DIALOG CU CRISTIANA ALEXANDRA LEVITCHI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350807_a_352136]
-
existenței, recunoscând, însă marea provocare care le ghidează, simbolic, devenirea. - Vă propun să râmânem tot în India. “India îmi bântuia visele de mult, doar că nu-ți amintești întotdeauna visele, iar unele ți se dezvăluie doar când ești suficient de copt. În tinerețea mea din România, îl invidiam pe Eliade pentru experiențele lui esoterice indiene, îi citeam fascinată povestirile și încercam să-mi imaginez acel spațiu al inițierii spirituale unde eram convinsă că nu voi ajunge niciodată.” (“India împotriva cuvintelor”). Ați
SUNTEM DEPENDENTI DE MIRACOL. DE VORBA CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350810_a_352139]
-
soiul acela care-l întâlnim și la noi (deși mai rar!) cu alunele înfășurate într-o „mustață” care le ține strânse până la coacere. Specia asta de alune este întotdeauna productivă. La această vreme sâmburele este crescut complect doar nu e copt încă (tocmai cum îi place soției mele). Pe costișa spre castel am adunat ceva sunătoare și coada calului pentru ceai. Murul de aici are floarea violet-rozie, dar nu știu dacă o fi comestibil!? Florile teiului sunt pe trecute... și uite
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
pure, nealterate de canonul existenței. Atât picturile cât și poezia sunt o radiografie a relației dintre armonia trupului femenin exprimat prin pictură și misterul de dincolo exprimării prin metaforă:” Mâinile mele sunt trunchiuri de arbori/ Pe care mere roșii se coc./ Picioarele mi-s țesute cu spume de val/ Iar algele, mantie răcoroasă-mi sunt. “( Înrădăcinare). Eul poetei în simbioză cu eul pictorului au creiat o mitologie a spiritului proiectat în trupul superb al femeii, în armonie cu peisajul. Privitor la
POEZIA CULORILOR ÎN ALCHIMIA VERSURILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351581_a_352910]
-
existat o limbă / A tuturor limbilor / De aceeași limbă / Care bătea clopotul, / Sau toaca, / Sau buciumul, / Sau plugul, / Sau sabia, / Sau doina, / Sau altor scorburi înalte / ale inimii, le dădea foc / să ne lase cuvintele, pe pământ, / calde, / să le coacem în vatră, / să punem pe ele sarea lacrimlor, / să le dăm să le guste / lumii întregi, la un loc - // Tu nu ai existat. A existat numai o masă / La care se așezau părinții, / Educatorii, învățătorii, și profesorii / Și cei dinainte
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
flămândul pământ domni-va Lumina de-a pururi cu sufletul meu în unime... mi-e dor de tine, toamnă de-acasă chiar și de vânturi ce spulberă frunze pe-alei de stropii de ploaie curați de-o coajă de pâine coaptă pe vatră să fie acolo, pe masă dar în liniștea fără de seamăn a dragilor, munților mei... nu mai vreau briză, nici mare nu vânt purtător de nisip nu uscăciune, nici cedrii sau pini nu stânci dantelate pe maluri nu urme
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
când tristele săruturi Se sting alene-n picuri grei de ploaie ... Purtăm tăcuți stindardul depărtării Înfipt în templul blestemat al sorții Când stăm smeriți la cozile-așteptării Cu piepturi dezgolite-n fața morții Fărâme de iubire-n inimi ninse Azime calde coapte-n doruri mute Purtăm în noi speranțe neatinse De caravana gândurilor slute. Trudind pe metereze de destine Iluzii-aleargă-n trap de cai zănatici Ne strângem pumnii, vrem un dram de bine Purtând în palme jar de maci sălbatici ... Limassol, Cipru 17
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
așa cum îi stă bine oricărui iubit. Poate că autoarea își exersează condeiul în așteptarea lui, a marii iubiri. Pe crengile acestui arbor sunt răvașe de dragoste. Cu cât te înalți, cu atât mesajele sunt mai pătimașe. Când fructele se vor coace deplin, cine se va odihni sub copac, va savura dulceața roadelor îmbietoare. În răstimpul de creștere “cioburi de spațiu mă caută / printre tristețile trase pe rug”. Ilustrațiile care însoțesc unele texte, adaugă la frumusețea metaforelor, magia imaginilor superbe și această
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
am simțit aceeași putere a rugăciunii isihaste. Și la noi în țară sunt centre isihaste de tradiție, precum cele de la Mănăstirea Frăsinei, Mănăstirea Neamț, Mănăstirea Tismana, Mănăstirea Sihăstria. Ca pretutindeni în centrele isihaste, și aici trăiești certitudinea că fructul se coace noaptea, într-o ardere treptată, în liniște și lumină dumnezeiască. Cine vrea să fie pătruns de acest foc al crucii trebuie să se facă pâinea lui Hristos. Jertfa este absolut necesară. Ea ne subțiază, ne transfigurează, pentru că doar așa vom
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
Acasă > Orizont > Gânduri > ÎNVESTITURĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 402 din 06 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Toamnă Merele se coc... Aud viermii sfredelind Miezul parfumat Clopot Câți enoriași Asculta dangăt plângând Regretând faptă ? Precauție Simt primejdia: Când cultiv lujer de mur Mormăie ursul Învestitură Imperiul slovei- De-a pururi rege și sclav Pe tron, poetul... Recolta inedită Banc cu pești
INVESTITURĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346691_a_348020]
-
teleormănean, la 50 de km. depărtare de Purani, voi posta câteva versuri, drept florilegiu al întâlnirii noastre: DE-ATÂTA LUMINĂ Stau de multă vreme între țărani Și printre lanurile de pe glie, Parcă zboară ciocârliile în mine, Holdele de aur se coc în hărnicie. Țăranii au fost de veacuri sărmani Și le-au înflorit mâinile pe sapă; În silozuri strâns-au pâinea cea bună, Din cișmele au sorbit, zilnic, apă. Copiii și i-au luat cu ei la câmp, I-au învățat
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
zdrelite umbre/ Cum de pereți mă țin/ Neîmpăcata boare, nestinsa rană vie/ Ca strâmba umbră-ntinsă/ Pe coate ca un chin” - Cântec de sete) sau împerecheri de cuvinte fie prea forțate (“alte spargeri.../ De fruntea casei nervoase-n incendiul/ Câmpului copt”), fie declarativ abstracte ori căzute în desuetudine. Dar, dincolo de asemenea slăbiciuni, poeta rămâne ea însași, cu dărnicie, autentică și degajată, regăsindu-se într-un limbaj al său, destul de compozit, un amestec de îndrăzneli metaforice, de formulări discursive sau solemne, de
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]